Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Lipsiți de ocrotire

Publicat

in

Prin Decizia nr. 601/16 iulie 2020, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituționale dispozițiile art. 164 alin. 1 din Codul civil, text care reglementa punerea sub interdicție judecătorească a persoanei care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale.

În esență, CCR a reținut în motivarea acestei decizii că, din modul cum este reglementată măsura punerii sub interdicție judecătorească nu rezultă că aceasta vizează lipsa totală a discernământului persoanei raportat la mulțimea intereselor pe care le poate manifesta în diverse domenii ale vieții. De asemenea, s-a apreciat că nici sub aspectul duratei pentru care se instituie măsura de ocrotire și nici sub aspectul revizuirii periodice această dispoziție legală nu corespunde standardelor internaționale, potrivit cărora o măsură de ocrotire se aplică pentru cea mai scurtă perioadă posibilă și se supune revizuirii periodice de către o autoritate competentă. În opinia CCR, punerea sub interdicție nu era însoțită de suficiente garanții care să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Deși potrivit art. 147 din Constituție, Parlamentul sau Guvernul trebuiau să pună de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, în termen de 45 de zile de la data publicării deciziei CCR, nici până în prezent nu s-a realizat acest lucru, deși a trecut mai mult de un an de la data pronunțării deciziei (27 ianuarie 2021).

Așa fiind, în prezent nu există o normă legală care să înlocuiască prevederea declarată neconstituțională, iar persoanele fără discernământ sunt practic lipsite de ocrotire legală. În ceea ce privește litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești prin care se solicită punerea sub interdicție a persoanelor lipsite de discernământ fie sunt respinse ca inadmisibile, pe motiv că nu mai există temei legal pentru o astfel de solicitare, fie sunt amânate în ideea că se va adopta noua reglementare în această materie.

În acest context, în data de 27 iulie 2021, Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a altor acte normative. În cadrul acestui proiect. se regăsesc și propunerile de modificare referitoare la măsurile de ocrotire a majorului.

Ocrotirea interzisului judecătoresc este înlocuită cu ”Ocrotirea majorului prin consiliere judiciară și tutelă specială”, după cum este vorba de o deteriorare temporară sau permanentă a facultăților mintale.

Astfel, în cazul în care este vorba de o deteriorare parțială a facultăților mintale și este necesar ca persoana să fie asistată sau consiliată în mod continuu, aceasta poate beneficia de consiliere judiciară. Dacă însă deteriorarea facultăților mintale este totală și este necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților, persoana în cauză poate beneficia de tutelă specială, considerată ca o măsură extremă, numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea curatelei sau prin punerea sub consiliere judiciară.

În schimb, consilierea judiciară va fi dispusă în cazul unei incapacități parțiale a majorului și numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea curatelei.

În viziunea proiectului de lege, măsurile de ocrotire vor fi luate gradual de către instanța de judecată, în funcție de gradul de afectare a discernământului persoanei care necesită ocrotire specială. În consecință, un rol extrem de important va reveni evaluării medico-legale care va trebui să stabilească dacă este vorba de o deteriorare temporară sau permanentă a facultăților mintale.

Punerea sub consiliere judiciară se propune a fi dispusă pentru o perioadă de maxim 3 ani, iar punerea sub tutelă specială pentru maxim 5 ani. În cazul în care deteriorarea facultăților mintale este permanentă și totală, instanța va putea dispune prelungirea măsurii tutelei pentru o durată mai mare, care nu poate depăși 10 ani.

Un alt element de noutate este reprezentat de faptul că, instanța va putea dispune ca măsura de ocrotire să privească numai anumite categorii de acte ori să se refere numai la persoana celui ocrotit sau numai la bunurile sale.

Tot cu titlu de noutate este reglementat și mandatul de ocrotire. Astfel, orice persoană cu capacitate deplină de exercițiu ar putea să numească un mandatar „pentru situația în care nu ar mai putea să se îngrijească de persoana sa ori să-și administreze bunurile”. Acest mandat trebuie să fie încheiat în formă autentică, în fața notarului public.

Apreciem că aceste propuneri sunt în interesul persoanelor puse sub interdicție și în concordanță cu decizia CCR însă, ar trebui adoptate cât mai repede. Varianta adoptării unui proiect de modificare a Codului Civil, care să se refere și la alte aspecte, pe lângă ocrotirea majorului, este de durată. Adoptarea unui act normativ care să reglementeze strict aspectele referitoare la punerea sub interdicție în urma deciziei CCR ar fi fost mai eficientă și, cu siguranță, nu ar fi durat atât de mult.

În tot acest timp, după publicarea deciziei CCR și până când se va adopta noua reglementare, persoanele vulnerabile, fără discernământ, sunt lipsite total de ocrotire. Acest lucru, mai ales în contextul actual al evoluției pandemice, poate genera adevărate drame.

Instanțele de judecată sunt cele care instrumentează aceste cauze, administrează probatoriul necesar și instituie măsura de ocrotire însă, în absența unui cadru legal, nu pot face nimic pentru această categorie de persoane. Chiar dacă au multe de făcut în această perioadă, autoritățile nu trebuie să îi uite pe cei lipsiți de discernământ!​

Articol semnat de Cătălina Dicu și Anca Manolache – STOICA & Asociații

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

ANM: 11 counties, under Yellow Code for wind until 23:00 hrs

Publicat

in

De

The National Weather Administration has issued on Tuesday evening several nowcasting warnings Code Yellow for wind in effect in 11 counties in Dobrogea, Moldova and Transylvania, in force until 23:00 hrs.

According to the weathermen, the counties of Bacau, Botosani, Suceava, Galati, Neamt, Vrancea, Iasi and Vaslui will see increased wind speeds, in excess of 55-65 km/h, while at altitudes of over 1,800 meters, gusts will exceed 90-100 km/h.

The wind will persist in the depression area of the counties of Brasov and Covasna, in the lower part of Brasov County, but also in the county of Tulcea.

The nowcasting immediate dangerous phenomena warnings are issued for a maximum of period of six hours, the Weather Administration says.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Jurnalista care l-a acuzat pe premier de plagiat, după demersul lui Ciucă: ‘Poate să solicite verificarea CNATDCU, cred că aşa ar fi cel mai onest’

Publicat

in

De

Jurnalista Emilia Şercan a declarat, marţi, în emisiunea Talk News de la Profit TV, că, în cazul plagiatului premierului Nicolae Ciucă, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) trebuia sesizat, pentru verificare, şi nu Universitatea Naţională de Apărare ”Carol I” , aşa cum a făcut-o şeful Executivului, ea precizând că această instituţie nu se poate autosesiza. dar este singura care poate emite o decizie de menţinere sau retragere a titlului de doctor. Şercan a mai spus că chiar Nicolae Ciucă ar putea să solicite verificarea tezei sale de către CNATDCU, şi ”aşa ar fi cel mai onest”.

„Universitatea Naţională de Apărare poate să vină cu un punct de vedere, să exprime un punct de vedere care nu are nicio valoare juridică, nu are valoare de verdict. Singura instituţie, potrivit legislaţiei din România, care poate emite o decizie de menţinere sau retragere a titlului de doctor, este CNATDCU (..) o decizie care poate fi ulterior contestată în instanţă”, a spus jurnalista, potrivit news.ro.

Întrebată dacă CNATDCU poate fi sesizat sau să se autosesizeze, ea a spus că această instituţie nu se poate autosesiza dar poate fi sesizată de o persoană fizică sau juridică.

”Nu ştiu dacă până la urmă e treaba jurnalistului care a scris despre o teză de doctorat să facă sesizare. (..) Dovezile pe care le-am prezentat sunt extrem de extinse, pot fi luate din articol şi pot fi depuse ca sesizare la CNATDCU. De ce nu chiar Nicolae Ciucă poate să solicite verificarea CNATDCU, cred că aşa ar fi cel mai onest”, a afirmat el.

Emilia Şercan a precizat că nu cunoaşte echipa de etică de la Universitatea de Apărare ”Carol I”, dar ştie că nu are voie să deţină în componenţă persoane cu funcţii de conducere.

”Ceea ce ştiu este că această comisie de etică de la Universitatea Naţională de Apărare dat o serie de verdicte aş spune neaşteptate, a confirmat alte situaţii de plagiat despre care am scris în trecut, este vorba despre teza de doctorat a fostului şef AEP, Constantin Mituleţu Buică şi teza fostului rector al Academiei Forţelor Aeriene din Braşov, Rădulescu, care a demisionat”, a mai spus Şercan, precizând că această comisie, deşi nu poate da un verdict, a certificat că sesizările apărute în spaţiul public confirmă că sunt plagiate.

Emilia Şercan a a transmis că dacă CNATDCU aşteaptă ca Nicolae Ciucă să nu mai fie premier, acest lucru nu face bine nimănui, nici societăţii şi nici mediului academic.

”CNATDCU ar trebui să fie mult mai ferm şi să dea decizii în 45 de zile, aşa cum spune legea. Noi avem teze de doctorat care au sesizări depuse de ani de zile. (…) Domnilor de la CNATDCU, dacă nu aveţi curaj, dacă nu doriţi să vă exprimaţi în anumite situaţii, pentru că consideraţi că ar putea exista urmări, repercusiuni, puteţi să vă retrageţi, nimeni nu e obligat să facă parte din CNATDCU. (..) Până la urmă, este o instituţie care ar trebui să funcţioneze, şi nu să blocheze verdictele de plagiat în tezele de doctorat”, a mai afirmat jurnalista, precizând că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în vechiul CNATDCU, care şi-a încheiat mandatul în 2020 şi acelaşi lucru se întâmplă şi în actualul CNATDCU.

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, marţi, printr-un punct de vedere oficial, că solicită analizarea lucrării sale de doctorat de către Comisia de Etică a UNAp – Instituţia Organizatoare de Studii de Doctorat în care s-a susţinut teza de doctorat care are un pronunţat caracter specific domeniului Ştiinţe Militare.

Universitatea Naţională de Apărare ”Carol I” anunţă, marţi, că a cerut Comisiei de etică universitară să verifice ”existenţa unor similitudini cu alte lucrări ştiinţifice”, în lucrarea de doctorat al premierului Nicolae Ciucă.

”Urmare la informaţiile apărute în mass-media şi a solicitării domnului Nicolae-Ionel Ciucă, adresată Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, vă informăm că la nivelul instituţiei noastre au fost iniţiate demersurile legale, prin intermediul Comisiei de etică universitară, de verificare a respectării standardelor de calitate şi de etică universitară, cu privire la existenţa unor similitudini cu alte lucrări ştiinţifice, în cadrul tezei de doctorat cu titlul «Dimensiunea angajării Armatei României în operaţiuni întrunite multinaţionale», susţinută de autorul tezei în anul 2003″, a transmis, marţi, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend