Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Libertatea religioasă între politică și politici (Cătălin Raiu)

Publicat

in

Volumul este dedicat provocărilor pe care pandemia de Covid le-a adus domeniului vieții religioase dintr-o perspectivă democratică: care sunt exigențele internaționale ale raportării statelor membre UE și OSCE față de restricționarea legitimă a libertății religioase în momente critice. Autorul analizează modul în care statul român, prin comparație cu alte state cu regimuri democratice, s-a comportat și a comunicat în această perioadă: „Libertatea religioasă a fost mai degrabă o teamă, nu o temă. O precauție, nu o oportunitate. Insuficient dezbătută în spațiul public din țara noastră atât din cauza lipsei de specialiști, cât și mai ales din motive de poziționare strategică a diferitelor organizații religioase față de o libertate fundamentală asupra căreia guvernul în mod tradițional nu operează politici publice de promovare, libertatea religioasă a ieșit timid la iveală abia în timpul pandemiei” (Cătălin Raiu)

Volumul cuprinde texte publicate de autor în presa laică, dintre care o bună parte la Hotnews. Perspectiva este una dublă: pe de o parte, cronologică, pe de altă parte, critică. Capitolul 1 reunește texte despre statutul libertății religioase confruntat cu abordarea stângace a autorităților și încearcă să sistematizeze câteva repere democratice. Capitolul 2 extinde spectrul analizei și tratează teme aflate în proximitatea libertății religioase cum ar fi statutul minorităților, lipsa angajamentelor externe ale României sau modul în care putem exploata, ca țară plină de resurse, atuurile noastre pentru construirea democrației.

Volumul este prefațat de Ján Figeľ, Reprezentantul Special pentru Promovarea Libertății de Religie și Credință în Afara Uniunii Europene (2016-2019), primul „ambasador pentru libertate religioasă” al Uniunii Europene:
„Pentru prea mult timp, libertatea de religie și credință (FoRB) a fost tratată ca un orfan uitat, nu a reprezentant o prioritate nici ca politică externă, nici pentru dezvoltarea cooperării. Dar, sunt și vești bune. Revirimentul libertății de religie și credință (FoRB) este substanțial. În anul 2013 toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat Ghidul pentru Promovarea și Protejarea Libertății de Religie și Credință. În anul 2014 s-a născut la nivelul Parlamentului European primul inter-grup pentru libertate și toleranță religioasă având 38 de membri. În același timp, a început să funcționeze Platforma Internațională a Parlamentarilor FoRB la nivel mondial. Începând cu anul 2015 există un Contact Grup internațional pentru libertatea religioasă la care participă diplomați dintr-un număr crescând de țări. Începând cu anul 2016 Uniunea Europeană a înființat primul mandat de promovare a libertății religioase. După aceea, mai mult state membre ale Uniunii Europene și-au desemnat proprii ambasadori sau reprezentanți speciali: Ungaria, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Lituania, Polonia, Olanda și Cehia. S-au alăturat Norvegia, Finlanda și Suedia. Alte state membre ale Uniunii Europene se vor alătura în curând. Aceste țări europene au o relație de parteneriat foarte activă cu SUA și Canada pentru promovarea libertății religioase. Departamentul de Stat al SUA a inițiat două reuniuni ministeriale la Washington D.C. pentru promovarea libertății de religie și credință prin angajamente concrete, mărturii, dezvoltarea de rețele profesionale și alte evenimente conexe. Participarea a 104 reprezentanți guvernamentali și aproximativ 1000 reprezentanți ai organizațiilor religioase și societății civile în iulie 2019 la Washington D.C. a fost un semnal puternic pentru cooperare globală în sprijinul promovării libertății religioase. Drept consecință, în februarie 2020 a luat naștere Alianța Internațională a Libertății Religioase cu participarea a peste 30 de state”.

Despre Cătălin Raiu, autorul volumului, Ján Figeľ afirmă: „Cătălin Raiu este unul dintre cei mai de referință experți în domeniul protejării și promovării libertății de religie și credință (FoRB). Eforturile sale sunt foarte bine cunoscute și apreciate la nivel internațional, în special la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și al Uniunii Europene”

Cătălin Raiu este membru al panelului de experți pe libertate religioasă al OSCE, lect.univ.dr. la Facultatea de Administrație și Afaceri, Universitatea din București și președintele FoRB România. Asociație pentru Promovarea Libertății Religioase
Volumul poate fi comandat aici.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

BNR certifică creșterea economică: În 2022, economia va avea un plus la media ultimelor 20 de ani

Publicat

in

De

Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, afirmă că pentru anul viitor, estimează o creştere economică la potenţial sau puţin deasupra potenţialului, “undeva la media ultimilor 20 de ani”. Acesta spune că în trimestrul 3 dar şi în trimestrul 4 agricultura a fost pe plus.

Acesta a participat joi la Dezbaterea CONFIDEX – Incertitudini de toamnă.

“Industria este în suferinţă, ne putem aştepta ca şi serviciile să sufere tocmai din cauza restricţiilor, însă nu într-o măsură atât de mare cum am văzut anul trecut, pentru că învăţăm să trăim cu virusul şi efectiv găsim soluţii: certificatul verde, certificatul de vaccinare, care ne ajută şi ajută şi activitatea economică. În trimestrul 3 dar şi în trimestrul 4 agricultura este cu plus. Anul trecut ne-a lovit, iar anul acesta salvează ziua. Pare că per total vom vedea o reducere a ritmului, dar cifre bune pentru anul curent. Pentru anul viitor, ne aşteptăm la o creştere economică la potenţial sau puţin deasupra potenţialului. Undeva la media ultimilor 20 de ani. Tot în partea pozitivă, ar trebui sa vedem efectele PNRR, ar tebui să începem să vedem bani venind de la Comisia Europeană”, a spus Cristian Popa.

În opinia sa, există câţiva factori care ajută să vedem bani anul acesta din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

“Sunt piloni pe care CE alocă banii şi care vin cu reforme ataşate. Dacă faci reforma pilonului respectiv primeşti banii. E greu de crezut că vom face toate reformele, dar sper că măcar o parte din reforme să fie făcute şi o parte din bani să fie primiţi”, a mai spus el.

Cristian Popa a vorbit şi de sectoarele aflate acum în situaţii problematice, precum energia şi lanţul de aprovizionare.

“Mixul crizelor nu ajută, fie că vorbim de criza preţurilor din energie, criza supply chain, criza cargourilor. Toate se cumulează şi afectează industria. Acum agricultura care ne ajută. Anul viitor nu mai vedem aşa, vedem o încetinire semnificativă faţă de acest 8%. Sunt cifre mult mai mici”, a spus Popa.

Acesta a fost întrebat dacă putem vorbi despre stagflaţie.

“Părerea mea este că e destul de greu să avem stagflaţie în România, din două motive: avem un procent puternic de convergenţă către media Europeană şi avem această situaţie de ţară emergentă, care are o ţintă mai înaltă spre care tinde să meargă şi cerd că ne ajută trendul. Sunt şi trenduri care ne trag în jos: demografie, dezechilibre”, a adăugat el.

Dragoş Anastasiu, preşedinte al Eurolines România Group, şi totodată medic ca profesie, a afirmat în cadrul dezbaterii că restricţiile anunţate de autorităţi sunt necesare, rezonabile, dar acestea trebuie însoţite de compensaţii financiare pentru cei care au de pe urma lor.

“Există cheia succesului, care anul trecut nu exista: vaccinarea. Şi în special vaccinarea celor vulnerabili. Noi toţi avem această cheie în mână, ea nu ne fereşte 100% de riscuri, dar diminuează în mod dramatic şansa ca cei vaccinaţi sau cei trecuţi prin boală să ajungă la ATI. Riscuri există peste tot, şi când ieşi pe stradă. Noi credem că sunt necesare măsuri, ele trebuie dozate în îndreptate în special către cei vulnerabili”, a declarat Dragoş Anastasiu.

Acesta a spus că se uită cu îngrijorare şi la partea medicală dar şi la sănătatea economică a companiilor.

“Cred că există soluţii rezonabile care pot fi implementate, atât pentru cei care sunt vaccinaţi, cât şi cei care sunt trecuţi prin boală, cu sau fără adeverinţă, important e să aibă anticorpi, şi cei care se testează. Din punctul nostru de vedere, testele ar trebui făcute nu numai la cei sunt nevaccinaţi, ci şi la cei vacccinaţi. O cheie importantă este în zona testelor. Aşteptăm să avem cu cine discuta din nou cu cei din zona guvernamentală şi nu mă aştept să fie la fel ca anul trecut, când industria ospitalităţii, per total, a scăzut cu peste 35%”, adaugă Anastasiu.

Acesta a citat un studiu făcut de MedLife, care arată că peste 50% dintre români sunt trecuţi prin boală, iar aceştia au un anumit tip de imunitate. Având peste 15.000 cazuri pe zi anunţate, MedLife arată că avem peste 75.000 cazuri reale în România, iar toţi aceşti oameni se imunizează într-o formă sau alta.

“In HoReCa, procentul persoanelor vaccinate este peste 75%, nu am cifre exacte, dar am întrebat şi la HORA (Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, n.r.) şi la FIHR (Federaţia Industriei Hoteliere din România, n.r.), patronatele noastre. Ei au înţeles că dacă nu fac asta îşi vor pierde joburile. (…) Noi în HoReCa am fost responsabili. S-au dezvoltat concepte de igienă pe care eu nu le-am văzut în 25 de ani de activitate în sistem. A fost o industrie responsabilă, cu excepţiile pe care le-am văzut la televizor”, a spus Dragoş Anastasiu.

Industria va fi afectată, dar într-un mod rezonabil, consideră el.

“Compensaţiile pe anul 2020 încă nu au venit, iar pentru 2021 nimeni nu discută cu noi. În măsura în care va fi permis accesul cu certificatul verde sau cu testare, industria HoReCa va fi afectată în mod rezonabil de restricţii. Apreciem că există aproximativ 40.000 joburi la negru, iar în perioada pandemiei au dispărut 50-60.000 joburi din piaţă”, a menţionat el.

Omul de afaceri a mai vorbit şi de principalele preocupări ale mediului de afaceri.

“Frustrarea mediului de afaceri în acest moment nu este că economia nu merge, că nu vom merge mai departe aşa, avem sentimentul că am putea decola, dar nu decolăm pentru că nu suntem toţi împreună. Politicul pare decuplat, toţi stakeholderii trag în direcţii diferite. Trebuie să ne punem cu toţii la masă, trebuie să avem altă abordare şi să găsim soluţii. Avem oameni, există potenţial, la turism, agricultură, IT. Principala piedică suntem noi înşine, pentru că ne preocupăm de persoanele noastre, de treburile noastre şi pierdem the global picture. Şi ne va fi foarte greu. Fac apel la cumpărare şi la găsire de soluţii împreună”, a precizat Dragoş Anastasiu.

La rândul său, Chris­tian von Albrichs­feld, CEO Continental Automotive România, a afirmat că a încurajat şi le-a recomandat foarte ferm angajaţilor să respecte sfaturile medicilor.

“Medicii ne spun că trebuie să ne vaccinăm ca să scăpăm. Specialiştii spun că anul viitor vor fi trei categorii de oameni: vaccinaţi, care au făcut boala şi cei care nu au supravieţuit. Am luat măsuri, avem centre publice pentru vaccinare, am făcut şi campanie cu experţi, care au discutat cu angajaţii”, a spus Chris­tian von Albrichs­feld.

Legat de efectele problemei privind furnizarea de cipuri, această situaţie se va rezolva cândva în 2022.

“Avem problemă în lanţul de furnizare, acolo o să ai avem surprize, cred. Probleme cu minusul în producţie nu cred că vor fi. Acum se cumpără maşini, cerere este pe piaţă, dar cipurile nu sunt livrate într-un timp foarte scurt, nu aşa cum am avea nevoie noi de ele”, spune Chris­tian von Albrichs­feld.

Acesta consideră că există o aglomeraţie de crize, una fiind criza de cipuri.

“Piaţa a fost foarte dinamică în primul semestru 2020, am scăzut comenzile pentru cipuri, care ajung să fie livrate în 9 luni. Digitalizarea a fost forţată foarte mult prin criza sanitară şi asta a contribuit la criza cipurilor. Până e posibil să creştem partea de furnizare de cipuri chiar prin creşterea capacităţii furnizorilor, durează 2-3 ani. Dacă mai continuăm cu valuri de Coronavirus, vom vedea consecinţele în 2022”, afirmă Chris­tian von Albrichs­feld.

Probleme au existat şi pe lanţul de aprovizionare. De asemenea, în energie au crescut preţurile, au fost probleme şi pe piaţa lemnului şi a materialelor de construcţie. Iar criza energetică în industrie este foarte accentuată.

“Salariul minim pe economie a crescut cu 170% în ultimii 7 ani. Productivitatea în industrie nu a putut ţine pasul cu asta. Producem mai puţin decât am primit bani. Pe de altă parte, numărul de angajaţi la stat a crescut şi salariul mediu de la stat este cu 40% mai sus decât la privat. Cererea a crescut, dar producţia nu ţine cont de asta şi o vedem în inflaţie. Trebuie să creştem productivitatea şi să nu mai creştem artificial salarii. Avem nevoie de oameni care lucrează. 23% din populaţie lucrează în agricultură. În ţările din vest procentul e la 3-4%. Trebuie să ridicăm producţia, să combatem inflaţia”, a spus el.

Compania caută să angajeze acum încă 1.000 de oameni.

“Am investit peste 150 milioane euro în ţară. Suntem în industria de automotive într-o transformare foarte mare şi avem nevoie de oameni, mai ales în inteligenţa artificală (AI) şi cyber security. Sunt locuri de muncă cu valoare adăugată. Avem posibilitatea să creştem şi cantitativ şi calitativ”, a precizat Chris­tian von Albrichs­feld.

Andrei Cionca, CEO Impetum Group, a vorbit despre sectorul auto, grav afectat de lipsa de componente.

“Producţia de maşini şi piese auto a scăzut cu 17,5% în luna august faţă de luna iulie. Opel închide o fabrică şi lasă 1.300 de şomeri. La BMW vedem o scădere cu 12,2% a livrărilor în trimestrul 3 faţă de trimestrul 2. Avem o scădere de producţie industrială de patru puncte procentuale între august şi iulie şi avem 40% dintre companiile germane care raportează scăderi. Cifrele vor impacta toată economia Germaniei. Avem consecinţe produse deja. Am văzut anul trecut în studiul CONFIDEX cum managerii români se adaptează la criză şi se gândeau la modificarea modului de business, strategie sau să schimbe produse”, a declarat Andrei Cionca.

Legat de modul în care companiile germane răspund la problema pe lanţul de aprovizionare, 67% dintre companii cresc preţurile faţă de clienţi şi 34% caută furnizori noi şi 57% din companiile germane îşi extind stocurile şi îşi modifică strategia de business.

“Acum companiile germane investesc sume foarte mari de bani pentru a-şi asigura stocurile şi a avea o predictibilitate pe partea de producţie. 17% din companiile germane folosesc materiale alternative sau reciclate. Un exemplu este al companiei Volkswagen, care se uită la stocurile de produse pe care le au, le dezmembrează din stocurile pe care nu le pot vinde şi folosesc acele piese esenţiale pe comenzi ferme, pentru producerea de maşini noi. Aceşti producători mari din Germania încep să caute furnizori europeni şi acest aspect pozitiv îl vom contacta în economia Europei şi a României”, a mai spus Cionca.

Dacia a raportat scăderi de 40% pe volumele livrate, în timp ce Ford a raportat scăderi de 67% pe volumele livrate.

“Pe de o parte, vedem o exuberanţă în pieţele financiare şi pe de altă parte vedem aceste probleme majore în sectoare de activitate în economii puternice şi care cu certitudine vor avea reverberaţii şi în economia noastră”, a spus Cionca, scrie news.ro.

Legat de PNRR, Andrei Cionca afirmă că cele 29,9 miliarde euro pot să fie acea “bulă de oxigen” care să asigure creştere economică pentru anul viitor.

“Toate trebuie începute până în 2023 şi finalizate până în 2026. Rolul mediului e afaceri este să ne uităm atent şi să fim un fel de gardian al părţii guvernamentale: banii vor veni decât dacă noi facem reformele la care ne-am angajat. Ne-am angajat să facem 64 reforme cu peste 500 de obiective de parcurs. Pentru următoarele 6 luni avem 65 de ţinte de atins, dintre care 20 sunt obligatorii până la 31 decembrie”, a spus el.

Primele 3 reforme, în ordinea importanţei, care trebuie implementate până la 31 decembrie sunt: aprobarea unei noi strategii anti-corupţie; implementarea a 150.000 de case de marcat, care să fie conectate direct la ANAF; adoptare a strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru 2021-2025 şi începerea aplicării planului de acţiune.

“Dacă aceste reforme nu sunt făcute, banii nu vin. PNRR poate fi o soluţie şi poate să asigure o creştere economică în următorii 5 ani acolo unde au fost alocaţi, dar cu condiţia să facem reformele”, a mai pus Cionca.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

ATENȚIE la pliculețele cu prafuri anti răceală sunt pline de E-uri. Lista aditivilor alimentari ascunși în compoziția lor

Publicat

in

De

Un pliculeț cu prafuri anti răceală poate conține până la 9 E-uri. Enorm, arată specialiștii, care atrag atenția și asupra cantității mari de zahăr din aceste produse cu care românii își fac stocuri în fiecare sezon gripal.

Conform unui studiu făcut de InfoCons, în medie, un plic cu prafuri anti răceală conține o cantitate de 4 E-uri.

Cel mai des întâlniți aditivi în plicurile împotriva răcelii sunt E100, E104 (galben de quinoleină), E110 (aditiv alimentar din categoria coloranţilor sintetici azoici), E330 (aditiv alimentar din categoria regulatorilor de aciditate), E331 (citrat de sodiu), E950 (aditiv alimentar sintetic cu rol de îndulcitor) și E951 (aditiv alimentar sintetic, cu rol de îndulcitor şi potenţiator de aromă).

Pliculețele, pline pline de zahăr

De asemenea, într-un singur pliculeț de prafuri anti răceală poate exista o cantitate de până la 87% de zahăr.

Studiul demarat de InfoCons în 2018, repetat în 2019 și continuat în acest an pe baza etichetelor a 20 de produse tip plic de răceală (soluție pulbere pentru suspensie orală), arată că procentajul la care poate ajunge cantitatea de zahăr dintr-un asemenea plic este covârșitoare.

Media de zahăr este de 36%, în condițiile în care unele etichete nu furnizează informații cu privire la cantitatea de zahăr conținută de produs, arată sursa citată.

Câte infecții respiratorii au fost înregistrate

La nivel național, numărul total de cazuri de infecții respiratorii acute (gripă clinică, IACRS și pneumonii) a fost de 47.900, comparativ cu 38.761 înregistrate în S 40/2020.

În săptămâna 04.10.2021 – 10.10.2021 au fost raportate la nivel național 29 cazuri de gripă clinică comparativ cu 10 cazuri înregistrate în aceeași perioadă a anului 2020.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend