Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Leonardo Badea (BNR): Importanța și modul de funcționare a sistemului SWIFT în tranzacțiile economice internaționale

Publicat

in

Leonardo Badea, viceguvernator BNR, vorbește despre „importanța și modul de funcționare a sistemului SWIFT în tranzacțiile economice internaționale”.

„Deși este un sistem despre care foarte multă lume a auzit, în special cei care realizează plăți în străinătate prin transfer bancar în cont, pentru mulți rolul specific pe care el îl are în cadrul operațiunilor de transfer de fonduri este mai puțin înțeles.

De la bun început trebuie subliniat foarte clar că SWIFT nu este sub nicio formă un sistem de plăți sau de decontare de fonduri bănești și nu contribuie direct la gestionarea fluxurilor efective de bani. El facilitează însă un schimb de mesaje text între instituțiile financiare care conțin explicații și informații (așadar nu fonduri bănești) cu privire la operațiunile realizate de acestea în numele și pe contul clienților. Adesea sistemul SWIFT este comparat cu sistemele de poștă electronică sau mesagerie electronică din viața de zi cu zi, doar că este adaptat nevoilor și cerințelor de siguranță și operabilitate ale instituțiilor bancare.

SWIFT S.C Belgia (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este o societate comercială, de tip cooperativă, înființată în 1973, ai cărei acționari sunt instituțiile financiare care decid să utilizeze serviciile sale. Societatea deține o rețea proprietară (SWIFTNet), utilizată în prezent de peste 11.000 de instituții financiar-bancare și companii din 200 de jurisdicții, prin intermediul căreia se transmit zilnic cca. 42 de milioane de mesaje financiare. Pentru a putea comunica între ele în mod securizat, toate instituțiile financiar-bancare trebuie ca, anterior, să încheie pe bază bilaterală o relație de corespondent (relație de business). Ulterior, acestea își transmit reciproc, prin intermediul rețelei SWIFTNet o serie de mesaje specifice (chei RMA – Relationship Management Aplication), care asigură securitatea schimbului de mesaje financiare dintre ele.

Societatea a apărut ca o necesitate de a adresa o serie de nevoi ale industriei generate de creșterea volumului de tranzacții, de cerințele de reducere a costurilor și a timpului de finalizare a acestora, de creștere a siguranței, precum și ca efect al avansului tehnologiilor de comunicații:

  • înlocuirea telexului și faxului pentru transmiterea informațiilor financiare între participanți;
  • introducerea unor standarde în ceea ce privește modul de întocmire a mesajelor financiare aferente diverselor operațiunii specifice (ex. operațiuni valutare, depozite plasate/ atrase, tranzacții cu titluri de valoare, acreditive, ordine de plată, confirmări ale operațiunilor desfășurate etc.) astfel încât orice participant să poată interpreta de o manieră sigură și fără echivoc mesajul;
  • introducerea unor standarde în ceea ce privește asigurarea securității la nivelul fiecărei instituții financiare și la nivelul întregii rețele a SWIFTNet. 

Prin intermediul rețelei sale, SWIFT asigură o serie de servicii specifice (standardizate) care sunt furnizate către instituțiile financiar bancare și companii, acestea fiind utilizate în interiorul unui mediu sigur, neutru, asigurându-se transferul mesajelor financiare, în mod continuu, iar odată mesajele transmise către contrapartidă, acestea nu mai pot fi contestate de către instituția ordonatoare.

Un exemplu mult simplificat pentru a înțelege mai bine modul în care funcționează rețeaua de mesagerie financiară SWIFT, ar putea fi cel în care un client al unei bănci dintr-o anumită țară dorește să transfere bani către un partener comercial al său dintr-o altă țară, cu cont deschis la o altă bancă. Între cele două bănci diferite din țări diferite are loc un schimb de mesaje text prin intermediul SWIFT cu informațiile necesare privind suma și datele de identificare bancară ale plătitorului și ale beneficiarului precum și confirmările privind recepționarea și decodarea corectă a conținutului de informații cuprins în mesaje, respectiv confirmarea de către fiecare dintre cele două bănci de finalizare a operațiunii și a modificării soldurilor conturilor celor doi clienți (deducerea sumei respective de bani din soldul contului plătitorului și adăugarea ei la soldul contului beneficiarului).

Acest exemplu arată foarte clar că SWIFT nu efectuează de fapt plăți. În înlănțuirea de acțiuni și activități din exemplul de mai sus nu apare nicăieri ceva referitor la fluxuri de fonduri bănești între cele două bănci, totul se referă la schimburi de mesaje text. Așadar, înțelegem acum foarte clar că SWIFT transmite/recepționează doar mesaje despre plăți. Aceasta este o distincție esențială și ne arată că blocarea unui participant de la SWIFT blochează pur și simplu posibilitatea ca acesta să primească rapid mesaje despre plăți.

Desigur, fluxurile bănești efective au loc, dar nu prin intermediul sistemului de mesagerie financiară SWIFT, ci prin cel al sistemelor de plăți și de decontare. În exemplul de mai sus, fiind vorba de un transfer între doi clienți bancari cu conturi în țări diferite, cele două bănci vor realiza o decontare (în timp real sau la finalul zilei) pe valoarea brută sau netă, în funcție de ansamblul tranzacțiilor dintre clienții lor pe parcursul acelei zile. Dacă vorbim de două bănci europene, e posibil ca sistemul de plăți utilizat să fie Target 2 (un sistem de plată deținut și operat de Eurosistem, principala platformă europeană pentru procesarea plăților de mare valoare, folosită atât de băncile centrale, cât și de băncile comerciale pentru a procesa plăți în euro în timp real). Dacă cei doi clienți bancari ar fi avut conturile la bănci din aceeași țară, atunci poate că, în unele situații specifice, nu ar fi fost necesară utilizarea sistemului SWIFT, ci operațiunile necesare între cele două bănci s-ar fi realizat prin intermediul infrastructurii de plăți și decontare existente la nivel național, deși este important de menționat că SWIFT asigură servicii de mesagerie atât pentru bănci corespondente (plăți transfrontaliere în valute străine) cât și pentru sisteme de plăți și sisteme de decontare a  instrumentelor financiare naționale sau internaționale.

Deoarece rețeaua SWIFTNet nu este o rețea de plăți, ci este o rețea care asigură doar transmiterea/recepționarea mesajelor financiare, societatea care deține această rețea, respectiv SWIFT SC Belgia, nu este reglementată așa cum este o bancă, întrucât nu deține depozite. Totodată, SWIFT nu reprezintă și nu este reglementată ca infrastructură de plăți, ci este un furnizor terț de servicii (Third Party Provider). Cu toate acestea, fiind vorba despre mesaje despre plăți,  compania este supravegheată de Banca Națională a Belgiei și de reprezentanți ai Sistemului Rezervelor Federale din SUA, Banca Angliei, Banca Centrală Europeană, Banca Japoniei și alte câteva bănci centrale mari emitente de monedă internațională de rezervă.

Având în vedere detaliile de mai sus privind rolul SWIFT, se pune firesc întrebarea de ce accesul unei bănci la acest sistem este atât de important. Răspunsul vine din înțelegerea faptului că transferurile de fonduri bănești (în cazul nostru la nivel internațional) nu se pot efectua fără schimbul de informații între bănci privind elementele amintite mai sus care ajută la identificarea exactă a plătitorului, a beneficiarului, a conturilor acestora, a sumei efective, a valutei aferente tranzacției și a altor informații relevante. Așadar, schimbul de informații asociate unei plăți este indisolubil legat de transferul efectiv de fonduri, astfel că, din perspectiva mecanismelor de funcționare ale sistemelor financiare moderne o plată nu poate fi practic realizată dacă una dintre cele două componente nu este funcțională. Nici măcar o plată realizată cu cardul emis de o bancă dintr-o anumită țară către un comerciant care are contul bancar într-o altă țară nu ar putea fi realizată în cazul în care oricare dintre cele două bănci nu ar putea accesa SWIFT. Sisteme similare alternative există, însă anvergura rețelelor acestora de bănci și companii conectate este semnificativ mai redusă, de aici și gradul mult mai mic de interconectare și operabilitate.

Toate aceste argumente ne arată importanța acestui sistem într-o lume în care viteza de circulație a informației și securizarea acesteia sunt cerințe esențiale aflate la baza tranzacțiilor economice internaționale. Nu în ultimul rând globalizarea schimburilor internaționale a determinat creșterea anvergurii și complexității fluxurilor bănești care au la bază servicii de mesagerie financiară securizată iar dimensiunea rețelei de participanți este esențială”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Cu cine construim România?

Publicat

in

De

Cu un deficit de peste 350.000 de oameni, sectorul construcțiilor din România, motorul economiei românești, cum era numit în decembrie 2020, merge la ralanti.

Construcții-2022Foto: © Kittichai Boonpong | Dreamstime.com

Importante proiecte de infrastructură așteaptă la coadă. Și așteaptă, și așteaptă.

De la autostrăzi, la spitale, de la modernizări de infrastructură de aeroport, la construcții hidroedilitare, șantierele care asigurau în 2019 6,4% din PIB și au contribuit la creșterea economica de 4,1% cu 0,9 puncte procentuale, sunt părăsite.

Inerția care a împins sectorul construcțiilor în 2021 a dispărut sub presiunea crizei de forță de muncă, inflației, războiului din Ucraina.

Un amplu raport al companiei de consultanță IBC Focus a prognozat în octombrie 2020:

„Specialiștii estimează că în următorul an (n.a. 2021) atenția ar trebui să fie îndreptată spre domeniul infrastructurii. Chiar dacă în momentul de față ne confruntăm cu adevărate probleme cauzate de lipsa acesteia, antreprenorii trag un semnal de alarmă și solicită statului să acorde linii de finanțare pentru realizarea unor proiecte atât de necesare, care, momentan, ne plasează la coada clasamentului UE. Vorbim, în mod evident, despre lipsa autostrăzilor și despre situația proiectelor de infrastructură care rămân de cele mai multe ori în stadii incipiente (proiectare, licitație etc). Acestea nu doar că ne afectează la nivel economic, însă ne așează și într-o poziție deloc avantajoasă atunci când vine vorba de numărul de decese în trafic, cauzate în special de lipsa unei infrastructuri puternice”.

Companiile de construcții românești simt cel mai tare presiunea instabilității economice.

“Nu doar muncitorii români dispar de pe piață. Ci și firmele românești de proiectare, consultanță, management de proiect. Am mai rămas o mână de companii românești și, cu fiecare an, suntem mai puțini. Pe marile proiecte de infrastructură mergem în licitații în parteneriate alături de companii mari, cu experiență internațională de zeci de ani, pentru că sunt din ce în ce mai dificile criteriile de calificare.

Așa am câștigat, în ultimii ani, proiectarea unor lucrări cum ar fi spitalul Regional de Urgență din Cluj, un proiect de 145.000 de metri pătrați, unde lucrăm alături de 3TI Progetti Italia și ATI Project SRL sau proiecte de expertizare tehnică și proiectarea întregului ansamblu de suprafețe de mișcare, cât și PDA1 și PDA2 la aeroportul Internațional Henri Coandă ” spune Șerban Cezar, manager Aduro Impex, una din firmele de proiectare și consultanță 100% românești de pe piața construcțiilor de mari dimensiuni din România.

Aduro Impex este o companie cu o traiectorie de poveste hollywoodiană. Intrată pe piață în 2009, oferind consultanță, proiectare, management de proiect, a reușit nu numai să rămână în business ci să crească precum Pipăruș Petru, urcând de la proiectarea de bazine de înot și depozite, la lucrări complexe de infrastructură aeroportuară, rutieră și militară.

“Ce facem noi bine?

Știm piața, suntem buni, câștigăm proiecte. Suntem una din puținele firme românești care, folosindu-se de know how-ul local, de înțelegerea sectorului, de legăturile cu furnizorii, de așteptările clienților, de expertiza acumulată în cei 13 ani de existență, poate să construiască nu numai proiecte de mari dimensiuni. Ci și o reputație de onestitate și eficiență. Suntem buni și suntem buni români.“ spune Șerban Cezar, manager Aduro.

Pe o piață extrem de competitivă unde firmele românești nu au rezistat, Aduro vrea să pornească o revoluție. Investind într-o școală de meserii prin care tinerii pe care îi instruim, să educe viitoarele generații de meseriași ai României.

Construind un plan de adus acasă muncitorii români plecați să construiască în afara țării.

“Cu cine construim România?

Cu oameni care nu cred că totul este pierdut. Care cred că român înseamnă să fii rezilient, eficient, adaptat. Care nu au uitat că viața e o luptă și că trebuie să te bați pentru succes.Noi ne batem pentru România.

În fiecare zi.”, spune Șerban Cezar.

https://grupinfrastructura.ro/nicolae-noica-noi-dupa-1990-am-indepartat-firmele-de-constructii-romanesti/

https://aduro.ro/servicii/

https://www.mediafax.ro/social/700-000-de-romani-sunt-pe-santierele-din-strainatate-inspectia-muncii-vorbeste-de-59-romani-plecati-20071549

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mari_proiecte_nefinalizate_(Rom%C3%A2nia)

Articol susținut de Aduro Impex

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Fan iranian, împușcat mortal de autorități după ce a sărbătorit eliminarea naționalei de la CM 2022

Publicat

in

De

Red. Sport • HotNews.ro

​Un iranian a fost împuşcat mortal de forţele de securitate după ce echipa naţională a Iranului a pierdut în faţa SUA (1-0) şi a fost eliminată de la Cupa Mondială, în timp ce demonstraţii antiguvernamentale au avut loc în interiorul şi în afara stadionului din Qatar şi în Iran, scrie The Guardian.

Fani ai Iranului urmarind meciurile de la CM 2022Foto: Fadel Itani/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

>> Imaginile disperării – Ce îi așteaptă oare pe jucătorii Iranului la întoarcerea la Teheran?

Mehran Samak, în vârstă de 27 de ani, a fost împuşcat mortal după ce a claxonat în Bandar Anzali, un oraş de pe coasta Mării Caspice, la nord-vest de Teheran, potrivit activiştilor pentru drepturile omului.

Samak „a fost vizat direct şi împuşcat în cap de forţele de securitate… în urma înfrângerii echipei naţionale împotriva Americii”, a declarat grupul Iran Human Rights (IHR) din Oslo.

Meciul dintre cele două ţări, care au rupt relaţiile diplomatice cu mai bine de 40 de ani în urmă, a avut loc pe fondul represiunii violente din Iran, după protestele declanşate de moartea în custodie a lui Mahsa Amini, o tânără kurdă de 22 de ani, în septembrie.

Forţele de securitate iraniene au ucis cel puţin 448 de persoane în timpul reprimării protestelor, inclusiv 60 de copii sub 18 ani şi 29 de femei, potrivit IHR.

Mijlocaşul internaţional iranian Saeid Ezatolahi, care a jucat în meciul cu SUA şi este din Bandar Anzali, a dezvăluit că îl cunoaşte pe Samak şi a postat o poză împreună cu el la o echipă de fotbal de tineret, transmite News.ro.

„După pierderea amară de aseară, vestea morţii tale mi-a incendiat inima. Într-o zi vor cădea măştile, adevărul va fi dezvăluit.

Nu asta merită tinerii noştri. Acest lucru nu este ceea ce merită naţiunea noastră”, a spus Ezatolahi pe Instagram, descriindu-l pe Samak drept „un coechipier din copilărie”.

Ezatolahi, supărat de rezultat, a fost văzut după fluierul final în timp ce era consolat atât de colegii săi, cât şi de jucătorii americani.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend