Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Legende de bobotează! Tradiții și obiceiuri

Publicat

in

Luni, de Bobotează, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la catedrala Arhiepiscopală Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Constanța, la ora 8:30. La ora 12:00, arhiepiscopul Tomisului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, va oficia sliujba de Sfințire mare a apei pe faleză Cazinoului. La sfârșitul acesteia, ÎPS Teodosie va aruncă trei cruci în apele mării, care simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apă Iordanului.

Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcât, ci pentru sfinţirea creaţiei. Din punct de vedere calendaristic, Bobotează reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul. Legendă de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Că urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat. Bobotează – sfinițirea apei În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţîn o fântână -, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la rău, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunităţii.
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţîn o fântână -, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la rău, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunităţii.
După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa”- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii – şi toarnă câte puţînă agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă sură, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casă şi interiorul casei.

În această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite, şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile.
În ajunul Bobotezei se ţine post – chiar post negru, cine poate. Apoi, de Bobotează, după ce au băut agheasmă, cei care au ţinut post se pot delecta cu bucate – de care însă nu se atinge nimeni până nu sunt sfinţite de preot! Acesta soseşte cu Iordanul sau Chiralesa, adică “Doamne, miluieşte!”, în neogreacă. Strigând Chiralesa, se spune că oamenii capătă putere şi toate relele fug, iar anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masă din ajunul Crăciunului, scrie Creștin Ortodox. Pe masă din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţă de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgare de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de pește, pește prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră -, plăcinte cu mac etc. Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrană animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de praşilă”. Se credea că dacă, în dimineaţă Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. În această zi erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic că împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatra, informează libertatea

.

Vezi și:Dezvăluiri bombă! Klaus Iohannis, filat

Mii de români vor fi afectați: dispare acest tip de pensie!

Vești pentru români- Se dau noi tichete

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Președintele Klaus Iohannis rămâne neutru pentru șefia PNL! Ludovic Orban: ‘Nu se implică în competiția internă, așa cum nu s-a implicat în competiția internă nici în 2017. Știe foarte bine faptul că toată conducerea va fi aleasă de membrii PNL’

Publicat

in

De

 Liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat că Preşedintele Klaus Iohannis nu se implică în campania din interiorul PNL, aşa cum nu s-a implicat nici în 2017.

Potrivit lui Orban, indiferent ce conducere va fi aleasă, PNL rămâne într-un parteneriat „serios, responsabil, realizat pentru binele României” cu preşedintele României.

„PNL, în ansamblul său, are un parteneriat cu preşedintele României şi e normal să fie aşa, pentru că preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost ales în 2014, la primul mandat, din postura de preşedinte al PNL. Şi la al doilea mandat, PNL a susţinut candidatura preşedintelui Klaus Iohannis. Există un parteneriat între preşedintele României şi PNL.

Preşedintele României nu se implică în competiţia internă, aşa cum nu s-a implicat în competiţia internă nici în 2017. (…) Sigur că şi data trecută, în 2017, la fel s-a speculat, că un candidat este sprijinit de preşedintele României. S-a văzut că nu a fost aşa. Şi acum, evident, sunt unii care fac campanie încercând să spună că preşedintele României susţine un candidat. Eu am convingerea că preşedintele României susţine PNL, fiindcă ştie foarte bine faptul că toată conducerea va fi aleasă de membrii PNL”, a susţinut Ludovic Orban.

El a respins afirmaţiile potrivit cărora în interiorul PNL ar exista două tabere, dintre care una formată în jurul foştilor membri ai Partidului Democrat Liberal (PDL).

„Din punctul meu de vedere, nu există o asemenea separare în PNL. Ca preşedinte al PNL, am militat pentru unitatea partidului, am militat pentru eliminarea a unor eventuale discriminări sau discrepanţe, pentru că cineva a fost în fostul PNL sau în fostul PDL. Din punctul meu de vedere, toţi colegii mei, indiferent din ce formaţiune provin, din cele două formaţiuni care au fuzionat, au beneficiat de deschidere, de dialog, de cooperare şi eu i-am tratat în mod egal, în funcţie, evident, de rezultat, de efortul depus şi de măsura în care acţiunea lor a fost utilă şi benefică PNL”, a adăugat Orban, informează agerpres.ro

Citește și:

Ludovic Orban: ‘Eu nu număr filiale. Felul meu de a face campanie este să fac campanie la fiecare delegat, să prezint viziunea mea, proiectul, obiectivele și să obțin vot cu vot’

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Marcel Ciolacu: ‘S-a ajuns ca să fim iarăși rușinea Europei. O să continui să critic acest PNRR’

Publicat

in

De

Marcel Ciolacu a afirmat că, în Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România a plecat la Bruxelles cu o solicitare de şapte miliarde pentru agricultură, iar miniştrii Cristian Ghinea şi Adrian Oros s-au întors cu zero euro pentru acest domeniu.

Liderul PSD a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la Craiova, că va continua să critice PNRR.

„Europa ne creează aceste oportunităţi, dar dacă noi trimitem documente pe care nu le citim, documente făcute de către companii private ca pe urmă să acceseze aceste fonduri sau aberaţii cum sunt 133.000 de euro pentru formarea unui singur om, de parcă l-am trimite pe Marte şi de asta se justifică această sumă imensă. Sunt ferm convins că altfel ar fi arătat acest PNRR. Deoarece nu au vrut un dialog cu autorităţile locale s-a ajuns ca să fim iarăşi ruşinea Europei.

O să continui să critic acest PNRR. Chiar vorbeam cu domnul senator Preoteasa cât de mult ar fi însemnat pentru Dolj să fi prins acele sume pentru irigaţii, cum am prins Polonia, Ungaria, Bulgaria. Am plecat la negocieri la Bruxelles cu Comisia cu o solicitare de şapte miliarde, au ajuns domnul Ghinea şi cu domnul Oros la 3,8 miliarde şi s-au întors cu zero euro pentru agricultura românescă”, a spus Ciolacu, conform cu news.ro

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend