Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Legea pensiilor: Ce schimbări importante îi așteaptă pe români de la 1 septembrie

Avatar

Publicat

in

Potrivit noii legislații ce va intra în vigoare în acest an, față de actuala lege a pensiilor, cumularea pensiei cu alte venituri va fi, în continuare, posibilă, dar va prevede o raportare diferită față de veniturile din salarii sau activități independente.

Reguli aplicabile până la 31 august

Ținând cont de faptul că legea pensiilor în vigoare urmează să fie înlocuită de la 1 septembrie, regulile descrise în această secțiune se mai aplică doar până la sfârșitul lunii august 2021.

În prezent, așa cum stabilește actuala lege a pensiilor, adică Legea 263/2010, cumularea pensiilor cu alte venituri este permisă, dar regulile ei depind de mai mulți factori, inclusiv de tipul de pensie pe care o persoană o primește.

Concret, Legea 263/2010 permite în prezent cumularea cu pensia pentru limită de vârstă a veniturilor obținute atât din activități dependente, cât și din activități independente, indiferent de mărimea acestor venituri.

Veniturile din activități dependente reprezintă, de fapt, salarii, în timp ce, veniturile din activități independente sunt obținute de cei care au PFA-uri, cei care câștigă din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, din chirii, jocuri de noroc și altele.

Apoi, și persoanele pensionate anticipat sau anticipat parțial pot cumula veniturile din pensie cu alte venituri. Spre deosebire de cei ieșiți la pensie pentru limită de vârstă, persoanele pensionate anticipat nu pot obține venituri din salarii sau venituri din funcții elective, ci doar din activități independente.

Când vine vorba despre cumularea pensiei de invaliditate cu alte venituri, condițiile diferă în funcție de gradul de invaliditate. Mai exact, cei cu gradele I și II de invaliditate nu pot cumula pensia cu venituri din salarii, ci doar cu venituri din activități independente. Spre deosebire de aceștia, cei încadrați în gradul al III-lea pot obține, pe lângă pensia de invaliditate, atât venituri din activități independente, cât și din salarii, în limita a jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă.

În fine, în cazul cumulării pensiilor de urmaș cu veniturile din activități dependente sau independente, se disting câteva situații diferite, în funcție de situația beneficiarului pensiei. De fapt, apar limitări doar în cazul veniturilor din salarii, deoarece nu există limitări și la veniturile din activitățile independente.

Pensia de urmaș a soțului supraviețuitor acordată atunci când decesul soțului susținător a avut loc în urma unui accident de muncă sau boală profesională, cea acordată pe o perioadă de șase luni de la data decesului și cea acordată soțului care are în îngrijire unul sau mai mulți copii de până la șapte ani se pot cumula cu veniturile din salarii dacă acestea nu depășesc 35% din câștigul salarial mediu brut.

Pe de altă parte, pensia de urmaş gradul I sau II de invaliditate nu se poate cumula deloc cu veniturile din salarii (nici în baza unui raport de muncă, nici în baza unui raport de serviciu). Același lucru e valabil și pentru pensia de urmaș a soțului supraviețuitor încadrat în gradul I sau II de invaliditate.

Pensia de urmaș a copilului încadrat în gradul III de invaliditate se poate cumula cu astfel de venituri atâta timp cât nu se depășește jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.

Reguli aplicabile după 1 septembrie

Noua lege a pensiilor (Legea 127/2019), care va intra în vigoare din toamnă, va permite, în continuare, cumularea pensiilor cu alte venituri, fără a duce la suspendarea pensiei, doar că se raportează diferit la veniturile ce pot fi obținute pe lângă aceasta.

După cum e stabilit în noua lege, cumularea pensiilor în sistemul public va fi posibilă cu orice alte venituri pentru care asigurarea în sistemul public de pensii e obligatorie, potrivit Codului fiscal, cu două excepții:

  • soțul supraviețuitor nu va avea dreptul să cumuleze pensia de urmaș cu venituri mai mari decât câștigul salarial mediu brut;
  • cel pensionat anticipat (pe timpul cât primește acest tip de pensie, nu și după, când devine pensie pentru limită de vârstă) nu va putea să cumuleze pensia cu venituri lunare salariale, în baza unui contract de muncă, în calitate de funcționar public, în funcții elective, numit în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești.

Spre deosebire de actuala legislație, cumulul pensiei va fi permis cu veniturile pentru care se datorează cotribuții de asigurări sociale (CAS), nu cu venituri dependente (salariale) sau independente (PFA-uri, chirii, dividende etc).

Asta înseamnă că se vor putea cumula cu pensia veniturile salariale și cele independente (de exemplu, pe PFA), pentru care se datorează aproape întotdeauna CAS.

Așa cum stabilește Codul fiscal, veniturile pentru care se datorează CAS sunt următoarele:

  • venituri din salarii sau asimilate salariilor;
  • venituri din activități independente;
  • venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
  • indemnizații de șomaj;
  • indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

O excepție de la datorarea de CAS apare, de exemplu, atunci când un PFA nu obține anual venituri din activități independente peste limita de 12 salarii minime brute. Adică, dacă nu se obține un venit peste acestă limită, pensia nu se poate cumula cu acesta.

Reamintim că, pe lângă schimbările de mai sus, din acest an va exista un singur tip de pensie anticipată. Concret, se va renunța la pensia anticipată fără penalizări (pensia anticipată simplă) și va exista numai cea cu penalizări (pensia anticipată parțială), informează avocatnet.ro

Citește și:

Guvernul pregătește o nouă ordonanță! Veste pentru toți șoferii din România

Lucian Bode își ia secretara după el! ‘Blonda lui Boc’ ajunge la Ministerul de Interne!

O nouă lovitură pentru Guvern! Polițiștii refuză să mai verifice persoanele izolate/carantinate la domiciliu

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Lovitură dură pentru români: Cu cât a scăzut câștigul salarial mediu nominal în ultimele luni

Avatar

Publicat

in

De

 Situație tot mai dificilă din punct de vedere economic! Câștigul salarial mediu nominal al românilor a scăzut în luna februarie 2021, față de ianuarie, atât în serie brută, cât și netă, cu 0,9%, ajungând la 5.497 lei, respectiv 3.365 de lei. Salariații din servicii IT continuă să câștige cel mai mult, 8.047 de lei net, în timp ce angajații din HoReCa sunt la coada clasamentului, cu 1.747 de lei.

Majoritatea activităţilor din sectorul economic au înregistrat în luna februarie scăderi ale câştigului salarial mediu net, față de luna fabruarie, arată datele Institutului Național de Statisctică, date publicității luni.

Pe de o parte, precizează INS, diferența este determinată de faptul că în lunile precedente, în unele sectoare, s-au acordat prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

Pe de altă parte, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici sau de remunerarea parţială a salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice. La calcularea câştigului salarial mediu lunar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, precizează INS, conform celor de la Gândul.ro.

Media câștigului nominal net pe economie: 3.365 de lei

Astfel, la nivelul economiei, în luna februarie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.497 lei, cu 52 lei (-0,9%) mai mic decât în luna ianuarie 2021, potrivit datelor INS.

Valoarea câştigul salarial mediu nominal net a scăzut în acest interval cu 30 de lei (-0,9%) și a ajuns la 3.365 de lei.

Calculat comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,1%.

Totuși, creșterea este mai mare dacă se calculează câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum. Astfel, indicele câştigului salarial real a fost 101,9% pentru luna februarie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Iar luând în calcul evoluție prețurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost 98,7% în februarie 2021 faţă de luna precedentă.

Cele mai mari și cele mai mici câștiguri salariale în februarie

Angajații din domeniul serviciilor în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) au avut în februarie 2021 cel mai mare câştig salarial mediu nominal net, care s-a ridicat la 8.047 de lei. Acesta a scăzut ușor, totuși, de la 8.107 de lei, în ianuarie 2021 (-0,7%).).

Pe locul secund sunt angajații din domeniul fabricării produselor din tutun, cu un câștig salarial mediu nominal net de 7.446 de lei (creștere de 53,6% față de ianuarie, când a fost 4.849 de lei ) și cei din sectiunea abricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (6.314 lei, în scădere cu 0,9% față de ianuarie).

La polul opus, cel mai mic câştig salarial mediu nominal net  a fost pentru salariații din hoteluri şi restaurante, de 1.747 de lei, ceea ce a reprezentat, totuși, o creștere de 0,9% față de luna februarie, când a fost 1.732 de lei. O creștere modestă, de 1,8%, a înregistrat și domeniul apropiat HoReCa, respectiv salariații din domeniul activităţilor de spectacole, culturale şi recreative, care au avut în februarie un câștig salarial nomibal mediu net de 2.938 de lei.

Secțiunile/diviziunile economiei cu cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial nominal mediu net în februarie, față de ianuarie:

Scăderi cu 26,3% în:

  • extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile anterioare (câștigul salarial mediu nominal net a fost de 5.493 de lei în februarie 2021)

Scăderi între 6,0% şi 10,0% în:

  • fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (6.314 lei)
  • extracţia minereurilor metalifere (3.413 lei)
  • activităţi de servicii anexe extracţiei (5.589 lei)
  • depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (3.905 lei)
  • producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (4.635 lei);

Scăderi între 2,0% şi 5,0% în:

  • telecomunicaţii (6.540 lei)
  • activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ, inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe (3.903 lei)
  • extracţia cărbunelui superior şi inferior (3.733 lei)
  • fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (3.332 lei)
  • transporturi aeriene (3.999 lei)
  • activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale (5.597 lei)
  • activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (4.493 lei)
  • transporturi terestre şi transporturi prin conducte (2.860 lei), activităţi de poştă şi de curier (2.388 lei).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu nominal net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN, au fost, cu 53,6%, în fabricarea produselor din tutun (7.446 lei), cu 17,8% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (4.484 lei), respectiv cu 13,0% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (4.026 de lei), ca urmare a acordării de prime ocazionale, drepturi în natură şi sume din alte fonduri, arată datele INS.

Creșteri între 3,0% şi 6,5% în:

  • fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (3.680 lei)
  • alte activităţi extractive (3.006 lei)

activităţi de editare (5.572 lei), tranzacţii imobiliare (2.877 lei);

Creșteri între 1,0% şi 3,0% în:

  • silvicultură şi exploatare forestieră, inclusiv pescuit şi acvacultură (3.173 lei)
  • industria metalurgică (3.525 lei)
  • fabricarea echipamentelor electrice (3.070 lei)
  • fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (2.980 lei)
  • activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2.980 lei)
  • alte activităţi de servicii (2.240 lei)
  • tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (2.732 lei)
  • fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (3.246).

În ceea ce privește sectorul bugetar, în februarie 2021 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în

  • sănătate şi asistenţă socială (-2,7%), de la 4.266 de lei, la 4.150 de lei
  • învăţământ (-0,3%), de la 3.556 lei, la 3.547 lei.

În administraţia publică, câştigul salarial mediu net a crescut uşor (+0,1%) comparativ cu luna precedentă, de la 5.051 de lei, la 5.056 de lei.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Gabriela Firea, reacție după tragedia de la Victor Babeș: ‘Doamne, ce se întâmplă cu țara noastră? Incompetența ucide!’

Avatar

Publicat

in

De

Gabriela Firea, fost primar al Bucureștiului, reacționează după tragedia de la Spitalul „Victor Babeș” din Capitală, unde au murit trei pacienți după o pană de oxigen la unitatea mobilă de terapie intensivă

Doamne, ce se intampla cu tara noastra? Incompetenta ucide! Nepasarea ucide! Tacerea ucide!

ULTIMA ORĂ Trei pacienți morți la Victor Babeș, după o pană de curent.

TIR-ul cu paturile de ATI avea mai multe defecțiuni. În urmă cu 5 zile, instalația de oxigen ar fi fost schimbată, dar ea ar fi fost instalată greșit”, a scris Gabriela Firea pe Facebook.

Vezi și:

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend