Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Laura Codruța Kovesi, pusă în încurcătură de mai multe țări din UE! Comisia Europeană intervine: ‘Nu ne putem permite noi întârzieri’

Publicat

in

Comisia Europeană a făcut apel miercuri la statele membre să-şi numească rapid procurorii delegaţi pentru a permite Parchetului european (EPPO), noua armă a UE împotriva fraudei, să-şi înceapă activitatea la 1 martie, relatează AFP.

Parchetul european, care va avea puterea de a cerceta, urmări şi trimite în judecată în faţa jurisdicţiilor naţionale pe autorii unor infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, a fost instalat la sfârşitul lui septembrie, în Luxemburg. Procuroarea şefă europeană, Laura Codruţa Kovesi, şi cei 22 de procurori reprezentând statele care participă la această cooperare consolidată au depus jurământul, informează Agerpres.

Intrarea sa în funcţiune depinde însă de numirea de către ţările participante a procurorilor delegaţi, care vor fi însărcinaţi în aceste state să efectueze anchetele, dar şi de adaptarea legislaţiilor naţionale pentru a integra această nouă autoritate judiciară.

“Câteva state membre şi-au numit procurorii delegaţi, care vor începe să activeze la 15 ianuarie pentru a testa diferitele proceduri în cadrul parchetului european”, a declarat comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, la finalul unei reuniuni prin videoconferinţă a miniştrilor europeni.

“Fac apel la toate celelalte state membre să accelereze nominalizările pentru a fi în măsură să-şi demareze activităţile de la 1 martie 2021”, a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă.

“Nu ne putem permite noi întârzieri”, a adăugat comisarul european belgian, subliniind importanţa acestui parchet european pentru protecţia viitorului buget multianual al UE şi a planului de relansare masiv care îi este ataşat.

În prezent numai două ţări şi-au numit procurorii delegaţi – Germania şi Slovacia – iar desemnarea lor este în curs în Ţările de Jos, Estonia şi Luxemburg,, informează surse europene citate de AFP.

Din cele 27 de state UE, cinci nu vor participa la EPPO. Este vorba despre Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

Această autoritate este competentă pentru fraude cu fondurile europene, fraudă cu TVA de peste zece milioane de euro şi corupţie, iar această infracţionalitate reprezintă între 30 şi 60 de miliarde de euro pe an, potrivit Laurei Codruţa Kovesi.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

FOTO | Pe un bulevard mare din București au dispărut peste noapte toți copacii: Cum s-a ajuns în această situație

Publicat

in

De

Decizia ALPAB de a transplantă nouă copaci de pe bulevardul Ghencea din București pentru a permite extinderea străzii a stârnit controverse în rândul locuitorilor. Deși unii înțeleg necesitatea acestei măsuri, alții consideră că bulevardul arată acum mai sărac fără copaci și cer înlocuirea lor.

Reprezentanții ALPAB au explicat că transplantarea a fost necesară pentru a permite lucrările de extindere a bulevardului, iar această acțiune nu va afecta sănătatea copacilor. Totodată, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a susținut că mutarea copacilor a fost necesară pentru relocația utilităților în vederea refacerii bulevardului Ghencea.

Nemulțumirile exprimate de bucureșteni vin în contextul în care orașul suferă deja de o deficiență de spații verzi, iar orice pierdere a arborilor este privită cu îngrijorare. Lipsa unui registru actualizat al spațiilor verzi din București accentuează această preocupare, iar unele statistici arată o scădere alarmantă a acestora în ultimele decenii.

Datele furnizate de ALPAB arată o reducere semnificativă a spațiilor verzi în București, de la 16,79 de metri pătrați pe cap de locuitor în 1989, la 9,67 de metri pătrați în 2006. Comparativ cu alte capitale europene, Bucureștiul se situează la o distanță semnificativă în ceea ce privește proporția de spațiu verde per locuitor, cu unele orașe precum Viena, Helsinki și Stockholm având valori mult mai ridicate. Această lipsă de spații verzi afectează calitatea vieții și starea de sănătate a locuitorilor și arată necesitatea unei abordări mai strategice în gestionarea peisajului urban.

content-image

content-image

Citeste mai mult

NATIONAL

Condiția pusă Chinei de NATO pentru normalizarea relațiilor – renunțarea la sprijinul pentru Rusia: „Nu poți să le ai pe amândouă”

Publicat

in

De

China trebuie să renunțe la a mai sprijini războiul Rusiei în Ucraina dacă vrea să aibă relații bune cu Occidentul, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Într-un discurs neașteptat de dur, Stoltenberg a avertizat Beijingul că nu poate să le aibă pe amândouă, informează Reuters.

Jens StoltenbergFoto: snapshot-photography/F Boillot / Shutterstock Editorial / Profimedia

În timpul unei vizite făcute la Berlin, Jens Stoltenberg a afirmat că sprijinul de la Beijing este vital pentru efortul de război al Moscovei din moment ce susține economia rusă prin transferul de înaltă tehnologie precum semiconductorii.

„Anul trecut, Rusia a importat din China 90% din microelectronicele folosite pentru a produce rachete, tancuri și avioane. De asemenea, China colaborează cu Rusia pentru a-i furnizat capabilități îmbunătățite pentru imagini din satelit”, a spus Stoltenberg.

„China susține că vrea relații bune cu Occidentul. În același timp, Beijing continuă să alimenteze cel mai mare conflict armat din Europa de la al doilea război mondial încoace. Nu poate să le aibă pe amândouă”, a spus secretarul general al NATO.

Mai mult, Stoltenberg a avertizat țările din NATO să nu devină la fel de dependente de China pe cât au fost de Rusia. „În trecut, am făcut greșeala de a deveni dependenți de petrolul și gazul rusești. Nu trebuie să repetăm greșeala cu China. Să depindem de banii săi, de materiile sale prime și de tehnologiiile ei. Dependențele ne fac vulnerabili”, a apreciat Jens Stoltenberg.

Comerțul ruso-chinez în creștere spectaculoasă

China și-a consolidat relațiile comerciale și militare în ultimii ani pe măsură ce Statele Unite și aliații său au impus sancțiuni contra amândurora, dar în special împotriva Moscovei ca urmare a invadării Ucrainei.

Comerțul ruso-chinez a ajuns la un record de 230,1 miliarde de dolari în 2023, în creștere cu 26,3% față de anul precedent, potrivit autorităților vamale chineze. Transporturile chineze către Rusia au crescut cu 46,9% în 2023 în timp ce importurile din Rusia au înregistrat o creștere de 13%.

Îngrijorările lui Stotenberg sunt exprimate în contextul în care Rusia a anunțat că președintele Putin va face o vizită oficială în China, în cursul lunii mai, aceasta fiind prima deplasarea externă a liderului de la Kremlin după ce a obținut un nou mandat de președinte.

La începutul lunii aprilie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a deplasat în China, iar purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, Dmitri Peskov, preciza atunci că vizita lui Lavrov la Beijing poate fi văzută drept una pregătitoare pentru „contacte viitoare la cel mai înalt nivel”.

Peskov a confirmat de altfel că Vladimir Putin este interesat de o deplasare în China. „Într-adevăr, astfel de contacte sunt plănuite şi există o înţelegere a oportunităţii şi necesităţii lor, dat fiind nivelul înalt al relaţiilor prieteneşti între Federaţia Rusă şi China” a spus el.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend