Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Late political police documents, except for national security sensitives one, handed for research

Avatar

Publicat

in

All documents concerning the former Securitate political police in the archives of the Ministry of National Defence (MApN) were handed over to the National Council for the Study of Securitate Archives (CNSAS) in 2006, except for those whose disclosure could harm national security, in accordance with Decision no. 60/2006 of the Supreme Council for National Defence (CSAT), MApN reported on Monday.

According to the MApN, on February 22, the Defence Minister Nicolae Ciuca and ministerial specialists had a meeting with a delegation of the CNSAS Collegiate Board led by Chairman Constantin Buchet, “in accordance with the standing institutional co-operation that has existed since the establishment of the CNSAS.”, agerpres.ro confirms.

After the discussions, procedural steps were taken to set up a MApN-CNSAS joint parity committee under government emergency ordinance GEO 24/2008 on access to personal dossiers kept by the late Securitate and disclosing Securitatea as political police.

According to the Ministry, the specialist committee is to establish a schedule for consultation and analysis of documents whose disclosure could harm national security and will decide on the nature and destination of such documents, in accordance with the provisions Article 2 of the CSAT Decision no. 60/2006 and the provisions of GEO 24/2008.

The documents from in archives of the late Securitate that were received for safekeeping by MApN after January 1990 were handed over in 2006, with the exceptions provided by the legislative framework, to CNSAS under Government Decision 731 of June 7, 2006 regarding the takeover by CNSAS of the archives previously held by the late Securitate; CSAT Decision 60 of April 17, 2006; CSAT Decision 130 of August 28, 2006 and a protocol concluded between MApN and CNSAS.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Protest inedit la Iași: banner uriaș arborat pentru a cere Austostrada Moldovei

Avatar

Publicat

in

De

Un banner uria┼č, cu un mesaj pro-autostrad─â, a fost montat, miercuri, pe cl─âdirea sediului PNL Ia┼či, ini┼úiatorii ac┼úiunii fiind reprezentan┼úii Asocia┼úiei “├Ämpreun─â pentru A8”.

Pre┼čedintele asocia┼úiei “├Ämpreun─â pentru A8”, Ionel Apostol, a declarat c─â bannerul m─âsoar─â 105 metri p─âtra┼úi ┼či a fost realizat cu sprijinul unor oameni de afaceri din Ia┼či, informeaz─â News.ro.

Pe banner este scris mesajul “Finan┼úa┼úi acum autostr─âzile Moldovei A7 ┼či A8. Cerem dreptul la dezvoltare – Nu izola┼úi Ia┼čul”.

“Este un mesaj adresat autorit─â┼úilor. Zilele acestea se decide soarta celor 4,5 miliarde de euro din PNRR. Dac─â Guvernul se va ┼úine de cuv├ónt ┼či va finan┼úa cele dou─â capete din A8 plus tronsonul T├órgu Frumos-Le┼úcani ├«i vom aplauda. Dac─â nu, atunci vom ini┼úia proteste”, a spus pre┼čedintele ├Ämpreun─â pentru A8, Ionel Apostol.

La r├óndul s─âu, vicepre┼čedintele Asocia┼úiei “├Ämpreun─â pentru A8”, C─ât─âlin Urtoi, a declarat c─â Moldova are nevoie urgent─â de autostr─âzi ┼či c─â mesajul transmis de la Ia┼či este unul “clar ┼či ferm”.

“Dac─â nu finan┼ú─âm acum A7 ┼či A8, ┼čansele se diminueaz─â. Avem aceast─â ┼čans─â, prin PNRR, ┼či nu trebuie s─â ne batem joc”, a afirmat C─ât─âlin Urtoi.

Ministrul Transporturilor, C─ât─âlin Drul─â, a anun┼úat miercuri c─â aproximativ 500 de kilometri de autostrad─â vor fi realiza┼úi prin PNRR, ├«ntre care Autostrada A7 ┼či capetele autostr─âzii A8.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

PNRR poate ajuta la echilibrarea bugetului public prin sus┼úinerea cererii ┼či ofertei interne, arat─â un raport

Avatar

Publicat

in

De

Planul Na┼úional de Redresare ┼či Rezilien┼ú─â (PNRR) poate ajuta echilibrarea bugetului public c─âtre un deficit ├«n jur de 3% din PIB ├«n 2024, prin sus┼úinerea cererii ┼či ofertei interne, potrivit raportului de analiz─â a convergen┼úei “Rom├ónia – Zona Euro, Monitor”, publicat pe site-ul B─âncii Na┼úionale a Rom├óniei.

“Planul Na┼úional de Redresare ┼či Rezilien┼ú─â ┼či fondurile europene (Cadrul Financiar Multianual) au un rol excep┼úional pentru Rom├ónia din c├óteva perspective: macroeconomic─â, ├«ntruc├ót ajut─â corec┼úia deficitului bugetar, poate atenua impactul contrac┼úionist ┼či poate (prin reforme structurale ┼či investi┼úii publice de calitate) influen┼úa pozitiv evolu┼úia PIB pe termen mediu; structural─â, PNRR ├«nseamn─â, ├«n esen┼ú─â, politic─â industrial─â cu impuls major din exterior, prin condi┼úii legate de ‘greening’ (├«nverzire) ┼či digitalizare, politic─â public─â cu accent pe s─ân─âtate ┼či educa┼úie, dezvoltarea infrastructurii; transforma┼úional─â, cu b─âtaie lung─â: pentru a combate efectele nefaste ale schimb─ârii de clim─â ┼či declinul demografic. PNRR ┼či CFM (bugetul UE pe termen lung) pot duce investi┼úiile publice (ce includ resurse europene) ├«n PIB de la circa 5% ├«n medie cum sunt prev─âzute acum ├«n strategia fiscal bugetar─â la 7-8% din PIB ├«n urm─âtorii ani. PNRR poate ajuta echilibrarea bugetului public c─âtre un deficit ├«n jur de 3% din PIB ├«n 2024 – prin sus┼úinerea cererii ┼či ofertei interne (aspect neglijat adesea ├«n analize)”, se precizeaz─â ├«n raport.

Privind nevoia de venituri bugetare superioare, raportul men┼úioneaz─â c─â este o eroare s─â se judece aloc─ârile pentru educa┼úie ┼či s─ân─âtate ├«n raport cu ponderea ├«ntr-un buget public ce are venituri fiscale (ce includ contribu┼úiile) foarte joase – actualmente ├«n jur de 27% din PIB ├«n Rom├ónia, fa┼ú─â de o medie de peste 40% din PIB ├«n UE; corect este s─â fie considerate ca procente ├«n PIB, scrie Agerpres.ro.

“Dac─â nu vom avea un buget public mai robust vom r─âm├óne o ┼úar─â subdezvoltat─â ├«n UE, cu mari discrepan┼úe ┼či inegalit─â┼úi, cu incapacitate cronic─â de a face fa┼ú─â la ┼čocuri adverse majore, la provoc─ârile viitorului. Tranzi┼úia verde (decarbonizarea) va fi extrem de complicat─â; vor fi perdan┼úi ┼či de aceea se discut─â despre venit minim garantat ├«n UE ┼či de nevoia de a avea bugete publice mai robuste; multe firme vor avea mari dificult─â┼úi s─â se adapteze. Societ─â┼úile cu grad de solidaritate sc─âzut vor suferi mai mult. ┼×i din aceast─â perspectiv─â se cuvine s─â judecam regimul fiscal din Rom├ónia, care nu asigur─â venituri bugetare suficiente”, se spune ├«n document.

Raportul subliniaz─â aspecte esen┼úiale privind concretizarea PNRR. ├Än primul r├ónd, planul european NGEU de 750 miliarde euro nu este doar pentru redresarea pandemic─â, ci ┼či pentru asigurarea rezilien┼úei zonei euro ┼či a UE.

“Exist─â o logic─â nou─â de abordare a politicilor de redresare ┼či rezilien┼ú─â coordonat─â cu obiectivele ┼či proiectele de reforme structurale din Recomand─ârile Specifice de ┼óar─â (RS┼ó) ┼či cele finan┼úate prin bugetul UE. ├Än al doilea r├ónd, un PNRR eligibil implic─â respectarea unor condi┼úionalit─â┼úi referitoare la: domeniile eligibile (tranzi┼úia verde (37%), transformare digital─â (20%), cre┼čtere durabil─â ┼či favorabil─â incluziunii, coeziunea social─â ┼či teritorial─â, s─ân─âtate, politici pentru copii ┼či tineri); regulile de finan┼úare suficient de clare ├«nc├ót s─â previn─â, detecteze ┼či corecteze corup┼úia, frauda, conflictele de interese, s─â protejeze securitatea cibernetic─â na┼úional─â ┼či a UE, s─â nu finan┼úeze cheltuieli curente ┼či s─â respecte principiul statului de drept. ├Än al treilea r├ónd, proiectele din PNRR trebuie implementate ├«n regim de urgen┼ú─â, ceea ce ofer─â un triplu avantaj: simplificarea ┼či transparentizarea legisla┼úiei na┼úionale, disciplinarea ┼či coordonarea politicilor na┼úionale ┼či implementarea rapid─â, pentru a livra rezultate vizibile societ─â┼úii. Pentru proiecte nefinalizate se instituie obligativitatea s─â se restituie banii aloca┼úi pentru contractele neatribuite p├ón─â ├«n 2023 ┼či nerecep┼úionate p├ón─â ├«n 2026. Pentru un PNRR respins se poate apela la asisten┼ú─â tehnic─â”, se pecizeaz─â ├«n raport.

De asemenea, raportul remarc─â agrobusiness-ul drept un sector strategic, subliniaz─â c─â industria agroalimentar─â prive┼čte securitatea na┼úional─â.

“Trebuie s─â existe un regim de reglementare special─â privind p─âm├óntul agricol, care este un activ de mare valoare, a┼ča cum sunt ┼či resursele de ap─â. Un regim special are menirea de a face ca aceste resurse s─â confere robuste┼úe economiei autohtone. Situa┼úia industriei agroalimentare a fost o tema de analiz─â pentru Comitetul Na┼úional pentru Supraveghere Macropruden┼úial─â pornindu-se de la dezechilibre comerciale, externe, mari ├«n acest domeniu (CNSM, 2020). Rom├ónia are un poten┼úial mult subvalorificat in acest domeniu, ├«n timp ce schimb─ârile de clim─â vor revela tot mai mult p─âm├óntul arabil, resursele de ap─â, ca active de mare valoare”, se spune ├«n document.

Conform sursei citate, b─âncile, institu┼úiile financiare nonbancare (IFN) ┼či fondurile de garantare a creditelor ar putea ajuta mai mult firmele din sectorul agroalimentar s─â creeze valoare ad─âugat─â superioar─â. Politica agricol─â va sprijini probabil mai mult acest sector. Probabil ┼či Politica Agricol─â Comun─â (PAC), la nivelul UE, va fi influen┼úat─â de schimb─ârile de clim─â. Este de remarcat c─â ├«n timp ce creditarea agriculturii a crescut (cu 40% a volumului creditului bancar) ├«ntre 2015-2020, creditarea industriei alimentare a sc─âzut (cu 2%, ├«n acela┼či interval). Mai mult, ├«n ambele sectoare, finan┼úarea a fost acordat─â preponderent pentru nevoi de trezorerie, creditarea proiectelor de investi┼úii fiind minoritar─â ┼či ├«n sc─âdere accentuat─â pentru firmele din industria alimentar─â (CNSM, 2020).

“Statul trebuie s─â men┼úin─â controlul unor companii de importan┼ú─â strategic─â; listarea la Burs─â are menirea s─â amelioreze managementul companiilor. Dar nu trebuie s─â se a┼čtepte listarea pentru a ├«mbun─ât─â┼úi managementul acestor companii. Este de dorit gr─âbirea form─ârii B─âncii de Dezvoltare. O prezen┼ú─â mai activ─â a b─âncilor autohtone ├«n economie este dezirabil─â, dar trebuie s─â fie sus┼úinut─â de un management corespunz─âtor”, se spune ├«n document.

Realizatorii acestui num─âr al Raportului Euromonitor men┼úioneaz─â c─â are c├óteva mesaje principale, primul fiind c─â existen┼úa vaccinurilor ┼či procesul de vaccinare dau speran┼úe c─â izb├ónda ├«n r─âzboiul cu virusul COVID-19 nu este departe. Dar lupta contra pandemiei continu─â, fiindc─â exist─â noi tulpini ale virusului ┼či efortul de combatere trebuie s─â fie pe plan global.

Al doilea mesaj este c─â redresarea economic─â este ├«n desf─â┼čurare peste tot ├«n Europa, dar neuniform─â ┼či cu diferen┼úe sectoriale majore, ├«n timp ce pandemia ├«┼či pune pecetea ┼či pe anul 2021. Viteza ratei de vaccinare conteaz─â mult pentru redresare, se men┼úioneaz─â ├«n document.

├Än al treilea r├ónd, este perspectiva punerii ├«n ac┼úiune a Planului Na┼úional de Redresare ┼či Rezilien┼ú─â (PNRR), care poate ajuta economia din mai multe perspective: sus┼úinere ├«n perioada de corec┼úie macroeconomic─â, de transformare prin stimularea “├«nverzirii” ┼či digitaliz─ârii, de trecere la o paradigm─â de dezvoltare care prive┼čte spre viitor. Se poate vorbi de un nou “ciclu investi┼úional” cu impuls puternic prin bugetul public. ├Än fine, corec┼úia macroeconomic─â ├«ncepe ├«n acest an, debutul fiind am├ónat ├«n 2020 din cauza pandemiei. ├Änceperea corec┼úiei macroeconomice pune ├«ntr-o lumin─â favorabil─â ratingul Rom├óniei, fapt ilustrat de recenta evaluare de c─âtre Standard and Poor’s (16 aprilie).

Raportul a fost ├«ntocmit de o echip─â condus─â de academicianul Daniel D─âianu, pre┼čedintele Consiliului Fiscal.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend