Conecteaza-te cu noi

Campulung

La Câmpulung, timpul a îngropat o mănăstire catolică şi patru biserici ortodoxe

Avatar

Publicat

in

Timpul a îngropat mai multe biserici din Câmpulung, dar şi aproape orice urmă că acestea ar fi existat. După îndelungi căutări, după numeroase discuţii cu bătrâni preoţi şi mai mulţi câmpulungeni, luând în calcul şi datele din monografiile scrise despre Câmpulung, am reuşit să găsim locul exact a trei, din cele cinci, lăcaşuri de cult creştin dispărute.

 

 „Cloaşter-ul” din Câmpulung – mănăstire catolică, cartier al leproşilor, temniţă sau cimitir?

 

În decursul timpului, s-a tot vorbit de faptul că a existat un „Colaşter” la Câmpulung, însă în folclorul local transmis pe cale orală vechiul locaş de cult religios a fost transformat ori în cartier al leproşilor, ori într-o simplă construcţie fără de valoare istorică, ori în temniţă ori cimitir.

Luând datele cronologic, în urma a ceea ce am putut găsi în monografiile scrise despre Câmpulung, prima biserică de la Câmpulung a fost construită de Ordinul Dominican pe la 1220, după unele înscrisuri, sau pe la 1345, după altele, fiind descrisă ca „o biserică mare, cu un turn înalt, care servea şi ca post de observaţie al locurilor din împrejurimi”. Istoricul Nicolae Iorga menţionând construcţia ca şi „cei dintâi Sfânt locaş de zid din toată românimea”. Mănăstirea dominicană, numită „Cloaşter” (de la germanul „kloster”, care înseamnă „mânăstire”) s-ar fi ruinat înainte de anul 1525, fiind dărâmată în 1646, spunându-se că materialele au fost folosite la ridicarea turnului clopotniţă de la Mănăstirea „Negru Vodă” şi ca pietre de temelie la construirea caselor din zonă.

În noiembrie 1924, istoricul Virgil Drăghiceanu a făcut săpături în zona în care s-a presupus că a fost ridicat „cloaşterul” descoperind doar câteva şanţuri transversale. Mai târziu, în 1958, Ion Barnea şi Emil Lăzărescu, au continuat cercetările zonei descoperind doar nişte resturi ale construcţiilor complexului monastic, precum şi cinci morminte fără inventar. Bătrânii din zonă îşi amintesc că prin anii 1960, când a început construcţia Cartierului Minier (actuala stradă a Minerului), sub două dintre case, pe suprafaţa fostelor grădini ale politicianului Nicolae Paul (pe atunci propcartierul minerului, locul unde ar fi fost cloasterul  si locatia exacta unde au fost gasite craniile (2)rietar şi al vilei Paul, unde acum funcţionează Trezoreria Câmpulung), s-au găsit cranii şi alte resturi omeneşti, dar şi scări şi bucăţi de piatră, pentru o perioadă scurtă de timp fiind sistate lucrările la casele din zonă.

În prezent, pe locul unde se spune că ar fi existat cloaşterul sunt casele ridicate din anii 1960, iar oamenii cunosc legenda vechii mănăstiri ca locul unde ar fi fost „o temniţă” sau locul unde „a fost un cimitir”. Unul dintre localnici ne-a declarat că „Aici a fost o grădină mare, care ajunsese loc plin de bălării. Când au început să se construiască casele, prin 1960, oamenii au găsit mai multe cranii, chiar aici unde este această curte (n.red. ne-a fost arătată o casă care aparţine unor bucureşteni), şi le-au pus pe gard până au venit cei de la sfat sau de la muzeu şi le-au luat. Ştiu că au găsit şi nişte trepte şi multă piatră. Nu ştiu ce s-a întâmplat. Eram copil şi cei de pe aici spuneau că acolo a fost o temniţă. Grădinile lui Paul se întindeau cât tot Cartierul Minerului”.crucea de langa statia petrom de la spital unde ar fi fost  biserica sfanta troita

Întrebat fiind şi preotul catolic Petru Păuleţ dacă cunoaşte locul cu exactitate şi dacă s-a găsit vreun fragment din cloaşter, acesta ne-a precizat că „împreună cu doi arhitecţi am încercat să găsim locaţia, însă nu s-a găsit nimic. Ceea ce cunosc este din monografii”.

„Întemeierea oraşului Câmpulung este strâns legată de venirea Cavalerilor Teutoni în spaţiul românesc. După ce au întemeiat multe oraşe şi cetăţi în drumul lor, s-au oprit în valea larg deschisă a Râului Târgului, unde au pus bazele oraşului Câmpulung. După ce au realizat şi fortificat sistemul de întărituri, Cavalerii Teutoni au adus în Câmpulung colonişti saşi din Ardeal. Saşii fiind catolici, aveau o biserică – ce acum nu mai există – pe care populaţia băştinaşă o numea „cloaşter” ( de la germanul „kloster”, care înseamnă „mânăstire”). Cavalerii Teutoni şi coloniştii aduşi de ei în Câmpulung alcătuiau un post înaintat de pază al trecătoarei Branului şi în acelaşi timp duceau o campanie de creştinare a cumanilor şi a românilor ortodocşi.”, se arată în istoria catolicismului la Câmpulung.

 

O piatră de altar se află în curtea unui italian stabilit la Câmpulung

 

Celelalte patru lăcaşe de cult creştin dispărute la începutul anilor 1900, au fost de rit ortodox. În amintirea loc au rămas doar textele din monografii, frânturi de date în memoria unor preoţi, dar şi o piatră de altar aflată în curtea unui italian stabilit la Câmpulung.

Una dintre cele patru biserici dispărute este Biserica Sfânta Vineri, construită în 1757 şi dărâmată la sfârşitul secolului al XIX-lea, undeva între anii 1890 -1900. Potrivit datelor istorice aceasta a fost construită unde acum este proprietatea italianului şi din care a mai rămas o cruce din piatră ce are ca soclu chiar piatra de temelie, o piatră ce ar putea ascunde nu numai moaştele unui Sfânt, ci şi date certe despre ctitorii acestei biserici.

O altă biserică dispărută din Câmpulung cu sute de ani în urmă este Biserica Valea (sau Vovidenia), dărâmată în 190biserica valea care ar fi fost vis a vis de bis sf marina (1)2 şi construită pe la jumătatea secolului al XIV-lea. Pe locul unde aceasta a existat este construită vila familiei Nedelcu, chiar vis a vis de actuala Biserică Sfânta Marina.

Despre Biserica Bradul, datată din secolul al XV-lea, refăcută în 1766, dărâmată în 1903, şi Biserica Sfânta Troiţă, construită în 1632 şi dărâmată în 1904, se ştiu mult prea puţine, iar locaţiile date în monografii sunt destul de vagi. Se pare că Biserica Bradul a existat undeva în spatele actualei Judecătorii, iar Biserica Sfânta Troiţă ar fi fost aşezată pe locul, acum viran, de lângă Spitalul Câmpulung, existând supoziţii că soclul pe care a stat bustul haiducului Radu Anghel, este chiar piatra de altar a vechii biserici.

 

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Bogdan Ivan: Dacă nu luăm măsuri urgent, sectorul HoReCa va dispărea!

Avatar

Publicat

in

De

Sectorul HoReCa, care contribuie cu peste 5% la PIB-ul României și angajează aproximativ 400.000 de oameni, a fost cel mai greu lovit de pandemia de coronavirus ȋn 2020. Având ȋn vedere prelungirea restricțiilor de către Guvern, candidatul PRO România Argeș, Bogdan Ivan, avertizează că acest sector este la un pas de dispariție și că economia națională nu ȋși permite asta.
“Dacă exista o gândire strategică la nivelul Guvernului, HoReCa nu era azi la un pas de dispariție. E ușor să ȋnchizi tot, de pe o zi pe alta, dar nu așa trebuie făcute lucrurile, lipsa asta de viziune ne costă scump, din punct de vedere al economiei. România nu ȋși permite să piardă 5 procente din PIB și sute de mii de locuri de muncă.
La nivel de HoReCa, noi am avut vara asta doar câteva focare, ȋn toată țara. Antreprenorii din industrie au demonstrate că pot gestiona pandemia și au luat măsuri de siguranță. După ce au investit ȋn aceste măsuri, Guvernul i-a ȋnchis la loc, ȋn câteva luni. E bătaie de joc.
Am văzut ȋn weekend un sondaj că aproape 80% dintre români vor ca restaurantele să fie redeschise. Trebuie să ținem cont și de dorințele și nevoile oamenilor, nu suntem ȋn dictatură.
Autoritățile trebuie să vină repede cu un plan pentru redeschiderea localurilor, la o capacitate redusă, bineȋnțeles, cu sisteme de ventilație corespunzătoare, norme de igienă clare etc. La fel, trebuie să ȋnceapă să testeze populația, așa cum PRO România susține de câteva luni, pentru a izola doar oamenii infectați, iar restul să poată merge la serviciu, să iasă ȋn oraș, să aibă o viață cât de cât normală.
Pentru ajutorarea afacerilor din HoReCa afectate de pandemie, PRO România propune acordarea, ȋn 2021, a unui sprijin economic de criză. Asta ȋnseamnă reducerea TVA la 5% pentru serviciile din industrie, anularea unor taxe și impozite și ajutor pentru plata chiriei, ȋn valoare de 50%”, a spus Bogdan Ivan, liderul PRO România Argeș.

Realizat de Klanar Imob Tour SRL, la comanda PRO ROMÂNIA ARGEŞ, cod mandatar financiar 11200008

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Firmă din Argeș prinsă vânzând lemne fără acte

Avatar

Publicat

in

De

În ziua de 22 noiembrie a.c., polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Rucăr au acționat, împreună cu specialiștii Biroului Garda Forestieră Județeană Argeșdin cadrul Gărzii Forestiere Ploiești, pentru combaterea sustragerii, transportului și comercializării de material lemnos fără forme legale, ocazie cu care au efectuat un control la o societate comercială cu sediul în localitatea Dragoslavele, având ca obiect de activitate comercializarea, prelucrarea și depozitarea materialului lemnos.

Din verificări s-a constatat faptul că, administratorul societății verificate a expediat, fără documente legale, cantitatea de 16,49 m.c. de material lemnos.

De asemenea, avizele de însoțire a materialelor lemnoase nu erau înregistrate conform normelor legale.

Ca urmare a celor constatate, a fost aplicată o sancțiune contravențională, în valoare de 11.000 de lei, conform Legii 171/2010 privind contravenţiile silvice, iar materialul lemnos în cauză a fost confiscat și predat ocolului silvic competent.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend