Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

La Campulung, se dezveleste un monument in memoria luptatorilor anticomunisti

Avatar

Publicat

in

Sambata, 16 aprilie, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Muscel va organiza un eveniment de inaugurare a Monumentului Comemorativ “Zidul Rosu”, inchinat luptatorilor anticomunisti din rezistenta armata a Muscelului.

Monumentul este construit dintr-o lucrare artistica din metal (realizata de sculptorul Aurel Vlad)  careia i-a fost alaturata o cruce de piatra cu forma inspirata din cea a vechilor cruci de piatra a Muscelului pe care sunt inscriptioante numele martirilor , eroilor, membrilor si sprijinitorilor grupului de rezistenta anticomunista condus de Toma Aranutoiu.

Comenteaza cu profilul de FB

Redactor sef editie print, redactor coordonator editie online. Jurnalist cu peste 10 ani experienta in presa scrisa, autor a nenumarate reportaje si anchete jurnalistice. Colaborari cu publicatii nationale si agentii de presa. Contact e-mail: malina.petrescu@ziarulprofit.ro

ACTUAL

Scrisoare deschisă: ‘Este vital să fie evitată o creștere a punctului de pensie cu 40% în acest moment, pentru că economia nu o poate susține’

Avatar

Publicat

in

De

Într-o scrisoare deschisă semnată de academicianul Aurel Iancu, președintele Consiliului Fiscal – Daniel Dăianu, economistul șef al Băncii Naționale a României – Valentin Lazea, Ella Kallai şi Laurian Lungu, au afirmat că ”Este vital să fie evitată o creștere a punctului de pensie cu 40% în acest moment, pentru că economia nu o poate susține. Dacă nu va fi evitată, consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, ar deveni una forțată, dezordonată, dureroasă, cu creșteri imediate de impozite și tăieri de cheltuieli”.

„Lupta cu pandemia nu s-a terminat şi avem de gestionat o criza economică fără precedent, care afectează sever ramuri ale economiei şi distruge locuri de muncă. Marea provocare este cum să avem redresare, creştere economică cu consolidare fiscală/bugetară în anii ce vin. România a început lupta contra virusului corona cu deficite bugetar şi extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, între cele mai înalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de acţiune a Guvernului.

În timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurală, care nu ţine cont de poziţia ciclică a economiei. Cu cât cresc mai mult cheltuielile rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobânzi) în buget, cu atât mai limitat devine spaţiul de a sprijini economia, de a limita efectele sociale negative”, se spune în document.

Economiştii atrag atenţia că România va avea în 2020 un deficit bugetar în jur de 9% din PIB, care include creşterea cu 14% a punctului de pensie.

„Ţări cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeaşi mărime. Dar este o diferenţă esenţială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situaţia României, şi situaţia de la vecini. Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocările imense viitoare, inclusiv consecinţe ale aplicării noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forţa de muncă) şi tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu.

Raportul privind Starea Uniunii, al preşedintelui Comisiei Europene, este elocvent în acest sens. Analize ale BCE şi ale altor bănci centrale fac referiri sistematice la aceleaşi provocări. Este vital să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment, pentru că economia nu o poate susţine. Dacă nu va fi evitată, consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, ar deveni una forţată, dezordonată, dureroasă, cu creşteri imediate de impozite şi tăieri de cheltuieli. Economia şi-ar întrerupe relansarea şi ar reintra în recesiune în 2021. Pe termen mediu, însă, o creştere a pensiilor, îndeosebi cu accent pe cele mici, este necesară, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii”, se arată în scrisoare.

Semnatarii acesteia atrag atenţia că în 2021 trebuie să continuăm lupta cu pandemia şi să protejam redresarea.

„Cum să realizăm aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice. Deşi regulile fiscale sunt suspendate în UE în 2020 şi 2021, este foarte puţin probabil ca pieţele să accepte deficite bugetare mari cauzate în principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în şir şi aşteaptă anunţarea unui program credibil de consolidare fiscală/bugetară graduală încă din 2021”, menţionează sursa citată.

Conform documentului, redresarea economică în anii ce vin poate fi conciliată cu o corecţie macroeconomică, a deficitului bugetar. Corecţia deficitelor nu se poate face esenţialmente prin deprecierea cursului de schimb; este necesară o ajustare a deficitului bugetar.

În scrisoare se spune că o corecţie intempestivă ar submina relansarea economică. O corecţie ordonată reclamă un program pe câţiva ani, care să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2024, susţin economiştii. Programul de corecţie trebuie să fie agreat cu CE, România fiind în procedură de deficit excesiv, atrag ei atenţia.

„Pasul de corecţie macroeconomică depinde de mersul economiei, de restrângerea cheltuielilor bugetare şi de creşterea veniturilor bugetare. Se pot gândi combinaţii între ajustările de cheltuieli şi metode de creştere a veniturilor fiscale/bugetare. Utilizarea masivă de fonduri europene ar ajuta într-o manieră hotărâtoare pasul anual al corecţiei fiscale. Oricum, regimul fiscal trebuie să fie echitabil şi aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie să fie transparentă, responsabilă şi eficientă, astfel încât să inducă conformarea la plată a contribuabililor”, se afirmă în documentul citat.

Potrivit sursei citate, în 2021, deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare în jur de 7% din PIB, concomitent cu continuarea unor măsuri de combatere a crizei sanitare şi de sprijinire a economiei. O mare parte din aceste măsuri poate fi finanţată cu resurse europene.

„Se pot raţionaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare; creşteri de venituri finanţate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin. Trebuie avută în vedere problematica socială pe fondul robotizării, eliberării de forţă de muncă; aceasta implică existenţa de resurse în bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, deşi nu este realistă disponibilizarea unui număr mare de persoane din sectorul public într-o perspectivă imediată, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie să fie restrânse.

Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar şi se poate obţine. Plaja acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în România nivelul este sub 27%. Polonia şi Bulgaria arată că reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB. Efortul creşterii gradului de colectare a veniturilor, concomitent cu creşterea eficienţei cheltuirii banului public, reclamă între altele mai multă transparenţă, lupta contra evaziunii fiscale şi a practicilor neloiale de optimizare fiscală (ex: impozitarea să se facă unde se realizează business-ul, nu unde este înregistrat), restructurarea şi informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor şi tratamentelor fiscale preferenţiale care au erodat baza de impozitare”, se spune în scrisoarea deschisă.

În opinia semnatarilor documentului, fondurile europene au un rol cheie pentru a facilita corecţia bugetului. Nu numai că susţin cererea agregată prin cheltuieli guvernamentale de câteva procente din PIB anual (net de contribuţia la bugetul UE), dar şi producţia internă, ci ar avea funcţie anti-ciclică esenţială. Banii europeni ar ajuta şi finanţarea balanţei de plăţi. Fonduri europene importante ar susţine puternic activitatea firmelor private direct şi indirect.

„Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când se impune consolidarea fiscală. De notat că resursele din Facilitatea europeană de redresare şi rezilienţă ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Este imperativ ca Planul naţional de redresare şi rezilienţă, ce trebuie trimis la Bruxelles până în aprilie 2021, să fie ambiţios, realist şi profesionist întocmit, astfel încât să respecte cerinţele CE.

Consolidarea fiscală ne-ar apropia de intrarea în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 şi Uniunea Bancară, de aderarea la zona euro, în momentul în care economia va fi pregătită pentru aşa ceva. Într-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face faţă la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public robust devine o prioritate pentru securitatea naţională, având în vedere provocările viitoare. Să avem în vedere cât de puţin se cheltuie în România pentru educaţie şi sănătate publică, pentru infrastructura critică. Cheltuielile pentru educaţie şi sănătatea publică sunt în fapt, în parte, investiţii în capital uman.

România nu trebuie să capete dependenţă structurală de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile. Economia viitorului va fi diferită faţă de cea de înainte de pandemie şi trebuie să fim pregătiţi pentru schimbările ce deja se produc, accelerate fiind de criza sanitară, de noi tehnologii şi de politicile statelor în abordarea schimbărilor climatice”, se mai spune în document.

În scrisoarea deschisă se menţionează că academicianul Aurel Iancu, Daniel Dăianu, Ella Kallai, Valentin Lazea, Laurian Lungu – semnatarii – poartă singuri responsabilitatea textului, ce nu angajează în mod necesar instituţiile cu care sunt afiliaţi, conform agerpres.ro.

Citește și:

Dezvăluire-bombă a lui Gheorghe Piperea! Cum face bani doctorul Virgil Musta din testarea pentru Covid

E oficial! Vârsta de pensionare va fi redusă pentru o anumită categorie

Ieșire de ultimă oră a lui Carmen Tănase: ‘Opriți-vă, psihopaților, cu panica asta aiurea!’

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Cozmin Gușă dezvăluie ce scandaluri de corupție ar putea lovi alegerile din SUA: ‘Băsescu, Maior, Coldea, Kovesi’

Avatar

Publicat

in

De

Analistul politic Cozmin Gușă, membru PSD, vorbește astăzi, pe pagina de socializare, despre scandalurile de corupție care ar putea lovi în Joe Biden și ar putea decide „noua ordine mondială”.

SILUIREA JUSTIȚIEI ROMÂNEȘTI de către cuplul BIDEN-SOROS, prin intermediul cozilor de topor BĂSESCU, MAIOR, COLDEA , KOVESI, ș.a., poate fi un ingredient important al dezvăluirilor din următoarele zile, mai ales că în afară de rezervistul Coldea, ceilalți ocupă încă funcții publice de mare influență, de la europarlamentarul Băsescu, la ambasadorul în SUA Maior, respectiv șefa procurorilor europeni Kovesi, deci discuțiile despre acest capitol vor căpăta RELEVANȚĂ INTERNAȚIONALĂ”, spune Gușă.

Postarea integrală a lui Cozmin Gușă

CU CE SCANDALURI DE CORUPȚIE ROMÂNEȘTI AR PUTEA FI LOVIT JOE BIDEN?
#RomaniaGate POATE INFLUENȚA BĂTĂLIA PENTRU NOUA ORDINE MONDIALĂ. 🇺🇸🤝🇷🇴
Unii v-aduceți aminte că încă de-acum un an scriam aici că România va conta în campania electorală americană, tocmai pentru că aveam știință despre potlogăriile pe care Biden le făcuse prin România (dar și-n Republica Moldova!), direct sau prin intermediari de tipul Gitenstein, respectiv în complicitate cu REȚEAUA SOROS românească, reprezentată
prin “cozile de topor” de tipul BĂSESCU, MAIOR, COLDEA, KOVESI, ș.a.
Azi în SUA are loc ultima dezbatere dintre Trump și Biden, iar temperatura socială acolo este mult peste punctul de fierbere, iar alături de americani „tremură” toată planeta, tocmai pentru că REZULTATUL ALEGERILOR DIN SUA VA DECIDE TEXTURA NOII ORDINI MONDIALE.
Partea asta de geopolitică am tot teoretizat-o în ultimul an, și-o să mai reiau argumentația până pe 3 noiembrie, azi vă propun să ne concentrăm asupra contribuției #RomaniaGate în alegerile americane, element ce-ar putea apărea chiar în dezbaterea de azi.
Oamenii președintelui Trump implicați în dezvăluirile referitoare la România, de tipul Rudy Giuliani (avocat celebru și fost primar al New York-ului) sau Mark Meadows (șeful de cabinet al lui Trump, numit acolo în urmă cu 6 luni), s-o fi inspirat și din ce s-a mai scris pe
la noi, dar vă reamintesc că unul dintre șefii de campanie “trumpiste”, Brad Parscale, a vizitat anul trecut România, sub pretextul unei conferințe publice ce-a fost găzduită la celebrul hotel LIDO din București, deci s-a informat plenar și la fața locului. Pe lângă ei, adăugați-l ca și contributor chiar pe fiul președintelui, Donald Trump Jr., care-a călătorit pe la noi de câteva ori în ultimii
ani, îi place țara noastră și are prieteni români foarte bine informați 😉.
Cum ar putea arăta deci scandalul #RomaniaGate, bun de povestit votanților americani și care-ar incrimina familia Biden, pe modelul dezvăluirilor teribile din Ucraina?
Probabil povestea ar începe chiar de la noul sediul al Ambasadei SUA, construită pe un teren lipit aproape de MALL BĂNEASA, teren ce-a fost donat americanilor de către omul de afaceri Puiu Popoviciu, exact în timpul mandatelor lui Biden, cel care numea direct nu doar ambasadorii SUA în România, dar și parte din personalul diplomatic. Iar aici apar
două probleme grave:
achiziția terenului respectiv de la statul român A FOST DOVEDITĂ ca fiind ilegală, Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la închisoare tocmai legat de această tranzacție, iar acum stă refugiat la Londra; pe cale de consecință, inclusiv terenul și construcția ambasadei SUA pe TERENUL DONAT, stă azi sub semnul ilegalității;
al doilea element incriminant este legat de faptul că fiul lui Biden a fost remunerat gras de către Puiu Popoviciu, exact pentru acțiuni de asistență și consultanță ce-aveau legătură cu achiziția ilegală și procesul său.
Din acest punct de pornire, oamenii lui Trump ar completa narativul și cu alte sume mari de bani cu care a fost cadorisită nemeritat familia
Biden din România, pentru tranzacții din domeniul energiei, iar aici, funcție de sursele de informare ale americanilor, „cerul e limita”, ca să traduc o expresie nimerită și mult uzitată în SUA.
În fine, EXTORCAREA FONDULUI PROPRIETATEA, chiar sub bagheta fostului
ambasador Mark Gitenstein, ce-a condus mult timp Fondul, ar fi zona în care se va vorbi despre sume de bani de ordinul a SUTE DE MILIOANE DE DOLARI. Gitenstein nu este doar omul recomandat public lui Băsescu de
către Biden, ca fiind cel mai potrivit pentru postul de ambasador SUA, dar e și un prieten vechi de peste 30 de ani al familiei sale, în casa căruia chiar au crescut o perioadă băieții lui Biden, inclusiv “incriminatul de serviciu” din aceste zile, Hunter Biden, despre ale cărui isprăvi de corupție și depravare America a aflat în aceste zile, și se crucește la propriu!
SILUIREA JUSTIȚIEI ROMÂNEȘTI de către cuplul BIDEN-SOROS, prin intermediul cozilor de topor BĂSESCU, MAIOR, COLDEA , KOVESI, ș.a., poate fi un ingredient important al dezvăluirilor din următoarele zile, mai ales că în afară de rezervistul Coldea, ceilalți ocupă încă funcții publice de mare influență, de la europarlamentarul Băsescu, la ambasadorul în SUA Maior, respectiv șefa procurorilor europeni Kovesi, deci discuțiile despre acest capitol vor căpăta RELEVANȚĂ INTERNAȚIONALĂ.
Devine clar acum că #RomaniaGate apare ca un „cocktail MOLOTOV” în economia bătăliei din SUA, iar noi ar trebui să ne bucurăm și doar la gândul că asta ar putea genera și rezolvarea acestor dosare grele și pentru justiția noastră, ce stau blocate tocmai pentru că sunt implicați oficiali americani de calibrul celor descriși aici. Legat de asta, m-am distrat copios aseară participând la emisiunea necesară a lui Victor Ciutacu pe acest subiect, unde foștii prim-miniștrii Ponta și Tăriceanu se întreceau să convingă publicul că nu-i treaba noastră să interferăm cu subiectul, pentru că n-ar fi nimerit, și “DOAMNE FEREȘTE!” să deducem cum au fost devalizați bani românești, inclusiv prin contribuția unora ca ei. Ponta este animat să aibă o asemenea
atitudine și prin prisma dezvăluirilor lui Portocală legate de milioanele de dolari ce-au fost plătiți în campania sa din 2014 către
oameni din echipa OBAMA-BIDEN, celebra familie Podesta, dar ați fi mirați la culme să aflați câtor personaje le „tremură chiloții” că
#RomaniaGate va fi devoalat public, cu consecințe imediate și pentru integritatea lor.
Să urmăriți deci cu atenție ce se va petrece în zilele următoare în campania americană, atât cu interesul legat de previzibila SCHIMBARE
DE ORDINE MONDIALĂ, dar și cu cel legat de posibila PURJARE A GUNOIULUI ROMÂNESC, ce pute rău de când a fost ascuns sub preșul
justiției noastre. 👎”.

Vezi și

Dezvăluire-bombă a lui Gheorghe Piperea! Cum face bani doctorul Virgil Musta din testarea pentru Covid

E oficial! Vârsta de pensionare va fi redusă pentru o anumită categorie

Ieșire de ultimă oră a lui Carmen Tănase: ‘Opriți-vă, psihopaților, cu panica asta aiurea!’

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

PROMO CAMPANIE

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend