România este ţara invitată de onoare la cea de a 65-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Belgrad, care va avea loc în perioada 23 – 30 octombrie, cu mottoul „Books for Friends” (BFF), la care vor participa peste 30 de autori români.

Conform unui comunicat de presă al Ministerului Culturii, standul României are un spaţiu generos şi modern, de 210 mp, vor fi expuse noutăţi editoriale româneşti (beletristică, non-ficţiune, cărţi pentru copii şi tineret, artă) şi vor avea loc peste 30 de evenimente la care participă scriitori, editori, traducători, jurnalişti culturali şi profesori universitari din ambele ţări, potrivit Agerpres.

Vor prima apariţiile din ultimii ani din literatura română în limba sârbă, traduceri care aparţin celor mai cunoscuţi scriitori români ai momentului, dar şi din autori clasici, volume de istorie, lingvistică.

Printre autorii invitaţi care se vor întâlni cu scriitori din Serbia şi mai ales cu publicul cititor se numără: Gabriela Adameşteanu, Veronica D. Niculescu, Tatiana Ţîbuleac, Doina Ruşti, Ioana Pârvulescu, Filip Florian, Radu Pavel Gheo, Lucian Dan Teodorovici, Bogdan Alexandru Stănescu, Iulian Ciocan, Augustin Cupşa, Cosmin Perţa, Claudiu Komartin, Robert Şerban, Radu Paraschivescu, Vlad Zografi, Mihai Firică, Slavomir Gvozdenovici.

„Cel mai iubit poet român în Serbia, Nichita Stănescu, va fi figura centrală a conceptului grafic al prezenţei României la Belgrad şi va fi evocat într-un eveniment intitulat „Belgradul în 5 prieteni. Prietenul meu, Nichita”, organizat în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor din Serbia, editura Filip Visnjic şi Muzeul Naţional al Literaturii Române”, precizează ministerul.

Printre partenerii sârbi cu care scriitorii români se vor întâlni sunt cunoscuţii prozatori Svetislav Basara şi Dragan Velikic, într-un dialog cu Gabriela Adameşteanu şi Filip Florian, cercetătoarea Aleksandra Kolakovic, care va discuta despre diplomaţie culturală cu istoricul Adrian Cioroianu, poeţii Igor Marojevic şi Radmila Petrovic, prezenţi la o serie de lansări de volume de poezie, jurnalişti culturali, editori şi, nu în ultimul rând, traducătorii din literatura română cărora li se datorează amploarea acestor manifestări.

Nu lipsesc reprezentanţi ai literaturii de limbă sârbă din România şi de limbă română din Serbia. Unul dintre evenimentele mult aşteptate se intitulează „Cei 10 fără frontiere”, la care participă autorii: Slavomir Gvozdenovici, Liubiţa Raichici, Ljubinka Stankov, Borco Ilin, Goran Mrakic, Valentin Mic, Mircea Lelea, Mariana Stratulat, Aurora Rotariu Planjanin şi Ioan Baba, adaugă sursa citată.

Sediul Asociaţiei Scriitorilor din Serbia va găzdui în serile de vineri, 28 octombrie, şi sâmbătă, 29 octombrie, Electric Night I şi II – maraton literar cu participarea a 16 scriitori români. Fundalul muzical va fi asigurat de Electric Brother şi NotSoCommonDJ.

„Dialoguri profesionale. Noutăţi în literatura română şi sârbă” se intitulează două evenimente dedicate profesioniştilor cărţii, organizate în colaborare cu Institutul Cultural Român. Ele au scopul de a intensifica traducerile literare şi colaborările editoriale între cele două spaţii culturale.

Reprezentanţi ai editurilor Grupul Editorial Art, Cartier, Curtea Veche, Frontiera, Humanitas, Nemira, Polirom, Trei vor avea prilejul să-şi promoveze autorii proprii şi să cunoască literatura din ţara vecină, în cadrul unor dialoguri cu omologii lor sârbi de la editurile Albatros plus, Arhipelag, Blum, Darma Books, Geopoetika, Heliks, Kreativni Centar, Partizanska Knjiga, Pcelica, adaugă ministerul.

Totodată, traducătorii din literatura română se vor întâlni, la rândul lor, cu prilejul unei mese rotunde intitulată „De ce iubim şi traducem literatura română?”.

La standul României, sub titlul „Vederi din Timişoara”, va avea loc o prezentare interactivă a programului Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, realizată de Vlad Tăuşance, membru al echipei curatoriale. AGERPRES

n. onofrei • HotNews.ro

Scurgerile detectate în Marea Baltică de la gazoductele Nord Stream au fost în mod clar cauzate de acțiuni deliberate și nu ar fi putut fi rezultatul unor accidente, a declarat marți premierul Danemarcei Mette Frederiksen, relatează Reuters.

Mette FrederiksenFoto: Mads Claus Rasmussen / AFP / Profimedia

„Acum este o evaluare clară a autorităților că acestea sunt acțiuni deliberate. Nu a fost un accident”, a declarat Mette Frederiksen la o conferință de presă la Copenhaga.

„Nu există încă informații care să indice cine ar putea fi în spatele acestei acțiuni”, a spus ea, adăugând că autoritățile nu văd incidentele ca pe o amenințare militară directă împotriva Danemarcei.

Europa investighează scurgeri majore de gaz de la două conducte rusești în Marea Baltică, lângă Suedia și Danemarca, în timp ce Suedia a lansat o anchetă preliminară pentru un posibil sabotaj. Scurgerile, raportate pentru prima dată luni, au fost în apele internaționale, dar în zona economică exclusivă a Danemarcei și Suediei.

Autoritățile daneze evaluează că pagubele au fost cauzate de explozii, a declarat ministrul Energiei, Dan Jorgensen, în cadrul briefingului. El a adăugat că dimensiunea găurilor din conducte indică faptul că scurgerile nu ar fi putut fi cauzate de un accident, cum ar fi lovitura unei ancore.

Conductele deteriorate se află la o adâncime de 70-90 de metri sub nivelul mării, a spus Jorgensen.

Mette Frederiksen a fost marți la inagurarea Baltic Pipe, unde a zis că este „dificil de imaginat” că cele trei scurgeri concomitente de pe cele două conducte de gaz subacvatice Nord Stream 1 și 2 din Marea Baltică au fost „accidentale”.