Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Kremlinul ascute tonul: Ţările ‘neprietenoase’ la adresa Rusiei pot fi numite deja ţări ‘ostile’

Publicat

in

Ţările care erau considerate până în prezent „neprietenoase” la adresa Rusiei pot fi de acum numite ţări „ostile”, întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Federaţiei Ruse, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Interfax, conform AGERPRES.

„Orice război se termină cu pacea, iar această lume va fi una în care vocea noastră va fi auzită, în care ne vom simţi confortabil, în siguranţă şi în care vom sta cu încredere”, a punctat el, vorbind la conferinţa educaţională ‘Noi Orizonturi’, recunoscând astfel că aşa-numita ‘operaţiune militară specială’ în Ucraina este un război, notează EFE.

Peskov a spus că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un „război hibrid” împotriva Rusiei în acest moment.

„Nu se limitează la consilierii militari britanici şi americani care îi învaţă pe naţionaliştii ucraineni înarmaţi ce să facă şi le oferă şi informaţii operative. Nu, acesta este un război diplomatic şi politic. Se fac încercări de a ne izola pe plan internaţional, iar aceasta este un război economic”, a declarat Peskov, în cadrul forumului organizat de societatea ‘Znanie’ (‘Cunoaşterea’).

„Le numim în continuare într-un mod blând drept state ‘neprietenoase’. Dar aş spune că deja acestea sunt state ‘ostile’ pentru că ceea ce fac ele este război”, a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

„Dreptul la proprietate privată a încetat să mai fie sacru, dreptul la active a încetat să mai fie sacru, iar banii noştri naţionali, care ne-au fost sechestraţi, au fost blocaţi”, a pus Peskov, care, împreună cu actuala sa soţie Tatiana Navka, celebră patinatoare (de altfel, de naţionalitate ucraineană, fiind născută la Dnepropetrovsk), şi copiii săi adulţi se află pe lista cu sancţiuni occidentale.

„Uneori se pare că însăşi existenţa Rusiei ca stat irită Occidentul colectiv în mod semnificativ şi acesta nu se va opri de la nimic pentru a nu ne permite să ne dezvoltăm aşa cum ne dorim şi să trăim aşa cum ne dorim”, a declarat reprezentantul Kremlinului.

Rusia va depăşi această perioadă de „furtună perfectă” şi îşi va atinge toate obiectivele, întrucât Vladimir Putin „ştie încotro îşi duce ţara” şi se bucură de sprijinul populaţiei, a mai declarat Peskov, afirmând că, dacă o ţară „nu acţionează ferm şi nu îşi apără cu curaj interesele existenţiale, ea îşi va pierde independenţa, suveranitatea şi nu va mai putea lua propriile decizii”.

Moscova consideră ‘neprietenoase’ toate statele care i-au impus sancţiuni după invazia în Ucraina, inclusiv Japonia, SUA şi toate statele membre ale Uniunii Europene.

La 14 mai, ministrul de externe rus Serghei Lavrov afirmase că ţările occidentale au declarat Rusiei un război hibrid total, acuzând SUA că au pregătit actuala criză încă de la finele Războiului rece, şi spunând că Moscova acceptă această provocare, potrivit RBC.ru.

La rândul său, Dmitri Peskov a afirmat că Rusia „are totul” pentru a surmonta conflictul (din Ucraina) cu Occidentul, aşa cum Kremlinul îl numeşte în mesajele adresate audienţei interne, şi a asigurat că „la ora actuală, o ţară nu poate fi izolată nici economic, nici diplomatic, nici informaţional”. „Avem propriile noastre tehnologii şi avem posibilitatea de a înlocui importurile”, a asigurat el.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Planul UE de reducere voluntară cu 15% a consumului de gaze intră în vigoare marți / Cum ar putea deveni obligatoriu

Publicat

in

De

​Cu statele UE confruntate cu reduceri drastice ale livrării de gaze rusești, acordul convenit de cei 27 la finalul lui iulie privind reducerea voluntară a consumului intră în vigoare marți, după ce a fost publicat luni în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Livrari gaze rusestiFoto: Peter Kovalev / TASS / Profimedia

Textul prevede că fiecare stat membru va „face tot posibilul” pentru a-și reduce, în perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023, consumul de gaze cu cel puțin 15% față de media ultimilor cinci ani, valabil pentru aceeași perioadă. Aceasta este o măsură voluntară, fiind la latitudinea statelor de a o implementa.

În cazul unui „risc de deficit grav” însă, Consiliul European, organismul care reprezintă statele membre, poate, la propunerea Comisiei, să declare starea de alertă. Acest mecanism va face ca reducerea cu 15% să fie „obligatorie”. Însă și atunci acest obiectiv va fi adaptat la realitățile fiecărui stat, în special la capacitatea de a exporta cantitățile de gaze economisite către țările aflate în nevoie și, prin urmare, prevede o serie de derogări, scrie AFP.

Pentru a permite o monitorizare exactă, fiecare stat va trebui să „își actualizeze planul național de urgență (…) până la 31 octombrie 2022”.

O reducere acum a consumului european ar trebui să ajute statele să-și accelereze reconstituirea stocurilor de gaze înainte de iarnă.

La acest acord s-a ajuns într-o reuniune extraordinară a miniștrilor energiei, în 26 iulie.

O singură țară, Ungaria, s-a opus măsurii pe care a calificat-o „nejustificată, inutilă, inaplicabilă și dăunătoare”, însă unanimitatea nu a fost necesară și guvernul ungar nu a putut împiedica adoptarea acesteia.

Europenii încearcă să renunțe la gazul rusesc, care până anul trecut reprezenta aproximativ 40% din importurile de gaze din UE.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a acuzat Moscova că folosește gazul „ca armă”, a cerut statelor membre „să se pregătească ce e mai rău”, respectiv oprirea furnizării de gaze de către Rusia.

Gigantul energetic rus Gazprom a acuzat recent că sancțiunile UE împotriva Moscovei, de blocare a returnării unei turbine Siemens, trimisă în Canada pentru întreținere și esențială pentru asigurarea bunei funcționări a gazoductului Nord Stream 1 dintre Rusia și Germania.

Comisia a contrazis acest lucru de vreme ce sectorul gazelor și Gazprom, precum și banca sa, nu sunt vizate de sancțiunile occidentale. O treime din achizițiile europene de gaz rusesc sunt transportate de Nord Stream 1, al cărui debit a fost redus drastic în ultimele două luni.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Turcia se oferă să acţioneze ca intermediar pentru comerţul cu metale între UE şi Rusia

Publicat

in

De

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei dau o şansă sectorului metalelor din Turcia să acţioneze ca un depozit şi un pod, a declarat preşedintele unei asociaţii de profil, citând interesul crescut al companiilor ruseşti dar şi al companiilor din UE care vor să vândă în Rusia via Turcia.

În fabricăFoto: CHINATOPIX / AP – The Associated Press / Profimedia

Cetin Tecdelioglu, preşedintele Istanbul Ferrous and Non-Ferrous Metals Exporters’ Association (IDDMIB), a precizat că a crescut cererea Rusiei pentru produse din Turcia pe care nu le mai poate achiziţiona de la companiile europene şi, de asemenea, companiile turceşti au primit solicitări de la firmele europene cu privire la aprovizionarea Rusiei via Turcia, relatează Reuters și Agerpres. Tecdelioglu nu a dezvăluit numele companiilor respective, şi nici nu a precizat de câte firme ar fi vorba, dar a spus că este vorba de companii care produc cupru, aluminiu, ustensile de bucătărie şi utilaje.

„Cee ce ei (Rusia) nu pot cumpăra din Germania, Italia şi Franţa, cumpără de la noi. Separat, multe companii din UE intenţionează să îşi vândă produsele Rusiei via Turcia”, a declarat Cetin Tecdelioglu. „Ei vor să utilizeze Turcia ca un depozit şi un pod, în timp ce Rusia vrea să se aprovizioneze cu Turcia”, a mai spus Tecdelioglu, adăugând că aceasta reprezintă o „oportunitate istorică” pentru companiile turceşti.

Datele oficiale arată că exporturile de feroase şi neferoase ale Turciei au crescut cu 33% în primele şase luni ale anului până la 8,9 miliarde lire (495,58 milioane dolari), fiind responsabile pentru 6,2% din exporturile Turciei. În paralel, exporturile de feroase şi neferoase ale Turciei spre Rusia au crescut cu 26% în ritm anual până la 170 milioane de dolari în primele şapte luni.

Deteriorarea relațiilor dintre dintre Occident şi China, o nouă şansă potenţială pentru Turcia

Disputa dintre Moscova şi Occident cu privire la invazia rusească din Ucraina a dat naştere la îngrijorări cu privire la o posibilă oprire a livrărilor de gaz ruseşti spre Europa, ceea ce ar putea impune închiderea unor facilităţi de producţie industrială din Europa.

Cetin Tecdelioglu a apreciat că asta ar putea crea o nouă oportunitate pentru exportatorii turci de produse din metal.

Turcia a criticat invazia rusească din Ucraina, a trimis drone Ucrainei şi a încercat să faciliteze discuţiile de pace între părţi. Pe de alt parte, Turcia nu a sprijinit sancţiunile occidentale impuse Moscovei şi încearcă să menţină legături strânse cu Rusia în domeniul schimburilor comerciale, energiei şi turismului.

În plus, relaţiile dintre Occident şi China s-au deteriorat şi ele după vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan, ceea ce potrivit lui Tecdelioglu creează o nouă şansă potenţială pentru Turcia. „Am primit deja semnale cu privire la unele oportunităţi”, a spus Tecdelioglu.

___

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend