Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Klaus Iohannis l-a sunat pe Emmanuel Macron: Militarii francezi din Forţa de Răspuns a NATO au ajuns în România

Publicat

in

Preşedintele Klaus Iohannis anunţă, marţi seară, că a vorbit cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, căruia i-a mulţumit pentru dislocarea militarilor care au sosit în România. Ministerul Apărării anunţă că încă 135 de militari francezi şi mijloace tehnice, din cadrul Forţei de Răspuns a NATO, au ajuns în România, anunță news.ro.

Klaus Iohannis anunţă, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat la telefon cu preşedintele Emmanuel Macron.

”I-am mulţumit pentru dislocarea militarilor sosiţi în România. Întărirea flancului estic al NATO este susţinută de Franţa, partenerul nostru strategic. Împreună suntem mai puternici”, a transmis Iohannis.

Anterior, Ministerul Apărării a anunţat sosirea în România a militarilor din cadrul Forţei de Răspuns a NATO.

”Încă 135 de militari francezi şi mijloace tehnice, din cadrul Batalionului 27 Vânători de munte din Annecy, conduşi de colonelul Vincent Minguet, au sosit marţi, 1 martie, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, alăturându-se celor deja sosiţi în ultimele zile în România. Batalionul francez reprezintă primul element terestru al Forţei de Răspuns a NATO dislocat în România ca urmare a deciziei Consiliului Nord – Atlantic din 25 februarie 2022”, a transmis Ministerul Apărării.

Instituţia precizează că NATO a activat planurile de apărare în vederea consolidării comenzii şi controlului forţelor aliate şi pentru a facilita reacţia rapidă a capabilităţilor militare de-a lungul graniţelor aliaţilor, iar elementul precursor al Batalionului 27 Vânători de munte din Annecy a sosit în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu în cursul zilei de luni, 28 februarie.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

În timp ce Europa este în criză profundă, Rusia jubilează: vom câștiga peste 330 de miliarde de dolari

Publicat

in

De

Volumele mai mari ale exporturilor de petrol, coroborate cu creşterea preţurilor gazelor, vor mări veniturile Rusiei din exporturile de energie la 337,5 miliarde de dolari în acest an, respectiv cu 38% faţă de 2021, potrivit unui document al Ministerului Economiei văzut de Reuters.

Creşterea veniturilor, dacă se va materializa, va ajuta la susţinerea economiei Rusiei în faţa valurilor de sancţiuni occidentale. Aceasta va oferi preşedintelui Vladimir Putin numerar pentru a finanţa cheltuielile militare sau pentru a creşte salariile şi pensiile într-un moment în care economia a intrat în recesiune şi inflaţia erodează nivelul de trai, informează News.ro.

Dar boom-ul veniturilor din energie compensează doar parţial prejudiciul cauzat de sancţiuni asupra economiei în ansamblu, au spus analiştii.

„Impactul sancţiunilor asupra economiei Rusiei este foarte neuniform. În unele sectoare, a fost catastrofal, cum ar fi industria auto.

Sectorul petrolului este relativ nevătămat deocamdată”, a declarat Janis Kluge, asociat senior la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate.

Pe lângă sectorul auto, el a citat IT-ul şi finanţele drept două dintre sectoarele cele mai afectate.

”Aceste sectoare au avut cele mai puternice legături cu Occidentul şi, prin urmare, suferă cel mai mult”, a explicat acesta.

Documentul ministerului prevede că veniturile din exporturile de energie vor scădea la 255,8 miliarde de dolari anul viitor, dar că vor fi mai mari decât încasările din 2021, de 244,2 miliarde de dolari.

Ministerul Economiei nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Preţul mediu de export al gazelor naturale va creşte de peste douî ori în acest an, la 730 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, înainte de a scădea treptat până la sfârşitul anului 2025, potrivit prognozei.

Fluxurile de gaze din Rusia, principalul furnizor al Europei, sunt reduse anul acesta, după ce o rută a fost închisă când Moscova a trimis trupe în Ucraina, în februarie, iar către unele ţări europene au fost întrerupte pentru că acestea au refuzat să plătească gazele în ruble şi a izbucnit o dispută legată de reparaţiile la o turbină pentru conducta Nord Stream 1, care are traseul din Rusia până în Germania.

Preţurile gazelor au crescut în consecinţă, confruntându-i pe consumatorii europeni cu ameninţarea raţionalizării energiei în această iarnă şi cu niveluri ale inflaţiei nemaivăzute de zeci de ani.

Ministerul Economiei estimează acum că volumele de gaze din conducte de la exportatorul rus Gazprom vor scădea la 170,4 miliarde de metri cubi (bcm) în acest an, comparativ cu prognoza publicată în mai, de 185 miliarde de metri cubi şi faţă de 205,6 miliarde de metri cubi exportaţi în 2021.

Rusia a început să-şi crească treptat producţia de petrol după restricţiile legate de sancţiuni şi pe măsură ce cumpărătorii asiatici au mărit achiziţiile, ceea ce a determinat Moscova să-şi mărească previziunile pentru producţie şi exporturi până la sfârşitul anului 2025, arată documentul.

Gazprom a spus, de asemenea, că livrările de gaze pentru China sunt în creştere, dar nu a oferit detalii, iar Europa rămâne de departe cea mai mare piaţă a gazului rusesc.

În general, prognozele Ministerului Economiei văzute de Reuters la începutul acestei săptămâni sugerează că economia Rusiei face faţă sancţiunilor mai bine decât se temea iniţial Moscova şi se va contracta mai puţin decât se aştepta.

La un moment dat, ministerul a avertizat că economia este pe cale să se contracte cu peste 12%, ceea ce ar fi cea mai mare scădere a producţiei economice de la prăbuşirea Uniunii Sovietice şi o criză care a rezultat la mijlocul anilor 1990. Acum se aşteaptă ca PIB-ul să scadă cu 4,2% în acest an şi ca veniturile reale disponibile să fie mai mici cu 2,8%.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Liderii din Serbia și Kosovo se întâlnesc joi la Bruxelles. Vucic: „Vom avea discuţii foarte dificile, nu suntem de acord aproape pe niciun subiect”

Publicat

in

De

Liderii din Serbia şi Kosovo se întâlnesc joi, la Bruxelles, pentru o nouă rundă de discuţii mediate de Uniunea Europeană, în speranţa reducerii tensiunilor dintre Belgrad şi Pristina care au condus la proteste violente în ultimele săptămâni, transmite DPA, preluată de Agerpres.

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic, pe aeroportul militar Batajnica, de lângă BelgradFoto: Darko Vojinovic / AP – The Associated Press / Profimedia

”Vom avea discuţii foarte dificile, nu suntem de acord aproape pe niciun subiect”, a apreciat miercuri preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a convocat reuniunea după ce o dispută privind numerele de înmatriculare auto şi documentele de identitate au condus, la finalul lunii iulie, la ridicarea de baricade pe străzi şi chiar la violenţe armate.

Tensiunile s-au mai redus după ce Pristina a acceptat să recunoască plăcuţele de înmatriculare auto emise de Serbia pentru încă 30 de zile.

Schimbul de replici agresive între Serbia şi Kosovo a determinat Uniunea Europeană să dea publicităţii, la finalul săptămânii trecute, o declaraţie în care cere ”ambelor părţi să pună capăt imediat ostilităţilor reciproce şi declaraţiilor periculoase şi să acţioneze în mod responsabil”.

În prezent, procesul de aderare a Serbiei la UE este blocat din cauza disputei cu Kosovo.

Regiunea Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune.

Independenţa Kosovo este recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, printre care 22 dintre cele 27 de membre ale Uniunii Europene (excepţiile sunt Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru).

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend