Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Joseph Borrell consideră că cine va impune standardele tehnologice va deţine puterea în secolul al XXI-lea

Publicat

in

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Joseph Borrell, a declarat miercuri că cine va impune standardele tehnologice va deţine puterea în secolul al XXI-lea şi şi-a exprimat încrederea că UE va putea păstra această capacitate, în colaborare cu Statele Unite ale Americii, transmite EFE.

”Dacă nu stabilim deja standardele, nu vom mai conduce secolul al XXI-lea. Şi mă tem că în unele domenii ne pierdem deja capacitatea de a crea standarde”, a apreciat Borrell, care a participat la un colocviu împreună cu fostul secretar de stat al SUA, Madeleine Albright, organizat de Forul Progresist Mondial.

În opinia lui Borrell, din acest motiv UE a promovat împreună cu SUA Consiliul pentru Tehnologie şi Comerţ (CTT), a cărui sesiune inaugurală s-a desfăşurat la finalul lunii septembrie la Pittsburgh, în statul american Pennsylvania, potrivit Agerpres.

Din acest motiv există acest Consiliu SUA-UE pentru Tehnologie şi Comerţ (TTC), care este vehiculul prin intermediul căruia vorbim despre China, a comentat Borrell, în opinia căruia TTC ”va fi foarte important pentru a ne întări capacitatea comună de a continua să fim cei care creează standardele în această mare transformare mondială digitală”.

Şeful diplomaţiei europene a dat asigurări că pe ambele maluri ale Atlanticului s-a căzut de acord ”să ne protejăm mai bine democraţiile”, ţinând cont că, ”fără informaţie, democraţia nu are sens”. Borrell a atras atenţia că ”dezinformarea s-a transformat într-o adevărată pandemie care ne ameninţă democraţiile şi devine toxică în multe dintre fronturile noastre multilaterale”.

La rândul ei, Madeleine Albright a subliniat că, dacă SUA şi Europa conlucrează, vor avea ”capacitatea de a crea normele şi standardele pentru digitalizare”. ”Sunt chestiuni în care ne putem completa, nu să ne luptăm între noi”, a spus ea.

Albright, care a fost şefa diplomaţiei americane în perioada 1997-2001 în mandatul preşedintelui democrat Bill Clinton, a pledat pentru multilateralism ca modalitate de a face faţă chestiunilor care necesită colaborare internaţională, precum schimbările climatice sau pandemia de coronavirus.

”Nu cred că multilateralismul ia din strălucirea naţiunilor”, a punctat ea.

Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, care a intervenit ulterior, a insistat ”să tragem învăţămintele din pandemie”. ”Măsurile de relansare presupun obiective sociale robuste”, a apreciat ea, subliniind necesitatea de a pune capăt discriminărilor de orice fel, ”fără a pierde din vedere” modul în care criza climatică se întrepătrunde cu inegalitatea.

”Vaccinurile şi medicamentele anticoronavirus trebuie considerate un bun public în lume”, a concluzionat ea.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Cine a fost Stepan Bandera: erou pentru Ucraina, terorist pentru Rusia / Pomenit de Putin în discursul de Ziua Victoriei

Publicat

in

De

În discursul anti ucrainean al rușilor apare foarte des un nume cunoscut din istoria Ucrainei. Este vorba de Stepan Bandera, lider al mișcării naționaliste din această țară înaintea și în timpul celui de-al doilea război mondial.

Statuia lui Stepan Bandera din TernopilFoto: Wikipedia

Bandera este demonizat de către ruși, fiind catalogat drept terorist, sau criminal de război. Numele sau a fost amintit inclusiv în discursul lui Putin, ținut anul acesta pe 9 mai, cu ocazia aniversării zilei victoriei. Astfel, dictatorul rus a vorbit despre „lupta dreaptă pe care o duce cu neo-naziștii ucraineni, banderisti”!

În același timp, în Ucraina părerile sunt împărțite. Mare a populației îl consideră un erou național, animat de spirit patriotic, deși asupra sa planează și destule controverse.

Stepan Bandera, biografie și acțiuni

Pe bună dreptate se pune întrebarea cine a fost personajul care a născut asemenea trăiri și controverse. Ca de obicei, adevărul este undeva la mijloc și vom încerca să privim evenimentele istorice pentru a încerca să-l aflăm.

Stepan Bandera s-a născut în anul 1909, în vestul Ucrainei, în regiunea Galiției, în familia unui preot. El va urma cursurile Universității Politehnice din Liov alegând să studieze agronomia, aceasta fiind printre puținele facultăți care aveau predarea în limba ucraineană.

Ca student, acesta a făcut parte din grupuri naționaliste, cum ar fi Organizația de cercetași Plast, sau Organizația Naționaliștilor Ucraineni.

El va deveni rapid unul dintre liderii mișcării naționaliste ucrainene, fiind un militant fervent anti polonez. De menționat că, în acea perioada, Polonia își exercita controlul asupra unor zone din vestul Ucrainei.

Pentru aceste acțiuni, el a și primit o condamnare la moarte, comutată ulterior în închisoare pe viață. Naționaliștii ucraineni au încercat să-i organizeze evadarea, însă fără succes. Nu se cunosc detaliile exacte ale eliberării sale, unele surse afirmând că cei care l-au eliberat au fost gardienii ucraineni.

Marș comemorativ pentru Bandera (captura AFP)

Organizația Naționaliștilor Ucraineni (OUN) se va scinda în două facțiuni, OUN-M, condusă de Andrei Melnik și OUN-B, condusă de Bandera.

Cea de-a două facțiune era mult mai radicală. Bandera va forma Armata Insurecțională Ucraineană, aripa militară a OUN-B. Va colabora strâns cu autoritățile germane, oamenii săi fiind chiar instruiți în tabere de pregătire naziste.

După invadarea URSS-ului de către Germania, Stepan Bandera va proclama independența Ucrainei, la 30 iunie 1941, profitând de prezența trupelor germane.

Din păcate pentru el, o dată cu ocuparea Ucrainei, Hitler va decide că nu are nevoie de o mișcare ucraineană naționalistă și va decide arestarea sa. Bandera va fi trimis într-un lagăr de concentrare, însă aici a avut parte de un regim blând.

Germanii îl vor elibera abia în 1944, sperând că Bandera își va organiza oamenii în vederea unor sabotaje contra Armatei Roșii care se află în plină ofensivă.

După război, Bandera va trăi în Republica Federală Germană, până în 1959, când va fi otrăvit, la ordinul direct al lui Nikita Hrușciov.

Controverse privind activitatea lui Stepan Bandera

Spre deosebire de alți lideri naționaliști ai perioadei, Bandera nu a fost un antisemit în adevăratul sens al cuvântului. Atitudinea sa față de evrei a fost una oscilantă, mai degrabă, în funcție de interesele momentului.

Retorica să era mai repede îndreptată împotriva etnicilor polonezi, din estul Ucrainei, și, bineînțeles, a rușilor. De altfel, membrii Armatei Insurectionale Ucrainene sunt acuzați că ar fi luat parte la numeroase crime împotriva populației de origine poloneză, mai ales în regiunea Voliniei.

De asemenea, după cel de-al doilea război mondial, Bandera a fost considerat că făcând parte din categoria liderilor naționaliști care au colaborat cu regimul nazist.

Deși aceste acuzații vin cu precădere din partea rușilor, la fel de adevărat este că, într-una din variantele Constituției ucrainene elaborate în 1940 la proclamarea independenței, apare fragmentul: “ucrainenii vor colabora strâns cu Germania Național Socialistă, sub conducerea lui Adolf Hitler, care creează nouă ordine în Europa și în lume”. Ulterior, acest fragment a fost cenzurat de organizațiile ucrainene din diaspora.

Personalitatea lui Stepan Bandera în mentalul ucrainean de astăzi

Așa cum am spus, Bandera este un personaj destul de controversat astăzi, în Ucraina. În vestul Ucrainei, memoria sa este venerată, existând numeroase statui ale sale. Pe de altă parte, în estul țării, în regiunile Luhansk și Donbas, el este considerat un criminal și etichetat ca un colaborator al regimului nazist.

În 2005, președintele pro european ucrainean de atunci, Viktor Iușcenko îi va acorda, postum, titlul de Erou al Ucrainei. Mai târziu, succesorul sau, prorusul Viktor Yanukovici, va revoca acest decret.

Bandera este venerat de diaspora ucraineană, iar numeroase străzi din multe orașe ucrainene poartă numele său. Astfel, în capitala Kiev, „Bulevardul Moscova” a devenit Bulevardul Bandera. De asemenea, suporterii săi defilează cu torțe, anual, la aniversarea nașterii sale.

Chiar și părerile istoricilor sunt destiul de împărțite în privința sa. Astfel, există un curent care afirmă că Stepan Bandera a colaborat cu regimul nazist doar pentru a-și vedea obiectvul atins, formarea unui stat independent ucrainean, acesta practic folosindu-se de conjunctura momentului istoric.

De asemenea, există voci care susțin, că, deși Bandera era un veritabil patriot, al cărui țel suprem era formarea unei Ucraine independente, viziunea sa era un stat fascist, pe modelul Germaniei sau al Italiei.

Parte din aceste subiecte sunt tabu în Ucraina, în contextul războiului de astăzi contra invaziei ruse. Astfel, susținătorii sau detractorii lui Bandera au o opinie pro, sau contra sa, fără însă a face o cercetare corectă a surselor, fiind un subiect mult prea încărcat emoțional pentru asta. Privind din exterior, este clar că ambele tabere folosesc imginea lui Stepan Bandera pentru promovarea propriilor interese.

Referințe:

– Anna Reid, Borderland: a journey through the history of Ukraine

– David Marples, Heroes and villains: creating national history in contemporary Ukraine

– Grzegorz Rosollinski-Liebe, Stepan Bandera – The Life & Afterlife of a Ukrainian Nationalist

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Se dau lupte grele pentru cucerirea Luganskului! Pas strategic făcut de Moscova: soldații au intrat în oraşul Lisiceansk

Publicat

in

De

Forţele ruse şi proruse au intrat sâmbătă în oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei, unde au loc în prezent lupte de stradă, au afirmat separatiştii, transmite AFP, informează Agerpres.

‘Miliţia populară a Republicii Populare Lugansk şi armata rusă au intrat în oraşul Lisiceank. Anumite întreprinderi din oraş au fost cucerite deja. Acolo se desfăşoară în prezent lupte de stradă’, a scris într-o postare pe Telegram un reprezentant al separatiştilor proruşi, locotenent-colonelul Andrei Marociko, informează Agerpres.

Forţele ruse şi aliaţii lor separatişti au câştigat teren în ultimele zile în această zonă, care este de mai multe săptămâni teatrul unor puternice confruntări, mai ales de artilerie.

Forţele ucrainene au primit ordin vineri să se retragă din Severodoneţk, etapă crucială pentru Moscova, care vrea să cucerească tot bazinul industrial Donbas, aflat deja parţial sub controlul separatiştilor proruşi din 2014.

Forţele Moscovei au înaintat de asemenea în această săptămână în apropiere de Lisiceank, oraşul geamăn al Severodoneţk, de care este despărţit de râul Doneţk.

Cucerirea acestor două bastioane ar aduce sub controlul Moscovei şi al separatiştilor întreaga regiune Lugansk, unul din cele două teritorii separatiste din estul Ucrainei, şi le-ar permite să înainteze mai facil spre oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, spre vest.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend