Clubul AS Roma a confirmat joi că antrenorul principal, Daniele De Rossi, va rămâne la conducerea echipei şi în “viitorul apropiat”, scrie DPA, potrivit Agerpres.

De Rossi, 40 de ani, care a petrecut 18 ani ca jucător la “giallorossi”, a preluat banca tehnică a formaţiei în ianuarie după demiterea lui Jose Mourinho.

AS Roma a urcat de pe locul nouă pe locul cinci în Serie A sub “bagheta” lui De Rossi, care are un contract valabil până în iunie.

Echipa din capitala Italiei este şi în sferturile Europa League, unde va juca împotriva lui AC Milan, joi seara, în manşa retur, după ce în tur, la Milano, s-a impus cu 1-0.

“După o întâlnire avută miercuri după-amiază cu Daniele De Rossi, suntem încântaţi să anunţăm că acesta va rămâne pe banca tehnică şi dincolo de actualul sezon”, a informat conducerea clubului, fără a preciza perioada noului contract.

“Alte detalii vor fi furnizate în zilele următoare”, a menţionat clubul.

În Serie A, AS Roma este pe locul 5, cu 55 de puncte, la 8 puncte de podium, după 32 de etape. Luni, în etapa a 33-a, AS Roma va juca acasă împotriva Bologna.

Preşedintele francez Emmanuel Macron îi va primi vineri, la Paris, pe prim-ministrul libanez Najib Mikati şi pe comandantul-şef al armatei libaneze Joseph Aoun, într-un context de puternice tensiuni interne şi regionale, a anunţat joi Palatul Elysee, citat de AFP și Agerpres.

Emmanuel Macron la Palatul ElyseeFoto: Abaca Press / Alamy / Profimedia Images

În timp ce Libanul este cufundat într-o criză politică majoră şi este ameninţat de riscurile unei escaladări în Orientul Mijlociu după atacul Iranului asupra Israelului, şeful guvernului libanez este aşteptat în jurul prânzului la Palatul Elysee, a precizat biroul său de presă.

Şeful Statului Major libanez va fi de asemenea prezent, a adăugat Preşedinţia franceză, fără alte precizări. Armata joacă un rol crucial în menţinerea stabilităţi în Liban. Generalul Aoun are relaţii bune cu majoritatea partidelor şi este uneori citat ca o soluţie la criza politică ce zguduie această ţară.

De la încheierea mandatului preşedintelui Michel Aoun (fără legături de familie cu Joseph Aoun), pe 31 octombrie 2022, deputaţii libanezi nu au reuşit să ajungă la o înţelegere pentru a desemna un succesor, parlamentul fiind divizat între tabăra mişcării islamiste pro-iraniene Hezbollah şi adversarii săi.

Libanul se teme că Hezbollah l-ar putea atrage într-un război cu Israelul

Najib Mikati, aflat în fruntea unui guvern demisionar cu puteri reduse, conduce de facto Libanul, care se teme să nu fie angrenat într-un conflict de mare amploare cu Israelul. Din 2020, Franţa, fostă putere mandatară, s-a implicat în căutarea unei soluţii pentru această ţară, pradă unor blocaje politice recurente şi în plină prăbuşire economică, fără a reuşi să depăşească divergenţele între părţi.

Preşedintele Macron, după ce a încercat de două ori să facă să se mişte lucrurile deplasându-se el însuşi la Beirut, a încredinţat în 2023 o misiune în acest sens fostului său ministru de externe Jean-Yves Le Drian.

De la începutul conflictului din Fâşia Gaza, pe 7 octombrie, Libanul este în mod regulat scena unor schimburi de tiruri între Hezbollah şi Israel. Situaţia s-a agravat şi mai mult după atacul iranian împotriva teritoriului israelian, întreprins cu peste 350 de drone şi rachete, în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică, generând temeri privind o nouă escaladare regională.

Israelul a anunţat că îşi rezervă „dreptul de a se apăra”, însă nu a oferit nicio informaţie asupra mijloacelor, datei şi ţintelor unei posibile operaţiuni. Un comandant local al Hezbollah a fost ucis marţi în sudul Libanului de către armata israeliană, care a întreprins o serie de bombardamente, puternica formaţiune susţinută de Iran revendicând la rândul său atacuri în nordul Israelului.

Libanul trebuie de asemenea să gestioneze prezenţa pe teritoriul său a două milioane de sirieni care au fugit de războiul civil din ţara lor, cel mai mare număr de refugiaţi pe cap de locuitor din lume.