Conecteaza-te cu noi

ECONOMIC

JALNIC ! Merele argeșenilor ajung la animale sau pe marginea străzii, ale străinilor în galantarele magazinelor ! 

Avatar

Publicat

in

E deja toamnă și ai fi tentat să crezi că în marile magazine, rafturile raioanelor de legume, fructe pârâie sub greutatea merelor românești. Și Argeșul are tradiție în pomicultură, în special în zona deluroasă de nord, însă oricât ai căuta în Auchan, Carrefour, Kaufland sau Lidl nu vei găsi să cumperi nici măcar un măr din producția locală. Găsești în schimb mere aduse din Polonia, Ungaria sau Italia și pere din îndepărtata Argentina sau alte țări aflate la mii de kilometri departare. Echipa ziarul nostru a mers zilele trecute în câteva comune cu tradiție în pomicultură, în special în cele în care, altă dată, producția de mere era una extrem de profitabilă.

Plantații abandonate, merele date la animale

Publicitate

In Valea Danului, Albesti, Oiești sau Tigveni, până acum 10, 15 ani, se făceau averi mari din producția de mere. In special în comunele necolectivizate, micii producători porneau începând din această perioadă și până la începutul primăverii, spre zona de sud est a țării pentru a vinde cantități uriașe de mere gustoase. In perioada lui Ceaușescu, tone de mere de pe plantațiile argeșene plecau încărcate în camioane sau vagoane de tren către Constanța, Galați, Tulcea, Babadag, Medgidia pentru a fi comercializate la prețuri apropiate de cel al portocalelor, o raritate în acele vremuri. După revoluție, invazia importurilor a dus spre declin pomicultura în zona deluroasă a Argeșului iar deschiderea treptată a marilor lanțuri străine de supermarketuri aproape că a pus cruce acestei activități. In prezent, conform datelor oficiale, plantațiile pomicole productive din Argeș au ajuns de la o suprafață de circa 18 000 hectare în anul 1990 la doar 7500 hectare in 2016. Potrivit primarilor de comune, situația se datorează în special faptului că nimeni nu mai cumpără din producția locală, preferând importurile. ” Inainte se făceau contracte, erau acele centre speciale în care se livrau merele în cazul în care proprietarul de plantații de pomi nu pleca la vale cu ele să le vândă. Apoi au venit și hypermarketurile care au evitat să cumpere mere românești și, în aceste condiții, firesc că oamenii nu au mai îngrijit plantațiile pomicole. Dacă mergeți acum cu mine pe dealuri o să vedeți dezastrul, să vedeti plantații întregi tăiate cu drujba iar merii și perii folosiți ca lemne de foc”, ne-a declarat primarul unei comune limitrofe Curții de Argeș. Acesta mai spune că, actualmente, tinerii nu mai sunt interesați de plantațiile pomicole știind că nu vor avea unde să își vândă producția dar și că statul nu le acordă un sprijin în acest sens. La Bârsăști, de exemplu, merele din plantațiile îmbătrânite și care abia mai produc, sunt fie date la animale, fie transformate în țuică. La Boteni, o altă comună cu tradiție în pomicultură, mulți săteni s-au reorientat și, neavând cum să valorifice merele prin vânzare , le transformă în suc de mere pe care îl vând apoi către magazinele interesate sau pe internet.

Alții sunt mai norocoși: își vând merele pe marginea drumului turiștilor !

In comunele ce mărginesc drumul spre Transfăgărășan, salvarea a venit de la dezvoltarea turismului. Așa că, multe familii cu tradiție în pomicultură, au simțit oportunitatea , au întinerit plantațiile cu noi soiuri și au ajuns să vândă producția pe marginea drumului. ” Cui să le dăm că nu ni le ia nimeni. Toate magazinele vând mere din străinătate iar ale noastre, naturale și gustoase, zac aici. Inainte plecam cu ele spre Dobrogea, dar nici acolo nu se mai vând căci oamenii le preferă pe cele lucioase din supermarketuri”, ne-a spus un localnic din Corbeni. Acesta a mai precizat că nici sistemul de barter, popularul troc, nu mai funcționează. “Până acum câțiva ani mai veneau unii și le dădeam la schimb pe cereale. Acum nici aceștia nu mai ajung pe la noi. Noroc cu turiștii că altfel am fi procedat și noi ca alții din comunele din zonă, le-am fi dat la animale sau le-am fi făcut țuică”, a precizat acesta susținînd că anul acest producția de mere a fost slaba dar de bună calitate. In Albești am întâlnit aceeași situație , multe familii stau cât e ziua de lunga pe marginea drumului incercand sa vanda bună parte din producția de mere. ” Urcați pe deal să vedeți că muncim numai noi, ăștia bătrânii. Ne doare sufletul când vedem cum au ajuns plantațiile noastre de mere. Nimeni nu ne sprijină”, spune un albeștean care susțină că deocamdată vânzarea merge binișor iar turiștii opresc permanent pentru a cumpără mere românești.

Oamenii cer sprijin ! Cine îi bagă în seamă ?

Cazul merelor nu este unul singular în Argeș, ca de altfel în toată România. Aceeași poveste este valabilă și în cazul altor fructe care altădată erau faima zonei. ” Mai găsiți acum plantații de mere Ionathan, de pruni Tuleu ? Ce gust aveau, ce frumusețe ! Nicio șansă, doar veți da peste plantații vechi, îmbătrânite. De la APIA nu primim mare sprijin, de stropit nu îi mai stropim că asta înseamnă bani cheltuiți aiurea. Aud că ăia de la fabricile din Topoloveni cumpăra fructele tot de la străini ca să facă magiunuri și compoturi….Aaa, daaa, să știu că primim o subvenție sănătoasă ca merele noastre, să știu că voi avea desfacerea garantată, că merge nepotul meu și îmi cumpără merele de la Kaufland, atunci, da, aș investi să întineresc plantațiile. Deocamdată sunt pățit, am băgat bani iar producția o dau la animale sau o fac țuică. Anul ăsta, de exemplu, nici nu am mai mers să culegem fructele, le-am lăsat pe jos ca să putrezească și să îngrașe pământul”, ne-a spus C.G din Bârsăști.

Chestionați pe această temă, primarii comunelor ridică din umeri neputincioși și spun că dacăa statul nu intervine, dacă același stat nu încurajează înființarea unor asociații de producători, cunoscutele plantații de pomi fructiferi din zona deluroasă a Argeșului vor deveni o amintire. ” Noi ca primari ce să facem. Sunt proprietățile lor private, nu putem interveni ! Am dori, de exemplu , să vedem în teritoriu specialiști de la Ministerul Agriculturii care să îi îndrume pe tineri cum să eficientizeze aceste plantații, să îi asigure că vor avea desfacere, să îi consilieze în înființarea unor asociații care să unească la un loc producătorii și hectarele de teren pentru a putea face față invaziei fructelor străine”, este de părere un alt primar.

Până atunci însă, nu ne rămâne decât să constatăm că, adevarat, în lipsa implicării reprezentanților statului, zeci, sute de hectare de plantații pomicole dispar în Argeș iar merele argeșenilor, până la dispariția completă, rămân să fie vândute pe marginea drumului sau date drept hrană animalelor.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Astăzi, ministrul Agriculturii e în Argeș – Vizite multe și întâlnire cu fermierii la Curtea de Argeș

Avatar

Publicat

in

De

Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, vine astăzi într-o vizită de lucru în Argeș, unde va avea un program încărcat care prevede atât întâlniri cu oficialitățile județului, cât și o serie de vizite la unități de stat și private din domeniu. Astfel, la 11,00 ministrul se va afla la Rociu unde va vizia punctul de lucru al Sedomar Pitești, după care va veni la sediul Prefecturii unde la ora 15,00 va susține o conferință de presă. La 16,00 ministrul va merge la procesatorul de carne Radic Star din Ștefănești, la ora 17,00  va vizita Institutul Pomicol Mărăcineni iar la ora 18,00 societatea de panficație Pati Pan Pitesti. În fine, programul de lucru în Argeș al ministrului se va încheia cu o întâlnire cu fermierii din nordul județului programată la ora 20,00 la Curtea de Argeș.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Pensionari în acțiune! TENTATIVĂ DE PRELUARE A PUTERII LA ELECTROARGEȘ SA, ÎN RESTAURANT: Dumitru Tudor vrea, cu orice preț, controlul societății – Cine-i plătește nota ?

Avatar

Publicat

in

De

La finalul lunii iulie 2020, Dumitru Tudor, acționar și membru al Consiliului de Administrație al Electroargeș S.A. a solicitat Tribunalului Specializat Argeș să-l autorizeze să convoace o Adunare Generală Ordinară a Acționarilor în anul 2020. Până aici nimic deosebit cu excepția faptului că unele dintre punctele de pe ordinea de zi propusă țin de Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor și nu de cea Ordinară.


Așa cum s-a „întâmplat” de la momentul intrării în acționariatul Societății, Dumitru Tudor pretinde că își exercită un drept, drept care, de altfel, a fost recunoscut și respectat și de ceilalți acționari.
Revenind la cerere, deși Electroargeș S.A. are posibilitatea de a asigura ținerea ședințelor într-un sediu modern ce oferă toate condițiile necesare desfășurării în bune condiții a unor astfel de întâlniri ale acționarilor și cu respectarea tuturor regulilor de distanțare socială, Dumitru Tudor vrea ca această adunare să fie ținută la restaurantul Capra Neagră. Mizând probabil pe faptul că ar trebui să asigure mai întâi „petrecerea” și mai apoi să se treacă și la eventuale discuții referitoare la bunul mers al Societății, Dumitru Tudor crede că regulile sub care se desfășoară sau ar trebui să se desfășoare activitatea Electroargeș S.A. sunt la cheremul lui.
Este explicabilă decizia de a avea o întrevedere la restaurant, în condițiile în care la Electroargeș S.A. tocmai a avut loc Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor la care Dumitru Tudor a fost „vocalistul” principal. Dincolo de aceea că nu s-a dovedit un bun orator, iritând acționarii cu țipetele și inepțiile sale, Acționarii, fie minoritari, fie majoritari, au decis în mod liber asupra tuturor problemelor reale ale Societății, în cea mai mare parte fiind în total dezacord cu Dumitru Tudor.
Simțindu-se profund rănit în orgoliul propriu, sentiment nutrit în fiecare an, acest Gică Contra al acționariatului Electroargeș S.A. înțelege să aibă o manifestare total ostilă față de bunul mers al Societății, exprimându-și drepturile în contra acesteia, reiterând fără succes, an de an, aceleași solicitări deja soluționate în cadrul Adunărilor Generale.

Publicitate


În spiritul acestei conduite total ostile față de Electroargeș S.A. și de ceilalți acționari față de care are aceleași drepturi, dar și obligații, Tudor vrea să readucă în discuția acționarilor aspecte deja epuizate și tranșate definitiv de Adunarea Generală, să revină asupra hotărârilor adoptate, solicită includerea și aprobarea unor puncte pe ordinea de zi fără să parcurgă procedurile legale prealabile și obligatorii.
Dumitru Tudor intenționează să se instaleze la conducerea Electroargeș S.A. alături de o echipă de pensionari din care nu avea cum să lipsească Ion Gavrilă. Noii membrii ai Consiliului, propuși de Tudor, sunt total lipsiți de cunoștințe elementare de business. Sub conducerea lui Dumitru Tudor este elocventă situația magazinelor deținute și administrate de firma de casă a acestuia – Vidraru S.A., toate bucurându-se de un grad de ocupare alarmant de mic ce demonstrează lipsa cunoștințelor manageriale.
Deși este membru în Consiliul de Administrație, calitate ce îi conferă posibilitatea de a cunoaște situația societății, se opune atat în sedintele Consiliului de Administratie cat si în adunarea generală efectuării oricăror proiecte si oricăror investitii, cu scopul evident de a prejudicia Electroargeș S.A. dar și pe ceilalți acționari.


Este clar că Electroargeș S.A. nu este și nu poate fi „jucăria” niciunuia dintre acționari, iar modul de acțiune trebuie să fie și să rămână unul transparent, supus majorității decidenților și în interesul tuturor acționarilor, instanța urmând să rămână ultima pârghie de acțiune și, în orice caz, nu una abuzivă.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend