Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Iulian Chifu: Ideea de armată europeană este mai degrabă o etichetă

Publicat

in

Directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning, Iulian Chifu, crede că dezbaterile din timpul Summit-ului de la Sibiu au „născut” și mai multe întrebări, astfel că este dificil de spus cum va arăta Europa în următorii ani, informează mediafax.

Redăm integral interviul acordat Monitorului Apărării şi Securităţii:

Reporter: Cum arată viitorul Europei după dezbaterile care au avut loc zilele acestea la Sibiu?

Iulian Chifu: Cred că e foarte complicat, că au fost abordate foarte multe teme și întrebări și că au născut, evident, în dezbatere și mai multe întrebări. E natural, în asemenea tipuri de reuniuni e important să pui temele potrivite. Și într-adevăr am abordat câteva din marile teme strategice, în primul rând am vorbit despre componenta proiectelor europene, au fost foarte multe puse pe masă, până la urmă Consiliul European de aseară (9 mai – n.r.) a venit și a marcat foarte clar care este varianta, împreună adâncim integrarea, cu unitate, cu coeziune și cu convergență, ceea ce este foarte important pentru că nu mai creează disparități, evident toate prin respectarea principiilor. În al doilea rând ne-am uitat foarte atent la amenințările și oportunitățile Uniunii Europene și mă refer la cele de securitate, dar nu numai. Ne-am uitat la politica de securitate și apărare europeană, față în față cu relația transatlantică, care excede dimensiunea de Securitate și apărare, deci vorbim și de relațiile transatlantice de natură economică, de natură politică, iar azi de dimineață am parcurs tema valorilor, cât de stricte, cât de multă flexibilitate, cât de mult lăsăm, interpretare creativă, hai să-l spunem unor asemenea principii și valori la care toate statele europene sunt angajate, dar care sunt relativizate de aceste interpretări și ne duc în alte zone care riscă să ducă la explozia europeană.

Și chiar acum vorbim despre vecinătățile Europei cu vicepremierul urcainean, cu ministrul de Externe turc, cu consilierul prezidențial pe politică externă Bogdan Aurescu, cu secretarul de stat din Ministerul de Externe. Practic, dezbaterea ne spune «Iată am avut cinci ani fără un comisar pentru extindere, a fost bine sau a fost rău?». Faptul că am anunțat la începutul acestui mandate că nu se mai face nicio extindere a ajutat reformele și avansul? Am văzut că am avut o stagnare în Balcanii de Vest, am avut chiar pași înapoi în statele parteneriatului estic, ori în acest context vedem foarte clar lecțiile învățate și cum trebuie să preluăm avantajele din ceea ce am învățat măcar. Deci, e dificil să facem un cadru și să spunem «așa va arăta Europa». Singurul lucru pe care îl avem este «Declarația de la Sibiu», care va rămâne în următorii cinci ani pe agenda strategică, și care spune că vom rămâne împreună, speranța mea este să rămânem împreună și cu Marea Britanie, adică tot 28, și vom merge cu o integrare mai departe pas cu pas.

Reporter: Ați discutat și despre o armată a UE? Interferează cumva interesele NATO?

Iulian Chifu: Evident că s-a pus problema, dar asta e o chestiune care s-a tranșat acum doi ani, la Roma. Acolo a fost această idee dezbătută, împreună cu NATO și declarația finală, care este cea care a lansat reflecția de doi ani, până la documentul de ieri, a marcat foarte clar relația dintre Uniunea Europeană și NATO, neduplicară. De altfel, NATO asigură apărarea colectivă, în timp ce Uniunea Europeană își propunea niște misiuni pentru managementul crizelor în zone în care NATO nu este interesat, de fapt asta este complementaritatea. Pe de altă parte, trebuie spus, 22 de state sunt membre și ale UE și ale NATO și nu există capabilități speciale ale uneia sau alteia, există exclusive capabilități naționale, care sunt puse la dispoziție pentru o misiune sau alta, angajate de către statele respective. Deci, e o chestiune tranșată, sunt perioade de reflecție, sunt gândiri în raport cu cum să crească, de altfel investiția în domeniul militar e un angajament în cadrul NATO, cum să crească numărul de capabilități naționale și, evident, ulterior vom avea și capabilități pentru diferitele misiuni pe care Uniunea Europeană dorește să le angajeze dincolo de elementele care vin din NATO.

Deci, ideea de armată europeană e mai degrabă o etichetă, dar care este depășită, și varianta Macron de la Sorbona, și varianta inițiativei de intervenție europeană, lansată ulterior, ambele au fost cumva abandonate și acum există o reflecție pentru a vedea în ce formulă va trebui complementariat acest lucru, dacă cineva vrea să meargă mai departe, pentru moment sunt PESCO, politica externă de securitate și cooperare, există componenta de EDF, fondurile pentru apărare, care se investesc în industria de apărare europeană, de unde se vor reflecta mai apoi, și avem evident comandamentul autonom european, dar, încă o dată, cooperarea s-a văzut la Summit-ul NATO de la Varșovia, unde UE și NATO au semnat acel acord, și se vede în centrul, de exemplu, de la Helsinki, centrul de excelență pentru combaterea amenințărilor hibride, care este într-un stat european și este în comun acord, dacă vreți are doi părinți, NATO și Uniunea Europeană.

Reporter: Discuțiile au fost aici, la Sibiu, între mediul academic și specialiștii în securitate. Cât de importantă este această relație?

Iulian Chifu: Este o relație care continuă de multă vreme, nu acum am inventat-o. Chiar în perioada în care am fost eu în funcție aveam un consiliu consultativ pentru afaceri strategice, care era alcătuit în special din zona academică, din societatea civilă. Deci, el există întotdeauna și în sală am avut și zona politică de decidenți, chiar înalți decidenți, chiar membri ai Consiliului European, și zona, să zicem, de reflecție, și zona academică, deci și cei care gândesc și propun idei, și cei care le aplică. Iar acest dialog, de fapt, a fost asigurat, și dezbaterile au fost asigurate tocmai de interfața și de prezența acestor decidenți. Și acum în panelul actual aveți patru persoane care sunt în poziții de decizie și aveți patru persoane care sunt în spațiul acesta al gândirii. Și am ales decidenții care să vină și cu componenta lor academică și de gândiri, deci decidenții în sine care participă sunt cei care au idei, care aplică înțelegând sau care sunt interfețe între zona de gândire-idei și zona aplicativă-practică, de decizie.

Conferința Internațională „Viitorul Europei. Perspectivele evoluțiilor contemporane” a fost organizată de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, în colaborare cu Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning București.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Chișinăul denunță noile măsuri îndreptate împotriva școlilor în limba română, luate unilateral de regimul separatist de la Tiraspol

Publicat

in

Contrar celor convenite anterior în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, de a crea un mediu predictibil și prielnic desfășurării procesului educațional în cele 8 școli cu predare în limba română din regiune, de-a lungul timpului Tiraspolul sub diferite pretexte, de altfel nefondate, refuză abordarea atât în esență, cât și de principiu, a majorității subiectelor de actualitate din domeniul educațional. Aceștia refuză inclusiv convocarea de aproape doi ani a ședinței grupurilor de lucru pentru educație unde sunt antrenați experți de pe ambele maluri, precizează un comunicat al Guvernului Republicii Moldova, relatează stiripesurse.md

Subiectele reîntoarcerii sediilor instituțiilor de învățământ sau oferirii altora potrivite procesului de studii și necesităților, transmiterii citațiilor ilegale tinerilor din cele 8 școli și care sunt luați la evidență militară pe malul drept, ori solicitărilor către administrațiile instituțiilor de învățământ de a rezenta liste nominale a tinerilor pentru a fi luați la evidență militară ori pentru a fi înrolați în așa zisele structuri de forță, barierelor artificiale în calea liberii circulații pentru profesori/personalul instituțiilor de învățământ menționate și bunurilor pentru acestea, constituie o mică parte din problemele majore întâmpinate.

Având în vedere că autoritățile constituționale de nenumărate ori au comunicat pe toate platformele disponibile despre necesitatea asigurării accesului la educație, fără interferențe politice și acțiuni unilaterale din partea Tiraspolului (inclusiv și din prisma executării deciziilor CEDO pe acest subiect, speța Catan și alții), constatăm că în anul 2024 în mod unilateral exponenții din regiunea transnistreană au revenit la noile măsuri de impunere la plăți diferențiate pentru prestarea serviciile comunale.

Mai exact, mai multor instituții de învățământ din cele menționate supra le-au fost majorate taxele pentru serviciile comunale după cum urmează:

Energie electrică – de la 0,76 lei pentru un kwh la 1,75 lei pentru un kwh (altor instituții până la 2.53 lei);

Energie termică – de la 353,18 lei/ 392,2 lei pentru o Gcal la 937,15 lei/943,24 lei pentru  o Gcal (altor instituții până la 1425,4 lei);

Gaze naturale – de la 0,38 lei pentru 1 m³ la 3,52 lei pentru un 1 m³ (altor instituții până la 6,13 lei);

Apă și canalizare – de la 14,9 lei pentru 1 m³ la 23,04 lei pentru 1 m³.

Măsurile unilaterale ale Tiraspolului față de instituțiile de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană, aplicate diferențiat față de alte instituții de învățământ din regiune, constituie noi acțiuni abuzive și discriminatorii în dosarul școlilor.

Biroul politici de reintegrare și Ministerul Educației și Cercetării vor interveni cu măsurile de suport necesare, inclusiv pentru a compensa cheltuielile adițional suportate, iar problemele înfruntate de școli vor rămâne pe agenda formatelor de negocieri privind reglementarea transnistreană până la soluționarea definitivă a acestora.

Citeste mai mult

NATIONAL

Turcia a crescut importurile de gaze naturale. În sectorul energetic, concurența puternică a fost asigurată de sursele regenerabile

Publicat

in

Consumul de gaze naturale în Turcia a crescut în ianuarie 2024, determinat de cererea industrială și de sectorul utilităților. Cu toate acestea, în sectorul energetic, concurența puternică a fost asigurată de sursele regenerabile (SRE) – generarea hidraulică și eoliană, scrie neftegaz.ru.

Acest lucru a fost anunțat de Consiliul de Reglementare a Pieței Energetice (EPDK) din țară.

Potrivit EPDK:

Turcia a achiziționat în ianuarie 2024 un total de 6,520 miliarde m3 de gaze naturale (prin conducte și sub formă de GNL), ceea ce reprezintă cu 7,8% mai mult decât în prima lună a anului 2023;

• importurile au crescut pentru a 4-a lună consecutiv, după 1,5 ani de scădere continuă înainte de aceasta.

Achizițiile active și vremea blândă au fost motivul pentru care, în ianuarie 2024, Turcia a consumat doar 141 milioane m3 de gaz din rezervele din depozitele subterane de gaze (UGS), ceea ce este de 3 ori mai puțin decât în 2023.

În ianuarie 2024, un singur cumpărător a importat gaze, societatea de stat BOTAS.

În ianuarie 2024, temperatura aerului din republică a fost peste norma climatică, ceea ce a permis consumatorilor să cheltuiască mai puține resurse pentru încălzire.

Februarie 2024 s-a dovedit a fi, de asemenea, destul de caldă.

Să reamintim că în decembrie 2023, Turcia a achiziționat un total de 6,063 miliarde m3 de gaze naturale (prin conducte și sub formă de GNL), ceea ce reprezintă cu 8% mai mult decât în ultima lună a anului 2022.

Consum de energie electrică și gaz

Potrivit EPDK:

• consumul de energie electrică în ianuarie 2024 a crescut cu 5,6% față de ianuarie 2023:

➢ Producţia hidrocentralelor (HPP) a crescut de 3 ori,

➢ Producția centralelor eoliene (WPP) a crescut cu 50%.

➢ sarcina centralelor termice pe gaz a scăzut cu 47%,

➢ Producția de cărbune a scăzut cu 11%;

• consumul total de gaze din Turcia a crescut cu 2,9%, la 6,260 miliarde m3:

➢ consumul de energie a scăzut cu 41%, la 831 milioane m3,

➢ consumul de gaze în sectorul locuințelor și serviciilor comunale a crescut cu 16%, la 3,266 miliarde m3,

➢ Consumul de gaze în industrie a crescut cu 23%, la 1,26 miliarde m3.

Scăderea prețurilor la gaz a avut un impact pozitiv asupra utilizării acestuia în industria republicii.

În ianuarie 2024, contractele futures pe gaz la hub-ul TTF (Olanda) s-au tranzacționat la o medie de 290 USD/1000 m3, după 395 USD/1000 m3 în decembrie 2023, 479 USD/1000 m3 în noiembrie 2023 și 1258 USD/1000 m3 în noiembrie.

Provizii

Potrivit EPDK:

• Importurile de gaze prin conducte în ianuarie 2024 au crescut cu 38%, la 4,431 miliarde m3 (după 3,217 miliarde m3 în 2023):

➢ Turcia a primit 2,682 miliarde m3 de gaze din conducte de la Gazprom rusesc, ceea ce este cu 30% mai mult decât în 2023,

➢ În țară a sosit și 1 cisternă cu gaz natural lichefiat (GNL) rusesc.

➢ livrările totale de combustibil rusesc – 2,782 miliarde m3 – au fost aproape de un record;

• 1 cisternă supraîncărcat a fost acceptat din Franța (la ale cărui terminale GNL se poate efectua transbordarea, inclusiv GNL rusesc);

• Au fost primite aproximativ 20 de transporturi de GNL din SUA;

• din Algeria – 7;

• Azerbaidjanul a furnizat 878 milioane m3 ( aproape la fel ca în 2023);

• Importurile de gaze iraniene s-au apropiat de maximele tehnice – 871 milioane m3.

• EPDK a remarcat că achizițiile totale de GNL s-au ridicat la 2,089 miliarde m3, ceea ce este cu 26% mai puțin decât în 2023.

În octombrie 2023, Turcia a importat un total de 3,358 miliarde m3 de gaze naturale, ceea ce este cu 4% mai mult decât în octombrie 2022. În iunie 2023,

Turcia a crescut importurile de petrol la 3,1 milioane de tone, ceea ce este cu 25,6% mai mult decât în mai, dar cu 2,6% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2022.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend