Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Iulian Chifu: Ideea de armată europeană este mai degrabă o etichetă

Publicat

in

Directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning, Iulian Chifu, crede că dezbaterile din timpul Summit-ului de la Sibiu au „născut” și mai multe întrebări, astfel că este dificil de spus cum va arăta Europa în următorii ani, informează mediafax.

Redăm integral interviul acordat Monitorului Apărării şi Securităţii:

Reporter: Cum arată viitorul Europei după dezbaterile care au avut loc zilele acestea la Sibiu?

Iulian Chifu: Cred că e foarte complicat, că au fost abordate foarte multe teme și întrebări și că au născut, evident, în dezbatere și mai multe întrebări. E natural, în asemenea tipuri de reuniuni e important să pui temele potrivite. Și într-adevăr am abordat câteva din marile teme strategice, în primul rând am vorbit despre componenta proiectelor europene, au fost foarte multe puse pe masă, până la urmă Consiliul European de aseară (9 mai – n.r.) a venit și a marcat foarte clar care este varianta, împreună adâncim integrarea, cu unitate, cu coeziune și cu convergență, ceea ce este foarte important pentru că nu mai creează disparități, evident toate prin respectarea principiilor. În al doilea rând ne-am uitat foarte atent la amenințările și oportunitățile Uniunii Europene și mă refer la cele de securitate, dar nu numai. Ne-am uitat la politica de securitate și apărare europeană, față în față cu relația transatlantică, care excede dimensiunea de Securitate și apărare, deci vorbim și de relațiile transatlantice de natură economică, de natură politică, iar azi de dimineață am parcurs tema valorilor, cât de stricte, cât de multă flexibilitate, cât de mult lăsăm, interpretare creativă, hai să-l spunem unor asemenea principii și valori la care toate statele europene sunt angajate, dar care sunt relativizate de aceste interpretări și ne duc în alte zone care riscă să ducă la explozia europeană.

Și chiar acum vorbim despre vecinătățile Europei cu vicepremierul urcainean, cu ministrul de Externe turc, cu consilierul prezidențial pe politică externă Bogdan Aurescu, cu secretarul de stat din Ministerul de Externe. Practic, dezbaterea ne spune «Iată am avut cinci ani fără un comisar pentru extindere, a fost bine sau a fost rău?». Faptul că am anunțat la începutul acestui mandate că nu se mai face nicio extindere a ajutat reformele și avansul? Am văzut că am avut o stagnare în Balcanii de Vest, am avut chiar pași înapoi în statele parteneriatului estic, ori în acest context vedem foarte clar lecțiile învățate și cum trebuie să preluăm avantajele din ceea ce am învățat măcar. Deci, e dificil să facem un cadru și să spunem «așa va arăta Europa». Singurul lucru pe care îl avem este «Declarația de la Sibiu», care va rămâne în următorii cinci ani pe agenda strategică, și care spune că vom rămâne împreună, speranța mea este să rămânem împreună și cu Marea Britanie, adică tot 28, și vom merge cu o integrare mai departe pas cu pas.

Reporter: Ați discutat și despre o armată a UE? Interferează cumva interesele NATO?

Iulian Chifu: Evident că s-a pus problema, dar asta e o chestiune care s-a tranșat acum doi ani, la Roma. Acolo a fost această idee dezbătută, împreună cu NATO și declarația finală, care este cea care a lansat reflecția de doi ani, până la documentul de ieri, a marcat foarte clar relația dintre Uniunea Europeană și NATO, neduplicară. De altfel, NATO asigură apărarea colectivă, în timp ce Uniunea Europeană își propunea niște misiuni pentru managementul crizelor în zone în care NATO nu este interesat, de fapt asta este complementaritatea. Pe de altă parte, trebuie spus, 22 de state sunt membre și ale UE și ale NATO și nu există capabilități speciale ale uneia sau alteia, există exclusive capabilități naționale, care sunt puse la dispoziție pentru o misiune sau alta, angajate de către statele respective. Deci, e o chestiune tranșată, sunt perioade de reflecție, sunt gândiri în raport cu cum să crească, de altfel investiția în domeniul militar e un angajament în cadrul NATO, cum să crească numărul de capabilități naționale și, evident, ulterior vom avea și capabilități pentru diferitele misiuni pe care Uniunea Europeană dorește să le angajeze dincolo de elementele care vin din NATO.

Deci, ideea de armată europeană e mai degrabă o etichetă, dar care este depășită, și varianta Macron de la Sorbona, și varianta inițiativei de intervenție europeană, lansată ulterior, ambele au fost cumva abandonate și acum există o reflecție pentru a vedea în ce formulă va trebui complementariat acest lucru, dacă cineva vrea să meargă mai departe, pentru moment sunt PESCO, politica externă de securitate și cooperare, există componenta de EDF, fondurile pentru apărare, care se investesc în industria de apărare europeană, de unde se vor reflecta mai apoi, și avem evident comandamentul autonom european, dar, încă o dată, cooperarea s-a văzut la Summit-ul NATO de la Varșovia, unde UE și NATO au semnat acel acord, și se vede în centrul, de exemplu, de la Helsinki, centrul de excelență pentru combaterea amenințărilor hibride, care este într-un stat european și este în comun acord, dacă vreți are doi părinți, NATO și Uniunea Europeană.

Reporter: Discuțiile au fost aici, la Sibiu, între mediul academic și specialiștii în securitate. Cât de importantă este această relație?

Iulian Chifu: Este o relație care continuă de multă vreme, nu acum am inventat-o. Chiar în perioada în care am fost eu în funcție aveam un consiliu consultativ pentru afaceri strategice, care era alcătuit în special din zona academică, din societatea civilă. Deci, el există întotdeauna și în sală am avut și zona politică de decidenți, chiar înalți decidenți, chiar membri ai Consiliului European, și zona, să zicem, de reflecție, și zona academică, deci și cei care gândesc și propun idei, și cei care le aplică. Iar acest dialog, de fapt, a fost asigurat, și dezbaterile au fost asigurate tocmai de interfața și de prezența acestor decidenți. Și acum în panelul actual aveți patru persoane care sunt în poziții de decizie și aveți patru persoane care sunt în spațiul acesta al gândirii. Și am ales decidenții care să vină și cu componenta lor academică și de gândiri, deci decidenții în sine care participă sunt cei care au idei, care aplică înțelegând sau care sunt interfețe între zona de gândire-idei și zona aplicativă-practică, de decizie.

Conferința Internațională „Viitorul Europei. Perspectivele evoluțiilor contemporane” a fost organizată de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, în colaborare cu Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning București.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Clasamentul ATP, calculat pentru 22 de luni, în loc de 52 de săptămâni

Publicat

in

De

În aşteptarea unei reveniri la competiţii în august, clasamentul, care funcţionează în mod tradiţional pe baza celor mai bune 18 rezultate înregistrate în 52 de săptămâni, va acoperi acum o perioadă de 22 de luni (martie 2019 – decembrie 2020), potrivit ATP. Clasamentul a fost îngheţat începând cu 16 martie 2020, la doar câteva zile după ce circuitul a fost suspendat din cauza pandemiei COVID-19.

Clasamentul revizuit îşi propune să îndeplinească următoarele obiective cheie: oferă flexibilitate şi corectitudine jucătorilor de la toate nivelurile, oferă stabilitate jucătorilor care nu pot sau preferă să nu concureze în 2020 din cauza sănătăţii şi securităţii, furnizează un sistem care se poate adapta la modificările ulterioare din calendar, dacă este necesar, recompensează jucătorii care performează în urma reluării circuitului, în 2020, şi păstrează principiul apărării punctelor săptămână de săptămână în 2021, menţinând mobilitatea jucătorilor în ierarhie.

Printre elementele cheie ale sistemului revizuit de 22 de luni se numără următoarele:

Citește și: Starea de URGENȚĂ a fost MANĂ CEREASCĂ pentru afaceriștii din comerțul cu amănuntul: afacerile au EXPLODAT în luna mai

Clasamentul unui jucător va fi format din cele mai bune 18 rezultate înregistrate între martie 2019 şi decembrie 2020.

Un jucător nu poate înregistra acelaşi turneu de două ori între „cele mai bune 18 rezultate”. De exemplu, un tenismen care a disputat Mutua Madrid Open în 2019 şi joacă din nou la Madrid în 2020 va înregistra cel mai bun din aceste două rezultate.

Punctele câştigate de un jucător în 2020 vor rămâne în clasamentul său timp de 52 de săptămâni sau până când turneul în cauză va avea loc din nou, în 2021, oricare situaţie se produce prima.

Clasamentul revizuit al ATP va determina tenismenii calificaţi la Turneul Campionilor din 2020. Însă punctele obţinute la finala sezonului din 2019 (ca un al XIX-lea turneu suplimentar) nu vor conta pentru calificarea unui jucător la ediţia din acest an, asigurând condiţii de egalitate pentru toţi sportivii.

Modificările temporare ale clasamentului au fost făcute în consultare cu cele patru turnee de Grand Slam şi cu ITF. În cazul în care sezonul 2021 va fi afectat de Covid-19, vor fi luate în considerare ajustări suplimentare în clasament.

Circuitul profesionist de tenis masculin (ATP) se va relua la 14 august, la Washington, cu un turneu de 500 de puncte.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Guvernarea prin lagăr

Publicat

in

De

Nu vă gândiți la lagărele de exterminare naziste, cum funcționează aproape pe bază de reflex condiționat referința la acest tip de loc al claustrării, sub avalanșa hollywoodiană a filmelor despre Holocaust.

Nu vă gândiți nici la un spațiu unde sunt spânzurați și împușcați oamenii după o judecată sumară. Sau fără o condamnare la moarte decisă de un judecător.

Nu vă gândiți nici ca la un infern al muncii forțate, de unde, de destule ori, moartea e cea mai onorabilă ieșire.

Gândiți-vă doar la un tipar unde libertatea e suspendată. Total, parțial, oricum eviscerată dintre atributele omului-prizonier militar, omului-refugiat în altă țară, omului-carantinat pe caz de boală. În cele trei ipostaze umane, lagărul permite, în condiții cât de cât decente, supraviețuirea. Un trai redus spre fiziologie, plenitudinea deciziilor fiind la comandanții lagărelor și în afara gardurilor și sârmelor ghimpate.

Covid-19 ne-a transpus într-o viețuire de lagăr, sub pretextul luptei cu virusul. State cu regim de lagăr, închise în ele însele de granițe. Un trai depersonalizant, lipsit de vechile tabieturi, unde ruperea relațiilor umane, a apropierii fizice a devenit de uz curent- cale de apărare stabilită de medici. Distanțarea socială e mantră.

Dacă în stările de urgență vorbim mai degrabă de-o încarcerare a oamenilor, de case-celule, la relaxarea pas cu pas a măsurilor sanitare, numite stări de alertă în România, termenul de lagăr prinde cu exactitate realitatea.

Problema e revenirea din lagăr la societatea care a fost înainte. Nimeni nu are cum să știe ce-o să fie exact, sunt teorii și teorii.

Că o să ne reîntoarcem schilodiți sufletește, e una. Alta extrem de importantă este că politicienilor li s-a deschis apetitul pentru guvernări discreționare, să porționeze libertatea cum cred ei că e bine. Iar binele lor se suprapune peste al nostru numai în excepții. Pericolul dictaturilor e după colț.

un comentariu de Alexandru Petria, scriitor

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend