Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Îți dorești o cabină de duș cu livrare rapidă? Iată recomandările noastre de la German Quality!

Avatar

Publicat

in

Amenajarea sau reamenajarea unei băi poate fi, câteodată, mai elaborata decât ne-am gândit. De aceea, este important să luăm în calcul cât mai multe opțiuni și să ne facem planuri în cazul în care nu iese totul așa cum ne-am așteptat. Spre exemplu, dacă te-ai răzgândit și nu mai vrei cadă, poți opta oricând pentru o cabină de duș cu livrare rapidă. La German Quality vei găsi cabine de dus moderne aflate în stoc, ce vor ajunge la tine în cel mai scurt timp. În continuare, îți prezentăm preferatele noastre. 

Foarte multe persoane aleg o cabină de duș semirotundă, cu uși glisante, datorită design-ului și modului inteligent de folosirea a spațiului. În cazul în care și ție îți place genul acesta de cabine, avem recomandarea perfectă pentru tine: Ideal Standard Kubo R Cabina dus semirotunda cu usi glisante 90×90 cm. Ca și caracteristici, trebuie să menționăm faptul că este formată din două uși glisante și doi pereți ficși și este realizată din sticlă securizată cu o grosime de 6 mm. Se poate monta atât pe o cădiță care să se potrivească perfect, dar și direct pe pardoseală. Pentru a fi mai ușor de întreținut, este prevăzută cu un strat anticalcar, denumit Ideal Clean, care nu permite depunerilor de calcar să se acumuleze și facilitează curățarea și igienizarea. 

Dacă deții o baie cu dimensiuni reduse, nu înseamnă că trebuie să faci vreun compromis când vine vorba despre design sau funcționalitate. Alege o cabină care se potrivește perfect chiar și într-un spațiu redus și bucură-te de dușuri relaxante în fiecare zi. Sugestia noastră este Belform Grid Cabina de dus patrata cu uși glisante 80×80 cm. Prezintă avantajul de a putea fi montată direct pe pardoseală sau pe o cădiță specială și este realizată din sticlă securizată transparentă de 5 mm, avand un design cu linii albe. Profilele sunt realizate din aluminiu și sunt albe. Cabina are uși glisante, ceea ce înseamnă că nu trebuie să îți faci griji în privința spațiului, și role din plastic/silicon pentru o glisare impecabilă. 

Cabinele de tip walk-in sunt foarte populare și se potrivesc în orice fel de baie, chiar și în cele cu dimensiuni nu tocmai generoase. Poți sa te bucuri de un design minimalist și de funcționalitate în același timp, fără a face vreun compromis. Propunerea noastră este Ideal Standard Synergy Cabina de dus Walk-in 87 cm. Este realizată din sticlă securizată și este acoperită cu Ideal Clean, pentru o curățare facilă. 

Ce spui de o cabină de duș pentagonală? Da, ai citit bine! Datorită tehnologiei, cabinele de duș pot fi realizate în mai multe forme decât cele clasice (semirotundă, pătrată, dreptunghiulară) și nu putem decât să ne bucurăm. Sugestia noastră? Belform Clear Cabina de dus pentagonala cu usa batanta, 80×80 cm. Este perfectă mai ales în baile mici, unde există și anumite elemente care ar putea încurca deschiderea ușilor sau nu ar permite montarea unei cabine mai late.

Ultima propunere este ideală pentru persoanele care își doresc o baie elegantă din toate punctele de vedere. Mai exact, îți prezentăm Radaway Premium A Cabină de dus semirotunda cu usi glisante 80×80 cm, sticla satinata. Este alegerea ta dacă o montezi direct pe pardoseală sau pe cădiță, deoarece permite ambele variante de montaj. Ușile se pot demonta într-un mod simplu pentru o curățare facilă. 

În încheiere, am vrea să știm dacă ți-a plăcut vreo cabină dintre cele prezentate! 

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

ACUM! Incendiu la o casă în Argeș – Proprietarii au suferit arsuri

Avatar

Publicat

in

De

În urmă cu puțin timp, un puternic incendiu a izbucnit la o casă din comuna Vedea. La fațalocului intervin pompierii cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă și un echipaj SMURD. Din primele informații, două persoane au fost evacuate, una dintre acestea a suferit arsuri la membrele inferioare.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Vasile Astărăstoae: În România, decidenții politici și sanitari afirmă (fără probe) că și măștile neconforme sunt eficiente

Avatar

Publicat

in

De

Profesorul Vasile Astărăstoae vorbește despre o „interdependență între politicieni și anumiți oameni de știință”.

El dă drept exemplu impunea obligativității de către autorități a purtării măștii de protecție atât în spațiile închise, cât și în cele deschise, deși nu există studii concludente.

„În decursul timpului, în probleme controversate științific, (actuala pandemie COVID-19 face parte dintre acestea), politicenii declară că deciziile sunt luate de către specialiști, iar consilierii științifici afirmă că ei emit doar opinii, dar decizia este exclusiv a factorilor politici. Care este adevărul? Adevărul este că, în realitate, există o interdependență între politiceni și anumiți oameni de știință.

Politicenii apelează la opinii științifice, deoarece caută informații pentru a-și orienta deciziile și solicită oamenilor de știință să acționeze ca intermediari, dar, în același timp, doresc să utilizeze opiniile consilierilor științifici ca instrumente de influență a opiniei publice în favoarea pozițiilor politice preferate. Nu este o surpriză faptul că factorii de decizie politică își pot împinge agendele politice înainte cu ajutorul unor oameni de știință chiar dacă aceasta înseamnă sacrificarea unor adevăruri sau tradiții culturale și religioase. În majoritatea cazurilor, factorii de decizie politică vor să fie informați, dar sunt gata să folosească numai acele opinii, care coincid cu ideologia și politica preferată. Prin urmare, apelează doar la comunitatea științifică care-i împărtășește agenda ideologică, dar resping consilierii neutri (Mandel & Tetlock, 2018).

Pe de altă parte, comunitatea științifică își prezintă membrii ca întreprinzători pasionați, neutri, onești, dedicați avansării cunoașterii și demarcării clare a locului unde se termină faptele și încep speculațiile (Gieryn, 1999). Știința este descrisă mai presus de lupta politică, iar oamenii de știință sunt căutători de adevăr și progres, care știu să-și separe judecățile de fapt de judecățile lor de valoare. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. Există situații când oamenii de știință sunt prinși cu date fabricate. Reacția comunității științifice sugerează că abaterea flagrantă este rară, operă a câtorva „mere putrede”; „uscături”; „personaje defecte”, care nu au interiorizat codul de conduită profesional al oamenilor de știință însă dovezile sugerează contrariulDaniele Fanelli se întreba: Câți oameni de știință fabrică și falsifică cercetarea? Într-o primă meta-analiză a cercetărilor sociologice cu acest subiect, ajunge la concluzii îngrijorătoare: cel puțin 16% dintre cercetători au denaturat cunoștințele științifice prin  fabricarea, falsificarea, „prepararea” datelor (Fanelli, 2009). Despre comportamentul științific necorespunzător și practici metodologice eronate au scris mulți autori (Ioannidis, 2005; Simmons și colab., 2011). Se estimează că numarul lor ajunge la peste 30% (Maxwel , 2018). Și nu a fost luat în calcul fenomenul cargo cult science – termen introdus de laureatul premiului Nobel, fascinantul Richard Feynman, în timpul discursului din 1974 (la Institutul de Tehnologie din California), publicat ca un capitol final al cărții sale You’re probably kidding, Mr. Feynman!. El definește o formă de pseudostiință în care se oferă o ipoteză – imaginată după un anumit fenomen observat, iar aparițiile ulterioare ale fenomenului sunt considerate a fi dovada care transformă ipoteza în teză. Spre deosebire de metoda științifică, nu există niciun efort pentru a dovedi sau infirma ipoteza. Un exemplu este cultul măștilor în pandemia COVID19. Deși nu există studii concludente privind eficiența acestora (în actuala pandemie), faptul că au fost, probabil, eficiente în alte situații, au determinat impunerea obligativității purtării măștii în medii închise și deschise. În România, decidenții politici și sanitari afirmă (fără probe) că și măștile neconforme sunt eficiente. Feynman a avertizat cercetătorii că, pentru a evita să devină membri ai acestui cult, trebuie să evite să se păcălească pe ei înșiși, să fie dispuși să se îndoiască de propriile teorii și de propriile rezultate și să investigheze eventualele defecte ale unei teorii sau ale unui experiment. El menționează și alte tipuri de necinste, cum ar fi promovarea în mod fals a unei cercetări numai pentru a obține finanțarea. Câțiva ani mai târziu, exasperat de ce se întâmplă în cercetarea științifică Feynman declara „Cred că trăim într-o epocă neștiințifică în care aproape toate bătăliile de comunicare – cuvintele de la televiziune, din cărți și așa mai departe – sunt profund neștiințifice. Ca rezultat, există o cantitate considerabilă de tiranie intelectuală în numele științei…”.

Afirmațiile potrivit cărora toți oamenii de știință sunt obiectivi și neutri sunt vorbe goale. Nimeni nu poate fi 100% obiectiv și neutru. Oamenii de știință de astăzi au fost elevi, studenți, care au făcut alegeri de carieră printr-o serie de opțiuni fezabile, având în vedere interesele, aptitudinile și oportunitățile lor. Ca în orice profesie, membrii învață rapid structurile de stimulare ale profesiei și iau măsuri pentru a-și promova interesele materiale, reputaționale și chiar ideologice în cadrul regulilor de bază. Prin urmare, oamenii de știință sunt pregătiți să angajeze un repertoriu de tactici de avansare, inclusiv exploatarea lacunelor din profesia lor, care le permit să-și realizeze multiplele interese personale (Mandel & Tetlock, 2018). Nu mai vorbim de influența marilor corporații cu interese politico-financiare, care au ajuns în prezent să fie principalii finanțatori ai cercetării științifice.

Este imposibil să se obțină o imagine exactă a comportamentului oamenilor de știință fără a cerceta mentalitățile din știință, dar mai ales mentalitatea „teologică”. Se presupune că știința este antiteza dogmei. Cu toate acestea, comunitatea științifică este dogmatică și, printre altele, îi învață pe oamenii de știință să creadă că sunt angajați într-o activitate neutră din punct de vedere moral. Se afirmă că știința este infailibilă și singura cale a cunoașterii. Poate că una dintre cele mai importante afirmații dogmatice din „teologia seculară” a științei este dihotomia fapte – valoari morale. Majoritatea oamenilor de știință continuă să apere dogme, iar criticile și afirmațiile privind  necesitatea conștiinței și a responsabilității sunt respinse cu vehemență. Mulți oameni de știință recunosc că ar discrimina colegii, care nu împărtășesc opiniile lor științifice sau politice (Inbar & Lammers, 2012; Duarte și colab., 2015). Fapt dovedit și de modul în care au fost tratați în actuala pandemie cei care au contestat „știința oficială dogmatică” și așa-zisul „consens științific” între care Luc Montagnier (Premiul Nobel pentru Medicină – 2008) sau Sucharit Bhakdi (unul dintrecei mai citați oameni de știință germani în literatura științifică mondială). În calitate de consilieri, oamenii de știință își mențin obiectivele ideologice și subiectivismele personale mai ales atunci când factorii de decizie politică necesită și caută argumente actuale și relevante pentru a-și impune agenda politică. Astfel de oportunități pot oferi consilierilor beneficii economice extrinseci și intrinseci, cum ar fi onorariile și statutul de consultanță profitabilă. Dacă contextul de consiliere se potrivește bine cu angajamentele ideologice ale consilierului, oportunitățile de a influența punctele de vedere ale deținătorilor de putere cu privire la subiecte de importanță valorică este cu atat mai mare. În mod surprinzător, în astfel de bătălii, valorile personale ale oamenilor de știință câștigă adesea, determinându-i să adopte practici interpretative discutabile, care să favorizeze angajamentele lor ideologice (Jussim et al., 2016). Dezbaterile despre așa-zisa „încălzire globală”, în care cercetările au fost orientate doar pentru a susține această ipoteză, iar studiile, care contraziceau această afirmație, au fost cenzurate și eliminate, pot fi un bun exemplu a interacțiunii și complicității între comunitatea științifică „oficială” și factorii de decizie politică.

În concluzie, exisă în zilele noastre o interdependență organica și funcțională între comunitatea științifică și lumea politico-financiară, care conține germenii unei dictaturi politico-științifice. Știința este tot mai ideologizată și dogmatică. De aceea trebuie să fim realiști și vigilenți, să nu ne lăsăm manipulați și să încercăm să eradicăm narațiunea oamenilor de știință potrivit căreia ei sunt simpli căutători neutri de adevăr. Știința nu este singura cale a cunoașterii și nu trebuie să devină o religie în slujba intereselor politice.

P.S.1. Există specia acelor „consultanți științifici”, care își crează imaginea prin politica de marketing și nu prin opera științifică. De exemplu, în actuala pandemie, dacă consultați Google Academic cu privire la „reputatul”; „cunoscutul”; „marele specialist” etc. care ne dau sfaturi sau ne amenință la televizor sau cu privire la membrii diferitelor comitete și comiții care gestionează criza medicală și politică în România s-ar putea să aveți mari surprize și să observați că împăratul este gol.

P.S.2 .Pentru a confirma cele susținute mai sus, aflăm de pe Știri pe surse că Domnul Ministru Vlad Voiculescu (cel cu studii universitare îndelungate și contestate de unii) a numit / va numi la conducerea INSP un medic generalist, asistent de cercetare la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării de la UBB, o persoană fără studii în Sănătate Publică. Tel maitre, tel valet sau pe românește „cum e turcul și pistolul”, scrie Vasile Astărăstoae, pe blog-ul său. 

Vezi și

După Irina Alexe, Lucian Bode mai aduce un pensionar special la șefia Ministerul de Interne! Pe filieră PNL, un fost comisar-șef de la Pașapoarte ajunge secretar MAI!

EXCLUSIV Meritocrație marca PNL! Un vânzător de produse din aloe, șef la Apele Române!

‘Blonda lui Boc’, ‘furată’ de Bode, a rupt norma! Peste 10.000 de euro pe lună, pentru secretara MAI!

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend