Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Israelul investighează acuzaţiile tot mai numeroase vizând aplicaţia de spionaj Pegasus, vândută la nivel mondial de o firmă israeliană

Publicat

in

Israelul a înfiinţat o echipă ministerială pentru a analiza acuzaţiile tot mai numeroase vizând aplicaţia de spionaj vândută la nivel mondial de o firmă cibernetică israeliană, a declarat miercuri o sursă apropiată situaţiei, care a adăugat că este improbabilă evaluarea exporturilor, transmite Reuters.

Echipa este condusă de Consiliul pentru Securitate Naţională al Israelului, care este subordonat premierului Naftali Bennett şi care are o arie de expertiză mai largă decât Ministerul Apărării, care supraveghează exportul softului Pegasus al firmei NSO.

”Acest eveniment trece dincolo de competenţa Ministerului Apărării”, a spus sursa, referindu-se la un posibil efect diplomatic negativ, după informaţiile apărute în presă în această săptămână, despre posibile abuzuri în folosirea Pegasus în Franţa, Mxic, India, Maroc şi Irak.

Miercuri, premierul francez Jean Castex a anunțat că preşedintele francez Emmanuel Macron a solicitat efectuarea unei serii de investigaţii în cazul spyware-ului Pegasus. Telefonul preşedintelui Macron se află pe o listă cu potenţiale ţinte ale unei supravegheri în favoarea Marocului, a relatat marţi publicaţia franceză Le Monde.

Sursa, care are cunoştinţe directe despre echipa israeliană şi a solicitat anonimatul din cauza sensibilităţii problemei, a considerat ”îndoielnic” că vor fi plasate noi limite exporturilor Pegasus: “Obiectivul este să aflăm ce s-a întâmplat, să analizăm această problemă şi să învăţăm lecţii”.

Un purtător de cuvânt al ONS a afirmat: ”Salutăm orice decizie luată de guvernul Israelului şi suntem convinşi că activităţile companiei sunt fără probleme”. Biroul premierului Bennett a refuzat să comenteze.

Vorbind miercuri la o conferinţă cibernetică, premierul nu a menţionat afacerea NSO.

O investigaţie la nivel global publicată duminică de 17 organizaţii media, condusă de grupul jurnalistic non-profit din Paris Forbidden Stories, arată că Pegasus a fost folosit în atacuri cibernetice reuşite sau nu împotriva unor smartphone-urilor aparţinând unor jurnalişti, oficiali guvernamentali şi activişti pentru drepturile omului.

NSO a respins investigaţia partenerilor mass-media, spunând că este ”plină de presupuneri greşite şi teorii necoroborate”.

Pegasus este destinat utilizării doar de către serviciile secrete guvernamentale şi agenţiile de aplicare a legii pentru a combate terorismul şi criminalitatea, a spus NSO. Astfel de scopuri sunt, de asemenea, cele care ghidează politica de export a Israelului, a declarat ministrul Apărării Benny Gantz, într-un discurs susţinut marţi. Dar, într-o trimitere la acuzaţiile din jurul Pegasus, el a adăugat: ”În prezent, studiem informaţiile publicate”. La conferinţă, Bennett a afirmat că Israelul are memorandumuri de înţelegere cu zeci de ţări despre securitatea cibernetică, pe care vrea să le transforme într-un ”scut global de apărare cibernetică”. (Sursa: News.ro)


Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Kelemen: Nici eu nu accept şi nu este corect să fie pensia mai mare decât salariul / Dar nici populismele… dom'le, omorâm primarii

Publicat

in

De

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară, la TVR1, că rezolvarea problemei pensiilor speciale de care beneficiază unele categorii profesionale printr-o discuţie cu toate partidele, nu doar a celor aflate la guvernare. El afirmă că acele categorii care au restricţii privind profesia, cum sunt magistraţii, ar trebui să primească un supliment în ceea ce priveşte contributivitatea, însă concomitent cu creşterea vârstei de pensionare, potrivit News.ro.

“Eu am o abordare deloc populistă şi o abordare, zic eu, principială. În primul rând, ar trebui să avem o discuţie în zona politică – nu neapărat doar cei care sunt la guvernare, cu toţi factorii politici şi cu instituţiile statului – care sunt acele categorii socio-profesionale unde în perioada serviciului public există interdicţii, există incompatibilităţi şi atunci se poate ajunge la o soluţie, aşa cum se face şi la nivelul Uniunii Europene, se face în multe ţări. Magistraţii, procurorii şi judecătorii au interdicţii? Da, interdicţii brutale. E adevărat că ies la pensie foarte repede. Sunt în serviciul public? Da. Atunci trebuie să stabileşti dacă peste contributivitate mai dau un punct, un punct şi jumătate, două puncte pentru acea perioadă cât sunt în serviciul public, dar acest lucru înseamnă că şi vârsta de pensionare trebuie crescută, fiindcă nu e acceptabil să ieşi la 50 de ani cu o pensie care e mai mare decât salariul”, a afirmat Kelemen Hunor, marţi seară, la TVR.

El a susţinut că trebuie discuţii şi pentru zona militară, a serviciilor sau a politicii, unde există restricţii impuse de cariera profesională.

“Dacă statul român este în măsură să stabilească care sunt acele categorii socio-profesionale, atunci demagogia, populismul, dispare şi atunci ştii regulile jocului. Nici eu nu accept şi nu este corect să fie pensia mai mare decât salariul. Şi acest lucru se întâmplă cu preponderenţă într-o anumită zonă şi nu se poate. Acest lucru nu este corect, nu este drept faţă de cetăţeni. Dar nici populismele… dom-le, omorâm primarii, omorâm ăştia care nu pot să reproşeze în niciun fel, dar la ceilalţi nu se poate, că nu avem curaj, nu avem viziune”, a adăugat Kelemen.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Sinteza unui “dialog al surzilor”: Biden îl amenință pe Putin cu sancțiuni dure, președintele rus își menține cerințele

Publicat

in

De

Dialogul de două ore a fost „util”, potrivit consilierului american pentru securitate națională, Jake Sullivan, și „franc și profesionist”, potrivit Kremlinului, într-un vocabular care nu emană căldură excesivă.

Joe Biden nu a făcut „promisiuni sau concesii” în fața cererilor lui Vladimir Putin, care ar dori în special ca NATO să-i închidă ușa Ucrainei, a asigurat marți Sullivan.

Parcă pentru a ilustra mai bine gravitatea mizei, președintele american a condus ședința din „Situation Room”, această cameră de criză ultrasecurizată a Casei Albe, de unde Statele Unite își lansează cele mai sensibile acțiuni.

Președintele rus, care i-a răspuns din reședința sa din Soci, o stațiune de pe litoral la Marea Neagră, a cerut „garanții legale sigure, excluzând o extindere a NATO în Est”, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

Acesta pare un dialog al surzilor, în timp ce Statele Unite, NATO și Kievul acuză Moscova că adună trupe la granița cu Ucraina pentru a ataca țara.

„Soldații ruși sunt pe teritoriul lor, nu amenință pe nimeni, așa a spus președintele (Putin)”, a asigurat însă consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov.

Pentru Washington, însă, scenariul amintește de 2014 și de anexarea rusă a peninsulei Crimeea, apoi de izbucnirea în estul Ucrainei a unui conflict armat care a făcut peste 13.000 de morți. Dar „lucrurile pe care nu le-am făcut în 2014, suntem gata să le facem astăzi”, a spus Jake Sullivan.

Washingtonul promite, în cazul unui atac, să-și sporească sprijinul militar pentru Ucraina, să-și întărească „capacitățile” cu aliații săi NATO din Europa de Est și, mai ales, să impună sancțiuni economice mult mai grele decât cele de până acum.

Nord Stream 2, o pârghie pentru occidentali

Statele Unite au fluturat însă o cârpă roșie: cea a gazoductului „Nord Stream 2”, prin care Rusia, foarte dependentă de exporturile sale de hidrocarburi, vrea să-și dubleze livrările de gaze naturale către Germania.

Menționând că această conductă nu este încă în funcțiune, Jake Sullivan a spus: „Dacă Vladimir Putin dorește ca viitorul Nord Stream 2 să transporte gaz, s-ar putea să nu-și asume riscul de a invada Ucraina”. Aceasta este, prin urmare, o „pârghie” disponibilă occidentalilor, a adăugat el.

Cu condiția coordonării meticuloase a oricărei sancțiuni cu europenii, și în special cu Germania, unde se termină celebra conductă submarină. Joe Biden renunțase în primăvară să blocheze proiectul, tocmai pentru a-și păstra relația cu Berlinul.

Președintele SUA a mai discuat telefonic, odată cu încheierea summit-ului său virtual, cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și premierii italieni Mario Draghi și prim-miniștrii britanici Boris Johnson. Toți și-au reiterat angajamentul față de „integritatea teritorială” a Ucrainei și au promis că vor rămâne „în strânsă legătură”, potrivit Casei Albe.

Joe Biden îl va suna joi pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Partea rusă s-a oferit să elimine toate restricțiile acumulate asupra funcționării misiunilor diplomatice, ceea ce ar putea contribui la normalizarea altor aspecte ale relațiilor bilaterale”, a spus Kremlinul într-un comunicat.

Putin și Biden au vorbit, de asemenea, marți despre securitatea cibernetică și despre „lucrarea lor comună pe subiecte regionale precum Iranul”, potrivit Statelor Unite.

Washingtonul acuză Moscova că închide ochii la atacuri ransomware majore împotriva companiilor americane din această vară, operate de pe teritoriul său.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend