Rusia face tot mai dificilă deplasarea în străinătate pentru unii oficiali, din cauza temerilor că puterile străine ar putea încerca să obţină acces la secrete de stat într-un moment în care se desfăşoară cea mai gravă criză a relaţiilor cu Occidentul din ultimii peste 60 de ani, au declarat nouă surse pentru Reuters, scrie news.ro.

Serviciul Federal de Securitate (FSB) face presiuni asupra angajaţilor din cadrul ministerelor să nu părăsească deloc Rusia, nici măcar pentru a vizita aşa-numitele ţări “prietene”, care nu au impus sancţiuni împotriva Moscovei, au declarat sursele Reuters.

Călătoriile în străinătate au fost extrem de restricţionate în perioada sovietică şi chiar şi înainte de războiul din Ucraina celor care aveau acces la anumite informaţii secrete li s-a interzis să părăsească Rusia.

HAOS ŞI PARANOIA

Marile puteri occidentale au, de asemenea, reguli stricte de călătorie pentru cei care au acces la secrete de nivel înalt. Cu toate acestea, actualele limite ruseşti sunt oarecum haotice, cu reguli care diferă de la un organism de stat la altul, potrivit surselor, care au cerut să nu fie numite din cauza sensibilităţii subiectului.

“Nu poţi merge nicăieri, nici măcar în Uzbekistan sau Belarus pentru sărbătorile din luna mai”, a declarat o sursă. “Poţi merge doar dacă ai permisiune”, a adăugat sursa.

Sub presiunea FSB, principalul succesor al KGB-ului din epoca sovietică, guvernul interzice angajaţilor din diferite departamente să călătorească oriunde fără o autorizaţie specială, a spus persoana respectivă.

FSB nu a răspuns la o solicitare de comentarii, menţionează Reuters.

MAI MULTE SECRETE, MAI PUŢINE DEPLASĂRI

Războiul din Ucraina a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor din 1962, iar preşedintele Vladimir Putin spune că Statele Unite şi aliaţii săi duc, în esenţă, un război hibrid împotriva Rusiei. Teama că oficialii ruşi ar putea fi prinşi în capcană şi forţaţi să divulge secrete care afectează securitatea naţională este principalul motiv care a determinat înăsprirea regulilor, potrivit surselor.

O altă îngrijorare este că oficialii vor fi pur şi simplu reţinuţi şi apoi extrădaţi în Occident – sau li se va oferi un acord pentru a-şi divulga secretele.

O sursă a declarat că celor din guvern li s-a interzis informal să călătorească în 2022, măsură care a fost adoptată oficial la mijlocul anului 2023. Acum, au fost introduse restricţii similare pentru persoanele care au acces la secrete de stat în toate ministerele.

O altă persoană a spus că regulile variază în funcţie de autorizaţia de securitate, accesul la informaţii mai secrete reducând opţiunile de călătorie disponibile.

DE-A ŞOARECELE ŞI PISICA

Definiţia unui “secret de stat” este largă în Rusia şi a fost lărgită şi mai mult de la război încoace. Aceasta include orice ar putea dăuna statului rus, nu numai informaţii militare, nucleare sau de securitate, ci şi date privind rezervele, producţia şi consumul de resurse naturale, date privind exporturile, unele politici economice, unele descoperiri ştiinţifice şi orice detalii privind modul în care sunt protejate secretele.

Reţinerea la Londra, în ianuarie, a lui Dmitri Ovsiannikov, fost guvernator al Sevastopolului din Crimeea anexată ilegal în 2014, a fost unul dintre factorii care au declanşat aceste reguli mai stricte, a declarat un oficial. Ovsiannikov se află acum eliberat pe cauţiune în Marea Britanie, în aşteptarea procesului.

Rusia se plânge de mult timp că cetăţenii săi, în special diplomaţii şi oficialii, sunt urmăriţi şi hărţuiţi de serviciile de securitate atunci când călătoresc în Occident. Diplomaţii occidentali se confruntă cu un tratament similar în Rusia, a declarat pentru Reuters o sursă diplomatică occidentală.

INTERDICŢIE ŞI PENTRU ŢĂRILE “PRIETENE”

Regulile ruseşti diferă de la un organism de stat la altul. Cele două camere ale parlamentului rus decid de la caz la caz, în timp ce în cadrul administraţiei prezidenţiale există mai multă libertate.

Pentru unii, chiar şi ţările ‘prietene’ sunt în afara limitelor.

O sursă din parlament a declarat că personalului din camera inferioară, Duma de Stat a Rusiei, i se interzice orice călătorie în străinătate, existând o regulă tacită conform căreia orice cerere va fi respinsă. “Nu pot merge nici măcar la Minsk”, a spus persoana respectivă.

Pentru angajaţii Ministerului de Interne, FSB şi ai Gărzii Naţionale, Rosgvardia, există, în mod realist, doar 14 opţiuni de vacanţă în străinătate, odată ce sunt luate în considerare sancţiunile şi tratatele de extrădare, a declarat un oficial. Majoritatea sunt foste state sovietice, dar includ şi Cuba, Iran, Coreea de Nord şi Siria.

Chiar şi călătoriile în China, ale cărei schimburi comerciale cu Rusia au crescut vertiginos în ultimii doi ani, sunt puse sub semnul întrebării din cauza preocupărilor legate de extrădare, a spus oficialul.

Rosgvardia şi Ministerul de Interne nu au răspuns la solicitările de comentarii.

CU PAŞAPORTUL SUB CHEIE

O altă persoană a declarat că deţinătorii de secrete de stat au fost restricţionaţi de luni de zile în ceea ce priveşte călătoriile în străinătate, atât pentru ţările prietene, cât şi pentru cele neprietenoase, cu excepţia cazului în care există un motiv imperios, cum ar fi boala sau participarea la o înmormântare.

O altă persoană a declarat că oficialilor din Ministerul de Finanţe li s-a interzis orice călătorie în străinătate, cu excepţia călătoriilor de afaceri.

Un oficial de stat, a adăugat persoana respectivă, a fost forţat să demisioneze după ce s-a aflat că fiul său studia în Statele Unite.

Ministerul de Finanţe nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

Un angajat al unei companii de stat a declarat că personalul cu acces la secrete de stat are paşaportul încuiat într-un departament intern special.

Pentru oficialii din Ministerul Energiei, libertatea de a călători este la decisă de şeful direct, a declarat o altă sursă.

Ministerul nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

Treizeci şi unu de autori şi traducători şi-au retras operele din cursa pentru premiile literare PEN America 2024 sau le-au refuzat din cauza “eşecului organizaţiei de a proteja” scriitorii palestinieni din Gaza, potrivit The Guardian, conform News.ro.

Nouă din 10 candidaţi la premiul PEN/Jean Stein, în valoare de 75.000 de dolari (60.143 de lire sterline), şi-au retras cărţile. Christina Sharpe, Catherine Lacey şi Joseph Earl Thomas se numără printre scriitorii care şi-au retras cărţile.

Douăzeci şi unu dintre autorii care s-au retras, împreună cu alţi nouă scriitori, au semnat marţi o scrisoare prin care cer demisia imediată a directorului general al organizaţiei, Suzanne Nossel, a preşedintelui, Jennifer Finney Boylan, şi a întregului comitet executiv.

Scrisoarea evidenţiază “contrastul puternic” dintre poziţia PEN America şi cea a altor centre PEN din întreaga lume. “PEN English, în tandem cu PEN irlandez şi PEN Cymru din Ţara Galilor, au criticat vocal sprijinul necritic al guvernului britanic pentru Israel, au cerut anchete privind vânzarea de arme către Israel şi au solicitat presiuni politice pentru ca Israelul să respecte dreptul internaţional. PEN America, în schimb, nu a avut nicio critică faţă de complicitatea americană în bombardarea Gaza”, se arată în scrisoare.

Explicațiile scriitorilor

Maya Binyam, care şi-a retras romanul de debut “Hangman” de la premiul Jean Stein şi de la premiul PEN/Hemingway în valoare de 10.000 de dolari (8.020 lire sterline), a declarat într-o postare pe X că liderilor organizaţiei “ar trebui să le fie ruşine că eşecurile lor au impus aceste decizii unor autori a căror muncă merită să fie recompensată”.

La începutul acestei luni, Esther Allen a refuzat premiul PEN/Ralph Manheim pentru traducere, un premiu acordat o dată la trei ani pentru întreaga operă a unui traducător. Ea a declarat că a refuzat premiul în semn de solidaritate cu scriitorii care au criticat “tăcerea PEN America cu privire la uciderea genocidară a palestinienilor”.

PEN America a declarat că “a construit şi a menţinut un cort mare şi fragil pentru discursul dincolo de diferenţe timp de peste un secol”.

“Războiul actual din Gaza este îngrozitor”, a adăugat aceasta. “Dar nu putem fi de acord că răspunsul la dilemele şi consecinţele sale sfâşietoare constă în mai puţin discurs, mai puţine onoruri pentru scriitori şi mai puţină lumină asupra contribuţiilor critice ale scriitorilor”.

Poziția PEN America

Un purtător de cuvânt al PEN America a declarat că organizaţia este în contact cu autorii nominalizaţi pentru premiul PEN/Jean Stein şi că “a făcut o pauză în anunţarea finaliştilor”.

Retragerile vin după ce un grup de scriitori, printre care Naomi Klein, Hisham Matar şi Lorrie Moore, s-au retras de la festivalul PEN America’s World Voices. Într-o scrisoare trimisă în martie, scriitorii au declarat că PEN America “a trădat angajamentul declarat al organizaţiei faţă de pace şi egalitate pentru toţi, precum şi faţă de libertatea şi securitatea scriitorilor de pretutindeni”.

În timp ce aproape 50 de centre PEN au semnat apelul PEN International pentru încetarea focului la sfârşitul lunii octombrie, PEN America s-a alăturat apelului abia la 20 martie, dată pe care mulţi scriitori protestatari au considerat-o prea târzie. Alejandro Varela, care a fost nominalizat pentru premiul Jean Stein, a scris pe Twitter că nu se poate alinia cu o “organizaţie pentru drepturile omului care aşteaptă cinci luni pentru a cere încetarea focului în Gaza”.

“PEN International solicită o încetare imediată şi permanentă a focului, încetarea asediului asupra Gaza, accesul imediat la ajutorul umanitar şi eliberarea tuturor ostaticilor”, a declarat Romana Cacchioli, director executiv al PEN International. Cu toate acestea, ea a precizat că fiecare dintre cele 130 de centre ale organizaţiei, care se află în 90 de ţări, este autonom. “În calitate de organizaţie pentru libertatea de exprimare, respectăm dreptul centrelor noastre de a avea poziţii diferite. Respectăm dreptul scriitorilor de a se retrage din festival”, a spus ea.

Scrisoarea de marţi notează că mulţi dintre semnatari, care se află la începutul carierei lor şi care “se bazează pe banii din premii pentru a-şi finanţa nevoile de bază”, înţeleg “riscurile pe care ni le asumăm prin respingerea unei organizaţii care deţine un monopol cultural în cadrul comunităţii literare”.