Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ionel Dancă, despre plafonarea decisă în coaliție: ‘Praf în ochi. La energie electrică este mai mult decât am eu în contract’

Publicat

in

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului Orban, deputatul Ionel Dancă, consideră că noul sistem de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale reprezintă „praf în ochii” cetățenilor.

„Este praf in ochi si o prosteala pe fata a romanilor. Nu vor avea niciun efect benefic aceste masuri”, a spus deputatul, marți, la Antena 3. El a indicat că „retroactivitatea acestor masuri e imposibila, prin urmare facturile pe ianuarie vor fi ca in contract, nu mai vorbim de noiembrie si decembrie”. Deputatul a menționat că pentru factura lui la gaze, de exemplu, noile plafoane reprezintă o reducere de un ban pe KWh.

„Iar la energie electrică, noua plafonare a pretului la 0,68 lei/KWh este deja mai mult decat am eu in contrat. Eu platesc acum 0,52 lei/KWh. Adica  Guvernul il incurajeaza pe furnizor sa-mi majoreze pretul la energie electrica”, a mentionat Dancă.

Măsurile decise în coaliție, cu aplicare de la 1 februarie până la 31 martie:

  • Scăderea plafonului la energie electrică de la 1 leu la 0,8 lei per KW. De asemenea, limita consumului să crească de la 300 de KW la 500 de KW pentru care se calculează acest preţ, practic reiese o compensare de 0,291 lei per KW, ceea ce va însemna că la consumator se va percepe 0,68 bani pe KW. Pentru IMM-uri, pentru consumatorii mari, non-casnici, va fi plafonat preţul la energie electrică la un leu pe KW.
  • La gazele naturale, plafonul va scădea de la 0,37 la 0,31 lei pe KW, iar limita de consum pentru 5 luni de zile va creşte de la 1.000 la 1.500 KW. De asemenea, se va aplica un discount de 40%, de la 33 la 40%, asigurându-se astfel un preţ de 0,221 lei per KW. Pentru IMM-uri, şcoli, spitale, biserici, industria alimentară se va asigura un preţ de 0,37 lei per KW
  • Toate facturile emise greşit să fie stornate şi retrimise fără ca oamenii să fie debranşaţi sau să plătească penalităţi.

NATIONAL

Maia Sandu și Igor Dodon ar ieși în turul doi la prezidențiale – sondaj

Publicat

in

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, 27,9% din respondenții deciși ai unui sondaj realizat de iData ar vota-o pe Maia Sandu, 13,3% – pe Igor Dodon, 5,7 % – pe Ion Chicu, 4,4% – pe Ion Ceban și 4,3% – pe Irina Vlah. Cât privește organizarea în aceeași zi cu alegerile a referendumului pentru aderarea la UE, 43% ar susține această idee, 43,9% sunt împotrivă, iar 13,1% sunt indeciși sau nu au dorit să răspundă. Datele se conțin în Barometrul iData pentru luna martie 2024, relatează stiripesurse.md

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al companiei sociologice iData, Mihai Bologan, a declarat că, cel mai probabil, în cazul alegerilor prezidențiale va fi nevoie de două tururi, deoarece Maia Sandu nu acumulează un procent destul de mare ca să poată câștiga din primul tur. Nu va acumula suficient nici chiar cu voturile din diasporă, chiar dacă se va vota masiv. Cât privește referendumul, datele sociologice arată că moldovenii sunt pro UE.

Barometrul mai arată că în martie 2024, tendințele lunilor precedente în ceea ce privește distribuirea încrederii în politicieni moldoveni rămân aceleași. Primii trei politicieni în care oamenii au cea mai mare încredere sunt: Maia Sandu – cu 24,3%, Ilan Șor – 11,49% și Igor Dodon – 11,2%.

În cazul alegerilor parlamentare, din cei deciși, 36,3% ar vota pentru PAS, 20,0% – pentru PSRM, 18,8% – pentru PP Șansă și 7,6% – pentru PCRM. Partidul politic Partidul Nostru ar obține votul a 4,7% din cei deciși.

Numărul celor care cred că lucrurile în Republica Moldova merg în direcția greșită a scăzut de la 49,5% în ianuarie 2024, la 47,3% în martie 2024. La fel a scăzut și numărul celor care declară că lucrurile merg într-o direcție bună, de la 39,5% în ianuarie 2024 la 37,7% în martie 2024. Numărul celor indeciși a crescut de la 11% în ianuarie la 15% în luna martie 2024.

La întrebarea despre nivelul de fericire, 18,3% din moldoveni s-au declarat foarte fericiți, 30,3% se simt mai degrabă fericiți, 35,4% simt un nivel mediu de fericire, iar nefericiți și deloc fericiți se simt 9,6% și 5,5%  din moldoveni.

Instituțiile cu cea mai mare încredere, conform „ratingului net”, sunt Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei, indicând o încredere substanțială în instituțiile religioase. Poliția vine următoarea, sugerând un nivel relativ ridicat de încredere în forțele de ordine. Instituțiile guvernamentale, cum ar fi Parlamentul și Guvernul, prezintă ratinguri de încredere pozitive, dar sunt mai scăzute decât în cazul instituțiilor religioase sau poliției.

Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la UE rămâne aproximativ la același nivel, cu o ușoară creștere – 57,4% martie 2024, în comparație cu 56,7% în ianuarie 2024. Concomitent, numărul celor care se declară împotriva integrării europene a scăzut de la 34,4% în ianuarie 2024 , la 32,8% în martie 2024.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1131 persoane din 322 de localități. Perioada de culegere a datelor a fost18-24, iar eroarea maximă de eșantionare este 2,85%.

Citeste mai mult

NATIONAL

Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu afirmă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO, că apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră, subliniind că România va continua să fie un actor influent şi constructiv în interiorul NATO, informează News.ro.

”Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. În cei 20 de ani de apartenenţă la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei respectându-şi angajamentele de securitate în zona Mării Negre. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv în interiorul NATO în vederea consolidării şi dezvoltării alianţei noastre în aşa fel încât garanţiile de securitate colectivă să asigure românilor stabilitatea şi siguranţa de care au nevoie pentru dezvoltarea României!”, a scris Ciolacu pe Facebook.

La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend