Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ion Cristoiu: Războiul Gunoiului depăşeşte cu mult conflictul dintre Clotilde Armand şi Romprest

Publicat

in

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că, în realitate, Războiul Gunoiului din Sectorul 1 al Capitalei dintre primarul Clotilde Armand şi Romprest este un război dintre capitalism şi bolşevism.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

“Scandalul Gunoiului de la Sectorul 1, avînd-o în rolul principal pe Clotilde Armand, a fost privit de mulţi ca un caz singular, ivit exclusiv din dezechilibrele care definesc personalitatea spectaculoasei vedete a USRPLUS.

Sprijinul dat de Dan Barna, acest o apă şi-un pămînt a politicii româneşti, a trecut tot pentru mulţi ca un gest impus de pragmatismul politic. Deşi Clotilde Armand are ambiţii care depăşesc simpla condiţie de primar, într-o primă etapă ea urmărind şefia USRPLUS, de unde se poate sări uşor la condiţia de candidat la prezidenţiale, Dan Barna şi alţi lideri USRPLUS ar fi ţinut cont de riscurile de a pierde electoratul de pe Facebook al formaţiunii. Eu nu cred însă că sprijinul public dat celei căreia Mafia îi dezumflă roţile maşinii îşi are cauza numai în realismul politic. Asta deoarece războiul lui Clotilde Armand cu Romprest nu e singular pe harta administraţiei locale aflate în mîinile USRPLUS. Mai toţi primarii USRPLUS se definesc pe lîngă încuierea pe dinăuntru în primării, pentru a putea bea în linişte o cafea cu amicii, prin contestarea contractelor semnate de primarii dinainte şi în general prin contestarea de tip extremist a tot ce-au făcut antecesorii.

Într-un interviu acordat pentru televiziunea Aleph News, binecunoscuta judecătoare de litigii comerciale Mădălina Afrăsinie mi-a spus că marea majoritate a proceselor comerciale de la Curtea de Apel Bucureşti sînt între primării şi diferite firme private, cele mai multe din domeniul serviciilor. La Curtea de Apel Bucureşti se judecă multe litigii şi între firme şi primării din ţară. Explicaţia e simplă:

Majoritatea companiilor din ţară au sediul în Bucureşti.

E vorba, aşadar, de un fenomen ivit şi amplificat după alegerile din 27 septembrie 2020.

Principala cauză stă în schimbările radicale de la unele primării din Bucureşti şi din ţară. Locul primarilor din PNL şi PSD l-au luat primarii din USRPLUS. Primarii anteriori au încheiat contracte cu firmele de servicii, contracte care au funcţionat pînă acum ani întregi sau chiar, ca în cazul Romprest de peste un deceniu. Asta deoarece nici un primar din partidele mari, tradiţionale, ale României postdecembriste nu şi-a permis să nu respecte contractele semnate de primarul dinainte. E greu de spus dacă în toate cazurile aceste contracte au fost încheiate corect. Şi cînd spun asta nu mă refer la condiţiile juridice ale înţelegerii, ci la interesul cetăţenilor dintr-o localitate sau dintr-un sector de a nu fi risipiţi banii daţi de ei primăriilor prin taxe şi impozite. Sigur e că şi în cazul în care a fost convins că înţelegerea a fost în defavoarea primăriei, noul primar nu şi-a putut permite să nu mai onoreze contractul. În cel mai rău caz el a folosit calea simplă, stipulată de capitalism, a acţiunii în Justiţie. Are loc un proces comercial. Pînă la sentinţă primarul e obligat să respecte contractul, aşa cum firma care a contractat serviciile respective trebuie să respecte contractul.

E vorba aici nu de o simplă chestiune de bătălie politică.

E vorba de esenţa capitalismului.

E vorba de esenţa economiei de piaţă.

Esenţa capitalismului o reprezintă respectarea contractului cîtă vreme el nu a fost declarat nul de o sentinţă judecătorească definitivă. Deosebirea dintre capitalism şi socialism tocmai în asta constă. Şi anume că în timp ce în socialism are prioritate voinţa politică şi prin urmare orice schimbare în plan politic poate duce la schimbări în derularea unui contract, în capitalism prioritatea aparţine voinţei economice. Un contract, odată semnat, şi care n-a fost contestat în Justiţie, indiferent de cît de prost a fost făcut pentru una dintre părţi trebuie respectat cu sfinţenie de ambele părţi. Se înţelege uşor din aceasta că unul dintre cele mai mari pericole pentru capitalismul românesc, pentru economia noastră de piaţă, încă pusă sub semnul întrebării de mentalităţile bolşevice, îl reprezintă posibilitatea ca un nou primar să decidă pur şi simplu că un contract nu mai trebuie respectat. Fireşte, unele contracte încheiate de fostul primar pot fi cu multe probleme din punctul de vedere al corectitudinii. Nu excludem nici posibilitatea ca un contract între fostul primar şi o firmă prestatoare de servicii să ascundă afaceri suspecte. Dar în clipa în care el a fost semnat şi a început să se deruleze, nici o forţă politică nu poate decide, indiferent de argumentele invocate, că respectivul contract nu mai poate fi respectat. Aşadar indiferent de motive, ţinînd cont de esenţa economiei de piaţă, un nou primar nu poate decide cu de la sine putere că un contract semnat de primarul anterior, aflat în curs de desfăşurare, poate fi aruncat la coş. De regulă în postdecembrism această lege fundamentală a capitalismului – respectarea contractului semnat de două părţi – a fost respectată de toate regimurile politice şi de toate administraţiile locale.

De ce au apărut după alegerile din 27 septembrie 2020 atîtea litigii comerciale între primari şi firmele prestatoare de servicii?

Răspunsul e simplu.

Multe primării din Bucureşti şi din ţară au încăput pe mîna primarilor USRPLUS. În postdecembrism această formaţiune se defineşte printr-un sectarism tipic partidelor de extremă stîngă sau dreaptă. Ceea ce s-a numit Politica Răngii – după unealta folosită de ministrul USRPLUS Drulă pe post de periuţă de dinţi- defineşte întreaga politică a formaţiunii conduse de Dan Barna. Dînd curs unei idealizări din partea tinerei generaţii a politicii autoritariste, a demnitarilor care nu se încurcă în chichiţe democratice, în respectarea legii, ci pun mîna pe rangă pentru a şi concretiza programul politic, demnitarii şi primarii USRPLUS consideră un obstacol obositor statul de drept, normele democratice în calea transpunerii în viaţă a idealurile revoluţionare. Idealuri împărtăşite de Poporul din Bula de pe Facebook, unde domneşte legea celui mai tare în prostii spuse cu ochii deschişi. Sub acest semn, primarii din USRPLUS au considerat contractele semnate de primari anteriori ca fiind nule şi neavenite pentru ei, aleşi prin likeuri şi postări aplaudace. Astfel că mulţi au contestat în instanţă contractele semnate de primarii anteriori. Alţii au declarat că nu respectă contractele respective. Printre aceştia se numără şi deja celebra Clotilde Armand. Nu mă pot pronunţa dacă înţelegerea realizată de liberalul Andrei Chiliman pe vremea cînd era primar la sectorul unu a fost sau nu în favoarea Romprest. Sigur e că de mai mult de un deceniu acest contract se derulează, că el s-a derulat şi timp de mai multe luni de la alegerile din 27 septembrie 2020, pînă într-o dimineaţă cînd, sculată cu faţa la cearşaf, lidera USRPLUS a decis să nu mai respecte contractul. Ar fi fost normal să se adreseze Justiţiei. Pentru ea, pentru toţi liderii USRPLUS, singura Justiţie care contează e cea de pe facebook, unde toţi duşmanii sînt decapitaţi, iar toţi amicii pupaţi.

Nu pot face nici o profeţie în legătură cu deznodămîntul conflictului.

Sigur e însă că o victorie a USRPLUS-istei Clotilde Armand ar fi un îndemn pentru toţi demnitarii şi primarii acestei formaţiuni de a înlocui ordinea de drept cu dezordinea de tip revoluţionar. Războiul Gunoiului depăşeşte cu mult conflictul dintre Clotilde Armand şi Romprest. El este în realitate războiul dintre capitalism şi bolşevism.”

NATIONAL

Ce poate face România în cazul Roșia Montană, ca să nu piardă și când câștigă? „România are un grad mai redus de folosire a resurselor, în comparație cu Franța, Germania sau Suedia”

Publicat

in

​Uniunea Europeană folosește între 25 și 30% din metalele și mineralele extrase din lume, însă doar 3-4% provin din producția europeană internă, ceea ce ne face vulnerabili, scrie avocatul Lucian Bondoc în Contributors. România stă și mai rău ca riscuri.

Roșia MontanăFoto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu

Chiar dacă a câștigat procesul intentat de Gabriel Resources, România poate să piardă pe termen lung „dacă nu se va poziționa pragmatic și echilibrat” în chestiunea folosirii resurselor publice. Asta consideră o analiză publicată de platforma Contributors și semnată de avocatul Lucian Bondoc.

Abordarea rațională, chiar în țările dezvoltate, este de a-și exploata resursele

Un prim argument al avocatului Bondoc este acela că toate țările dezvoltate au ales ca pe termen lung să își exploateze propriile resurse, din motive complementare. De pildă, țările au exploatat pentru a atinge un anumit tip de autonomie și pentru mai multe venituri în infrastructură.

„Din punct de vedere logic, situațiile în care să se prefere să nu se exploateze resursele ar trebui văzute însă ca excepții (ce necesită un standard ridicat de justificare)”, susține Lucian Bondoc.

Din 1989 încoace, statul român nu a avut o politică clară cu privire la exploatarea resurselor, arată analiza din Contributors. În lipsa unei direcții clare venite de la Guvern, „mai toate încercările de a dezvolta activități miniere noi în România au eșuat în cele din urmă în diverse instanțe judecătorești sau rămân la stadii incipiente”.

„Nu ne vindem țara”

Statul nu a mai avut bani să investească în exploatări miniere. Iar în societate sloganul „Nu ne vindem țara”, cu rădăcini în anii 90, a fost folosit și ca instrument de manipulare, explică avocatul.

„Acesta a fost promovat inițial de unele segmente de elite de facto pentru a manipula populația în direcția sprijinirii abordării de închidere a țării față de capitalul exterior din primii 6 ani de după Revoluție pentru a facilita acapararea pe tăcute, și fără concurență (mult subevaluat), a unor active și resurse diverse de către o parte din noii capitaliști români”, scrie Lucian Bondoc.

La toate acestea se adaugă și mineriadele, care au creat o frică de a crește industria minieră din România, adaugă avocatul.

În plus, după aderarea la Uniunea Europeană, sectorul de minerit s-a trezit prins între norme europene ridicate și birocrația din România.

„Numeroasele reguli noi au necesitat autorităților publice ani de zile pentru „digerare”, ceea ce, cuplat cu reticența tradițională de asumare în lipsa unui ordin de la decidentul politic, a îngreunat în sine aprobarea mai oricărui proiect complex”, explică Lucian Bondoc.

Puteți citi analiza completă pe Contributors.

Citeste mai mult

NATIONAL

Scorsese pregătește o un serial documentar despre opt sfinți ai Bisericii Catolice

Publicat

in

Filmul pe care Martin Scorsese îl va realiza în viitorul apropiat nu va fi doar o nouă peliculă despre Isus, ci o serie întreagă despre sfinți, o docudramă în opt episoade intitulată „Martin Scorsese Presents: The Saints”, potrivit La Stampa, citat de Rador Radio România.

Martin Scorsese, primit de papa Francisc la VaticanFoto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

Cineastul în vârstă de 81 de ani, câștigător al Oscarului, va fi gazda, naratorul și producătorul serialului care va fi difuzat pe Fox Nation.

Docudrama va relata viețile a opt personaje care au fost beatificate de Biserica Catolică, pentru a explora modul în care au obținut sfințenia: printre ei, Ioana d’Arc, Francisc de Assisi, Thomas Becket, Maria Magdalena, Moise Etiopianul, Sebastian și Maximilian Kolbe, călugărul franciscan care a murit de bunăvoie la Auschwitz pentru a salva viața unui bărbat care avea familie.

Primele patru episoade vor fi difuzate începând cu 16 noiembrie, celelalte patru vor fi difuzate în mai 2025.

«Am trăit aproape toată viața cu poveștile sfinților, gândindu-mă la cuvintele și acțiunile lor, imaginându-mi lumile pe care le-au trăit, alegerile cu care s-au confruntat, exemplele pe care le-au dat – a spus Martin Scorsese într-o declarație publicată de Fox Nation.

Sunt povești cu opt bărbați și femei foarte diferiți, fiecare dintre ei trăind în perioade istorice foarte diferite și care s-au luptat să urmeze calea iubirii revelate lor şi nouă prin cuvintele lui Isus din Evanghelii. Sunt foarte încântat că acest proiect este în derulare și că lucreaz cu atât de mulți colaboratori talentaţi şi de încredere”.

Realizată de Scorsese pentru Lionsgate Alternative Television, docuseria a fost creată de Matti Leshem. „Martin Scorsese Presents: The Saints” este scris de Kent Jones și regizat de Elizabeth Chomko.

Potrivit Variety, pe lângă Scorsese și Leshem, proiectul mai are ca producători executivi pe+ Julie Yorn, Rick Yorn, Christopher Donnelly, Yoshi Stone și Craig Piligian. Matt Loze și David Ellender.

Pe lângă Lionsgate, serialul este produs de Sikelia Productions, Weimaraner Republic Pictures, LBI Entertainment și Halcyon Studios.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend