Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ion Cristoiu: Pentru postul de premier, Cătălin Predoiu e în stare de orice! Vineri e Moțiunea de cenzură. Predoiu a intrat în fibrilație

Avatar

Publicat

in

Partidul Național Liberal(PNL) depune vineri moțiunea de cenzură în Parlament, vrând astfel să preia majoritatea parlamentară și să răstoarne Guvernul Ponta. Dacă moțiunea trece, deși matematic nu este posibil, Cătălin Predoiu va ajunge în locul lui Ponta, în fruntea Executivului.

Jurnalistul Ion Cristoiu, într-un articol pe blogul personal, face un rezumat al activității lui Cătălin Predoiu pe scena politică și susține că pentru postul de premier e în stare de orice, inclusiv să fie odios.

La alegerile din 2008, Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției în Guvernul Tăriceanu, a candidat pe listele PNL. După alegeri, Cătălin Predoiu trădează PNL și devine ministru în Guvernul Boc. Rămîne ministru al Justiției în toate Guvernele portocalii pînă la căderea Guvernului MRU. După căderea Guvernului MRU, ca să rămînă mai departe ministru al Justiției, își oferă serviciile lui Victor Ponta. Se opune Crin Antonescu, care nu uitase trădarea din 2008.

În 2013, aflînd că Traian Băsescu va face PMP, merge la Cotroceni și-i propune lui Traian Băsescu un tîrg: Funcția de șef al PMP în schimbul slujirii necondiționate. Traian Băsescu îl refuză, știind de trădarea în favoarea lui Victor Ponta. Cătălin Predoiu merge atunci la Vasile Blaga de la PDL și i se pune la dispoziție pentru a-l înjura pe Traian Băsescu în schimbul funcției de prim vicepreședinte PDL. Vasile Blaga acceptă. Cătălin Predoiu înepe să-l înjure pe Traian Băsescu. După ce pierde candidatura PNL la Președinție, Cătălin Predoiu se pune în slujba lui Klaus Iohannis în schimbul funcției de premier”, scrie Cristoiu.

În cazul Rarinca, a sărit în apărarea Tovarășei Procuror Livia Stanciu, dînd cu limbuța umedă prin coafura acesteia, pe post de pieptene. I-a ars niște cîntări zdravene Codruței Kovesi. Joi seara, la Realitatea Tv, Cătălin Predoiu, cu perspectiva de a deveni, în fine, premier, i-a ars lui Gabriel Oprea niște pupături în fund, de i s-au rupt acestuia pantalonii”, a mai spus acesta.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Ministerul Muncii: 853.465 de persoane cu dizabilităţi, înregistrate la finele lunii iunie

Avatar

Publicat

in

De

Numărul total de persoane cu dizabilităţi din România era, la finele lunii iunie 2020, de 853.465, rata acestora la populaţia României fiind de 3,85%, conform datelor centralizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Din totalul persoanelor cu dizabilităţi, 97,96% (836.074 persoane) se aflau în îngrijirea familiilor şi/sau trăiau independent (neinstituţionalizate) şi 2,04% (17.391 persoane) se aflau în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de MMPS prin Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, potrivit agerpres.ro.

Citește și: Claudiu Florică și Dinu Pescariu SCAPĂ de dosarul Microsoft: faptele s-au PRESCRIS! Judecătorii confiscă 22 de milioane de euro

Faţă de rata de 3,85% persoane cu dizabilităţi la 100 de locuitori, calculată la nivelul României, regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi de Nord-Vest înregistrau cele mai mari rate, respectiv 4,93%, 4,37% şi 4,22%.

Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistra în municipiul Bucureşti (72.811 persoane), urmat de judeţul Prahova (38.061 persoane), iar cel mai mic număr se înregistrează în judeţul Covasna (6.371 persoane).

Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.

Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă a rezultat că 53,23% erau persoane între 18 şi 64 ani (417.221 persoane) şi 46,77% aveau peste 65 ani (366.619 persoane).

Numărul persoanelor cu handicap grav reprezenta 39,95% din total (faţă de 39,39% la 30 iunie 2019), cele cu handicap accentuat 48,65% (faţă de 49,39% la 30 iunie 2019) iar cele cu handicap mediu şi uşor 11,40% (faţă de 11,22% la 30 iunie 2019).

Numărul instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi la finele lunii iunie 2020 era de 506 (499 la 30 iunie 2019), dintre care: 448 rezidenţiale (435 la 30 iunie 2019) şi 58 nerezidenţiale – de zi (64 la 30 iunie 2019).

Citește și: Ludovic Orban critică Ungaria și Polonia în privința respectării statului de drept: ‘Trebuie să își retragă vetoul împotriva acestor două decizii majore’

Aproximativ două treimi (62,72%) dintre instituţiile rezidenţiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi erau centre de îngrijire şi asistenţă (30,58%), având 6.693 de beneficiari, şi locuinţe protejate (32,14%), având 1.038 de beneficiari. Aceştia reprezentau 44,45% din numărul total de 17.391 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale.

Un număr semnificativ de beneficiari exista şi în cele 56 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 5.206 persoane (29,94%).

Din cele 448 instituţii publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, 92 erau centre cu peste 50 de beneficiari. Aceste centre se află în proces de restructurare, subliniază reprezentanţii MMPS.

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi (“International Day of People with Disability”) este marcată, anual, la 3 decembrie cu scopul de a promova şi implementa programele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru aceste categorii sociale defavorizate, potrivit site-ului Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), www.un.org.

Această zi a fost proclamată de către Adunarea Generală a ONU, în 1992, prin rezoluţia 47/3, pentru a marca încheierea Deceniului Naţiunilor Unite dedicat persoanelor cu dizabilităţi (1983-1992).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că, în prezent, peste un miliard de oameni, circa 15% din populaţia lumii trăieşte cu anumite forme de dizabilitate, 80% dintre aceştia provenind din ţările în curs de dezvoltare, iar 50% neavând acces la sistemul de îngrijire medicală. Potrivit datelor statistice, mai mult de 100 de milioane de persoane cu dizabilităţi sunt copii, iar probabilitatea ca aceştia să se confrunte cu violenţa este de patru ori mai mare decât în rândul copiilor fără probleme.

Se estimează, totodată, că 46% dintre persoanele peste 60 de ani sunt persoane cu dizabilităţi. Una din cinci femei este susceptibilă să experimenteze dizabilităţi în viaţa ei, în timp ce unul din fiecare zece copii este un copil cu dizabilităţi. Persoanele cu dizabilităţi din lume sunt printre cele mai afectate de COVID-19.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Viitorul României se decide pe 6 decembrie: Cum sunt împărţite posturile de parlamentar, pe judeţe

Avatar

Publicat

in

De

Numărul de deputaţi şi senatori care revin fiecărei circumscripţii electorale (judeţ) în urma alegerilor parlamentare se stabileşte în funcţie de populaţia fiecărui judeţ şi este prevăzut în Anexa nr. 1 din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.

Conform art. 4 din Legea nr. 208/2015, pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este, astfel, de 43. Denumirea, numerotarea şi numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale sunt prevăzute în Anexa nr. 1.
Numărul de mandate pentru Senat şi Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare (un deputat la 73.000 de locuitori la Cameră şi un senator la 168.000 de locuitori la Senat), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare; numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie nu trebuie însă să fie mai mic de 2, în timp ce numărul mandatelor de deputat nu trebuie să fie mai mic de 4, prevede Legea nr. 208/2015.

VIDEO Explicație HALUCINANTĂ a lui Ludovic Orban pentru redeschiderea piețelor: ‘Vine iarna, e frig deja’

Municipiului Bucureşti (circumscripţia electorală nr. 42) îi revine cel mai mare număr de mandate de parlamentari: 13 senatori şi 29 deputaţi.

Judeţele cărora le revin cele mai multe mandate de senatori şi deputaţi, în funcţie de mărimea populaţiei, sunt: Iaşi (5 senatori şi 12 deputaţi), Prahova (5 senatori şi 11 deputaţi), Constanţa (5 senatori şi 11 deputaţi), Bacău (4 senatori şi 10 deputaţi), Cluj (4 senatori şi 10 deputaţi), Dolj (4 senatori şi 10 deputaţi), Suceava (4 senatori şi 10 deputaţi), Timiş (4 senatori şi 10 deputaţi).

Cele mai puţine mandate de parlamentari revin următoarelor judeţe: Călăraşi (2 senatori şi 4 deputaţi), Covasna (2 senatori şi 4 deputaţi), Giurgiu (2 senatori şi 4 deputaţi), Ialomiţa (2 senatori şi 4 deputaţi), Mehedinţi (2 senatori şi 4 deputaţi), Sălaj (2 senatori şi 4 deputaţi), Tulcea (2 senatori şi 4 deputaţi).

Celorlalte judeţe le revine următorul număr de deputaţi şi senatori: Alba (2 senatori şi 5 deputaţi), Arad (3 senatori şi 7 deputaţi), Argeş (4 senatori şi 9 deputaţi), Bihor (4 senatori şi 9 deputaţi), Bistriţa-Năsăud (2 senatori şi 5 deputaţi), Botoşani (3 senatori şi 6 deputaţi), Braşov (4 senatori şi 9 deputaţi), Brăila (2 senatori şi 5 deputaţi), Buzău (3 senatori şi 7 deputaţi), Caraş-Severin (2 deputaţi şi 5 senatori), Dâmboviţa (3 senatori şi 7 deputaţi), Galaţi (4 senatori şi 9 deputaţi), Gorj (2 senatori şi 5 deputaţi), Harghita (2 senatori şi 5 deputaţi), Hunedoara (3 senatori şi 6 deputaţi), Ilfov (2 senatori şi 5 deputaţi), Maramureş (3 senatori şi 7 deputaţi), Mureş (4 senatori şi 8 deputaţi), Neamţ (3 senatori şi 8 deputaţi), Olt (3 senatori şi 6 deputaţi), Satu Mare (2 senatori şi 5 deputaţi), Sibiu (3 senatori şi 6 deputaţi), Teleorman (2 senatori şi 5 deputaţi), Vaslui (3 senatori şi 7 deputaţi), Vâlcea (2 senatori şi 6 deputaţi), Vrancea (2 senatori şi 5 deputaţi).

Circumscripţiei electorale pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, nr. 43, îi revin două mandate de senator şi 4 de deputaţi, conform Anexei 1 din Legea nr. 208/2015.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend