Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ion Cristoiu: Năravul președinților de a se da drept stăpîni ai SRI, un pericol pentru imaginea Serviciului. Dacă Traian Băsescu doar lăsa impresia că SRI lucrează pentru el, Klaus Iohannis o spune direct

Publicat

in

La o conferinţă de presă  Klaus Iohannis a declarat că a primit un răspuns de la SRI în ceea ce privește acuzațiile premierului Ponta conform cărora s-a făcut trafic de influență în chestiunea Codului Silvic.

Răspunsul este foarte simplu: nu există nicio dovadă, nici măcar un indiciu că s-ar fi făcut trafic de influenţă în chestiunea Codului Silvic!”, a fost răspunsul președintelui.

Despre aceste chestiuni scrie jurnalistul Ion Cristoiu, pe blogul personal, și susține că cea mai mare amenințare pentru SRI în materie de scandaluri nedorite o constituie însă năravul președinților României de a se da drept stăpâni ai SRI.

Timp de 10 ani, Traian Băsescu a folosit la maximul imaginea de Stăpîn a SRI. Din ce ştiu eu, Traian Băsescu n-a fost Stăpînul SRI în sensul de a fi obţinut de la SRI informaţii la care nu avea acces. Imaginea a rămas. Noul preşedinte e şi mai dihai decît Traian Băsescu la acest capitol. Traian Băsescu doar lăsa impresia că SRI lucrează pentru el. Klaus Iohannis o spune direct” notează jurnalistul.

Cristoiu subliniază faptul că acest moment a creat impresia că SRI este la dispoziția șefului statului, pentru bătălii politice.

Acest moment a creat impresia unui SRI la dispoziţia Preşedintelul ţării, pentru răfuielile sale cu inamicii politici. Dacă mai face astfel de declarații imprudente, ivite și dintr-o credință că e un Imperator și nu un președinte de țară, Klaus Iohannis riscă să arunce SRI în vîltoarea altor scandaluri publice nedorite de Serviciu”, a mai scris acesta.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Membru în conducerea BNR, critici FĂRĂ PRECEDENT la adresa premierului Florin Cîțu: s-a preferat gaz pe foc

Publicat

in

De

Ultima proiecţie bugetară este prociclică şi, “în loc să punem piciorul pe frână, s-a preferat gaz pe foc”, iar veniturile bugetare suplimentare semnificative nu s-au dus în reducerea deficitului în anul în care creşterea economică a fost de 8%, a avertizat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie din Banca Naţională a României (BNR).

“Am văzut anul acesta ultima proiecţie bugetară care este, evident, prociclică. Venituri bugetare suplimentare semnificative pe fondul revenirii mai puternice a economiei s-au dus în totalitate în cheltuieli. Ba chiar cheltuielile au crescut nominal ceva mai mult decât veniturile. Deci, nu s-au dus în reducerea deficitului în anul în care creşterea economică a fost de 8%. În loc să punem piciorul pe frână, s-a preferat gaz pe foc. Nu este o măsură anticiclică, ci prociclică. Vorbesc cu mulţi investitori instituţionali şi până acum le spuneam cu încredere că vedem o strategie fiscală credibilă, dar acum trebuie să tac, în ideea că poate nu mă întreabă… În acest mix de politici trebuie să existe un echilibru şi să nu meargă în direcţii opuse. Nici criza politică nu ajută, dimpotrivă. Mai e un aspect important de menţionat – PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n. r.). PNRR cere reforme, iar pentru reforme trebuie majoritate politică şi asumare. Dacă nu ai niciuna, atunci e normal să te întrebi cum vin banii din PNRR. Europenii ne condiţionează banii pe care ni-i dau de anumite reforme. Partea bună este că sunt condiţionate la nivel de pilon. Dacă faci o parte din reforme, primeşti o parte din bani. Partea mai puţin bună este că dacă nu le faci, nu primeşti”, a afirmat Popa, informează Agerpres.
Acesta a atras atenţia asupra faptului că politicile prociclice sunt periculoase şi că, la momentul actual, pe o creştere economică de 7% – 8% e nevoie de o strângere a curelei, chiar dacă “ar fi trist să se taie iarăşi de la investiţii, însă trebuie disciplină”.

“Dacă ne uităm la un deficit bugetar de 9% pentru 2020, un deficit extern de 5%, rezultă simplu că economia privată a economisit 4%. De unde vine deficitul extern? E clar că vine din deficitul public, pentru că sectorul public a fost pe plus, a economisit anul trecut. Deşi nu este cool să spui acest lucru, trebuie să strângem cureaua. Eu o spun şi pentru că e datoria mea să apăr stabilitatea macroeconomică şi a pieţelor. BNR a tot spus cât de periculoase sunt politicile prociclice. Trebuie să aplicăm acest strâns al curelei. Când la 4 lei încasaţi mai cheltui încă unul, care se adaugă deja datoriilor pe care le ai, eu cred că trebuie să strângi cureaua. Dacă atunci când economia creşte cu 7 – 8% nu faci această strângere a curelei, atunci când? Ştiu că nu e uşor, ştim că ar fi trist să se taie iarăşi de la investiţii, însă trebuie disciplină. Dacă această strângere de curea nu se întâmplă acum, când am văzut evoluţiile economice bune, atunci când? O observaţie de bun simţ a domnului guvernator (Mugur Isărescu – n. r.) este că atunci când vin alegerile disciplina dispare. Dacă noi nu practicăm disciplina atunci când nu sunt alegeri, atunci unde ajungem?”, a menţionat oficialul BNR.

Reprezentanţi ai instituţiilor bancare, ai patronatelor şi asociaţiilor din domeniu participă, marţi, la cea de-a doua ediţie a evenimentului “Banking Forum by Financial Intelligence”.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

50.000 de doze de tratament anti-Covid de la laboratorul american Merck vor fi livrate în Franţa

Publicat

in

De

Franţa a comandat 50.000 de doze de medicament anti-COVID-19 de la laboratorul american Merck, a anunţat marţi ministrul Sănătăţii, Olivier Véran, în timp ce autorităţile sanitare europene examinează acest tratament care ar putea fi crucial în lupta împotriva epidemiei, relatează AFP.

”50.000 de doze din acest medicament vor fi livrate în Franţa începând din ultimele zile ale lunii noiembrie sau primele zile ale lunii decembrie, adică de îndată ce tratamentele părăsesc liniile de producţie”, a declarat Olivier Véran în cadrul unei audieri în Senat.

Merck, numit MSD în afara Americii de Nord pentru a face deosebirea de un omonim german, a raportat rezultate foarte încurajatoare pentru acest antiviral la începutul lunii octombrie.

Potrivit laboratorului american, care a efectuat teste pe aproape 800 de pacienţi, dar încă nu a făcut publice detaliile, medicamentul MOLNUPIRAVIR reduce la jumătate riscul de spitalizare atunci când este administrat pacienţilor care tocmai au fost testaţi pozitiv pentru COVID-19.

Grupul a cerut autorizare pentru tratament atât de la autorităţile sanitare americane cât şi europene, acestea anunţând luni că demarează o procedură accelerată, potrivit Agerpres.ro.

Ministrul Véran a reamintit însă că acest tratament nu va fi singurul răspuns la epidemie, subliniind importanţa vaccinării împotriva COVID -19.

Costul tratamentului va fi crescut a priori. Ministrul francez nu a precizat cuantumul comenzii, dar, de exemplu, Statele Unite au comandat anul acesta 1,7 milioane de doze pentru 1,2 miliarde de dolari, adică aproximativ 700 de dolari pentru fiecare doză.

”Vaccinarea, mai mult tratament antiviral, mai mulţi anticorpi monoclonali, egal cu mult mai puţin impact asupra sănătăţii”, a insistat el.

În ansamblu, ”ne-ar proteja şi (…) în cazul unui val epidemic legat de o nouă variantă, pagubele provocate în acest caz fiind încă necunoscute”, a conchis ministrul francez al Sănătăţii.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend