Prof. univ. dr. Mircea Miclea, fost ministru al Educației, a vorbit despre cultura fricii și despre cât de dominantă a fost ea în pandemie: ”bineînțeles că dacă îi speriem pe oameni, atunci oamenii devin mai ascultători. Oamenii fug de libertate”

„Ei (autoritățile n.r) au mers pe ideea asta: îi speriem pe oameni, că, după aceea, dacă îi speriem, ei vor asculta mai mult de ceea ce noi le spunem. Au mers pe ideea că, dacă creștem anxietatea, atunci vom crește complianța, adică respectarea regulilor. Din 1962 sunt studii care arată, din nou, că, până la un loc, speriindu-i pe oameni, oamenii ascultă mai mult. De la un loc, dimpotrivă, au reacții de apărare față de ceea ce le induce frică și vor face invers și vor construi tot felul de teorii și sunt studii inclusiv despre vaccinare.

Pe de altă parte, bineînțeles că dacă îi speriem pe oameni, atunci oamenii devin mai ascultători. Oamenii fug de libertate. Când începe să le fie frică, vor să-și reducă frica, renunță la libertăți. Efectul este că susțin regimuri discreționare, care fac ce vor mușchii lor și asta este un mare pericol”, a afirmat prof. univ. dr. Mircea Miclea.

Prof. univ. dr. Mircea Miclea a precizat că, de la debutul pandemiei, rata de anxietate la adolescenți a crescut cu 30-40%, în timp ce incidența cea mai mare a anxietății și a depresiei a coborât de la 27 de ani, la 17,5 ani.

„(Autoritățile n.r) își dau seama câtă fugă de libertate este în sufletele oamenilor din cauză că le-a cultivat sistematic frica și le-o cultivă în continuare mereu, punând accentul pe ce amenințări sunt. Vă aduceți aminte cum erau prezentate în pandemie valurile și, într-o perioadă în care era bine, ni se spunea mereu că acum e bine, dar vedeți că vine o nouă catastrofă. Și mereu oamenii trăiau în catastrofă. Efectul? Păi a crescut rata de anxietate la adolescenți cu 30-40%, a coborât incidența cea mai mare a anxietății și a depresiei de la 27 de ani la 17,5 ani.

Nu-și dau seama ce fac cu mințile oamenilor. Nu-și dau seama cât de mult, cât de detrimentală este cultivarea aceasta a fricii pentru democrație și pentru sănătatea mintală a oamenilor. Oamenii aceștia o să mai aibă disponibilitatea de a face start-up-uri, de a-și asuma riscuri? Păi trăiesc cu frica în sân”, a precizat prof. univ. dr. Mircea Miclea, conform Gândul.ro.

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a demarat o operațiune de amploare în România și Austria. Astfel, au fost puse sub acuzare 12 persoane, în urma a 160 de percheziții domiciliare.

Persoanele vizate sunt suspecte de comiterea unor „fraude cu fonduri europene şi româneşti de peste cinci milioane de euro, spălate printr-un mecanism financiar complex”.

Biroul Procurorului Public European (EPPO) anunţă că a pus oficial sub acuzare 12 persoane în urma celor 160 de percheziţii domiciliare realizate marţi în cadrul unei anchete desfăşurate în România şi Austria asupra unor „presupuse fraude cu fonduri europene şi româneşti de peste cinci milioane de euro, spălate printr-un mecanism financiar complex”, informează Agerpres.

Cele 12 persoane au fost inculpate pentru participare la o grupare criminală organizată, folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente false sau inexacte sau a unor declaraţii incomplete, în cazul în care fapta are ca rezultat obţinerea de fonduri de la bugetul general al Uniunii Europene şi obţinerea ilegală de fonduri naţionale, şi spălare de bani.

Împotriva acuzaţilor, printre care se numără şi patru funcţionari publici, a fost cerută o perioadă de detenţie preventivă de 30 de zile, se arată într-un comunicat publicat miercuri pe site-ul EPPO.

Cazul a fost înaintat judecătorilor pentru drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti.

Biroul Procurorului Public European (EPPO) a anunţat marţi o acţiune împotriva unei grupări de crimă organizată care era activă în România şi Austria.

EPPO a precizat atunci că a desfăşurat „160 de percheziţii domiciliare, inclusiv la locuinţe ale unor funcţionari publici şi la sedii ale unor instituţii publice, ca parte a unei anchete în derulare de şase luni asupra unor presupuse fraude cu fonduri europene şi româneşti de peste cinci milioane de euro, spălate printr-un mecanism financiar complex”.

Procurorii europeni au explicat că, în cadrul investigaţiei, au descoperit că, începând din 2017, „o grupare de crimă organizată a creat peste 150 de companii fictive şi le-a folosit pentru a obţine în mod fraudulos fonduri europene şi naţionale”.

„Aceste companii au aplicat pentru finanţări publice pentru a achiziţiona echipamente sau bunuri pentru operaţiunile de zi cu zi, pe baza unor documente necorespunzătoare, incomplete sau false, sau au folosit facturi fictive pentru a achiziţiona active fixe, echipamente sau bunuri. În majoritatea cazurilor, echipamentele sau bunurile care figurau ca fiind achiziţionate în cadrul proiectelor nu au fost de fapt achiziţionate, aceleaşi echipamente sau bunuri fiind folosite în mai multe proiecte”, a precizat EPPO.

Conform EPPO, „sumele obţinute din bugetul Uniunii Europene şi din bugetul naţional de companiile respective erau retrase de obicei cash de la ATM-uri de diferite persoane din anturaje ale membrilor grupării criminale organizate, după care erau predate acestora. Ulterior, sumele erau folosite pentru a achiziţiona bunuri şi servicii pentru alte persoane fizice şi juridice pentru a ascunde originea ilicită”.