Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ion Cristoiu: Lui Traian Băsescu i s-a redeschis un dosar la 10 ani distanță, diferența fiind doar că și-a încheiat mandatul. Cum poate mai avea un cetățean încredere în justiție?

Publicat

in

În 2005 un grup de senatori PSD au făcut un denunț la Parchetul General de pe lângă ÎCCJ împotriva lui Traian Băsescu, sub acuzațiile de fals în declarații, fals în înscrisuri și abuz în serviciu.

În același an instanța a decis neînceperea urmăririi penale pentru Traian Băsescu pe motiv că faptele din dosarul casei din Mihăilești nu există.

La începutul lui mai 2015, Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție a infirmat decizia pusă de colegii lor și au redeschis dosarul.

În legătură cu acest caz, jurnalistul Ion Cristoiu își arată nedumerirea în legătură cu unele aspecte din acest caz, dar și despre redeschiderea cazului la 10 ani distanță.

Traian Băsescu s-a pomenit deja cu un număr însemnat de dosare penale. Unele sunt deschise, pentru că nu mai are imunitate. Dar altele, cele mai multe, sunt deschise, pentru că nu mai e președinte. Toate dosarele sunt deschise de Parchetul General. E adevărat că Tiberiu Nițu a primit comanda să-l înfunde pe Traian Băsescu, pentru că șefa DNA, Codruța Kovesi, nu-și putea permite asta, pentru că ar fi riscat să treacă drept una care-și devorează Tatăl politic?”, se întreabă jurnalistul pe blogul personal.

Cristoiu se arată nedumerit și în privința faptului că aceeași instață, în 2005, nu a găsit nimic în neregulă în acest dosar, iar în 2015 s-a dispus redeschiderea dosarului. De menționat faptul că din decembrie 2005 pînă azi n-a apărut nici un element în plus în cazul respectiv. Singurul lucru care s-a întîmplat a fost că Traian Băsescu și-a încheiat mandatul.

Cum se explică faptul că în decembrie 2005 Procurorii de la Parchetul General dau NUP, iar în martie 2015, Procurorii tot de la Parchetul General infirmă NUP-ul? Cumva prin faptul că Procurorii acționează la comandă politică? Și dacă da, cînd au acționat la comandă politică – în 2005 sau în 2015?”, mai spune Cristoiu.

Un cetățean care primește “nu” într-un Dosar doarme liniștit. Numai că iată același cetățean, după 10 ani, se trezește că dosarul i se deschide. Unde e încrederea cetățeanului în Justiție, dacă dosarele i se închid și i se deschid după cum se schimbă Puterea politică din România?”, se mai întreabă jurnalistul.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

ACTUAL

Profesorul Mircea Miclea: ‘Autoritățile au mers pe ideea asta: îi speriem pe oameni, că, după aceea, dacă îi speriem, ei vor asculta mai mult de ceea ce noi le spunem. Oamenii fug de libertate’

Publicat

in

De

Prof. univ. dr. Mircea Miclea, fost ministru al Educației, a vorbit despre cultura fricii și despre cât de dominantă a fost ea în pandemie: ”bineînțeles că dacă îi speriem pe oameni, atunci oamenii devin mai ascultători. Oamenii fug de libertate”

Ei (autoritățile n.r) au mers pe ideea asta: îi speriem pe oameni, că, după aceea, dacă îi speriem, ei vor asculta mai mult de ceea ce noi le spunem. Au mers pe ideea că, dacă creștem anxietatea, atunci vom crește complianța, adică respectarea regulilor. Din 1962 sunt studii care arată, din nou, că, până la un loc, speriindu-i pe oameni, oamenii ascultă mai mult. De la un loc, dimpotrivă, au reacții de apărare față de ceea ce le induce frică și vor face invers și vor construi tot felul de teorii și sunt studii inclusiv despre vaccinare.

Pe de altă parte, bineînțeles că dacă îi speriem pe oameni, atunci oamenii devin mai ascultători. Oamenii fug de libertate. Când începe să le fie frică, vor să-și reducă frica, renunță la libertăți. Efectul este că susțin regimuri discreționare, care fac ce vor mușchii lor și asta este un mare pericol”, a afirmat prof. univ. dr. Mircea Miclea.

Prof. univ. dr. Mircea Miclea a precizat că, de la debutul pandemiei, rata de anxietate la adolescenți a crescut cu 30-40%, în timp ce incidența cea mai mare a anxietății și a depresiei a coborât de la 27 de ani, la 17,5 ani.

„(Autoritățile n.r) își dau seama câtă fugă de libertate este în sufletele oamenilor din cauză că le-a cultivat sistematic frica și le-o cultivă în continuare mereu, punând accentul pe ce amenințări sunt. Vă aduceți aminte cum erau prezentate în pandemie valurile și, într-o perioadă în care era bine, ni se spunea mereu că acum e bine, dar vedeți că vine o nouă catastrofă. Și mereu oamenii trăiau în catastrofă. Efectul? Păi a crescut rata de anxietate la adolescenți cu 30-40%, a coborât incidența cea mai mare a anxietății și a depresiei de la 27 de ani la 17,5 ani.

Nu-și dau seama ce fac cu mințile oamenilor. Nu-și dau seama cât de mult, cât de detrimentală este cultivarea aceasta a fricii pentru democrație și pentru sănătatea mintală a oamenilor. Oamenii aceștia o să mai aibă disponibilitatea de a face start-up-uri, de a-și asuma riscuri? Păi trăiesc cu frica în sân”, a precizat prof. univ. dr. Mircea Miclea, conform Gândul.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, operațiune de amploare în România! 12 persoane au fost puse sub acuzare, în cadrul unei anchete desfășurate în România și Austria

Publicat

in

De

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a demarat o operațiune de amploare în România și Austria. Astfel, au fost puse sub acuzare 12 persoane, în urma a 160 de percheziții domiciliare.

Persoanele vizate sunt suspecte de comiterea unor „fraude cu fonduri europene şi româneşti de peste cinci milioane de euro, spălate printr-un mecanism financiar complex”.

Biroul Procurorului Public European (EPPO) anunţă că a pus oficial sub acuzare 12 persoane în urma celor 160 de percheziţii domiciliare realizate marţi în cadrul unei anchete desfăşurate în România şi Austria asupra unor „presupuse fraude cu fonduri europene şi româneşti de peste cinci milioane de euro, spălate printr-un mecanism financiar complex”, informează Agerpres.

Cele 12 persoane au fost inculpate pentru participare la o grupare criminală organizată, folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente false sau inexacte sau a unor declaraţii incomplete, în cazul în care fapta are ca rezultat obţinerea de fonduri de la bugetul general al Uniunii Europene şi obţinerea ilegală de fonduri naţionale, şi spălare de bani.

Împotriva acuzaţilor, printre care se numără şi patru funcţionari publici, a fost cerută o perioadă de detenţie preventivă de 30 de zile, se arată într-un comunicat publicat miercuri pe site-ul EPPO.

Cazul a fost înaintat judecătorilor pentru drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti.

Biroul Procurorului Public European (EPPO) a anunţat marţi o acţiune împotriva unei grupări de crimă organizată care era activă în România şi Austria.

EPPO a precizat atunci că a desfăşurat „160 de percheziţii domiciliare, inclusiv la locuinţe ale unor funcţionari publici şi la sedii ale unor instituţii publice, ca parte a unei anchete în derulare de şase luni asupra unor presupuse fraude cu fonduri europene şi româneşti de peste cinci milioane de euro, spălate printr-un mecanism financiar complex”.

Procurorii europeni au explicat că, în cadrul investigaţiei, au descoperit că, începând din 2017, „o grupare de crimă organizată a creat peste 150 de companii fictive şi le-a folosit pentru a obţine în mod fraudulos fonduri europene şi naţionale”.

Aceste companii au aplicat pentru finanţări publice pentru a achiziţiona echipamente sau bunuri pentru operaţiunile de zi cu zi, pe baza unor documente necorespunzătoare, incomplete sau false, sau au folosit facturi fictive pentru a achiziţiona active fixe, echipamente sau bunuri. În majoritatea cazurilor, echipamentele sau bunurile care figurau ca fiind achiziţionate în cadrul proiectelor nu au fost de fapt achiziţionate, aceleaşi echipamente sau bunuri fiind folosite în mai multe proiecte”, a precizat EPPO.

Conform EPPO, „sumele obţinute din bugetul Uniunii Europene şi din bugetul naţional de companiile respective erau retrase de obicei cash de la ATM-uri de diferite persoane din anturaje ale membrilor grupării criminale organizate, după care erau predate acestora. Ulterior, sumele erau folosite pentru a achiziţiona bunuri şi servicii pentru alte persoane fizice şi juridice pentru a ascunde originea ilicită”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend