Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ion Cristoiu explică de ce a decăzut în ultima perioadă SUA: ‘Victoria Progresiştilor a arătat că America nu mai poate fi din punct de vedere moral ce-a fost’

Publicat

in

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că Occidentul trece printr-o criză asemănătoare celei care a dus la prăbuşirea Imperiului Roman, provocată de decăderea moravurilor: Victoria lui Joe Biden la alegerile din SUA a arătat că America nu mai poate fi din punct de vedere moral ce-a fost odată.

Citește și: Măști neconforme în România: țara noastră a emis o alertă; cum să le recunoști

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro :

„Călător la Roma de Paştele catolic, în 2014, coincizînd cu Paştele nostru, al ortodocşilor, am avut posibilitatea să urmăresc la faţa locului cele două spectacole hollywoodiene ale Vaticanului de Vinerea Mare şi de Paşti.

Liturghia de Vinerea Mare, Via Crucis, s-a ţinut lîngă Colosseum, transmisă în direct de televiziunile italiene. Pe Via des Fori Imperiali, transformată în arteră pietonală, ecrane uriaşe transmiteau şi ele slujba de lîngă celebrul monument. Pe zidul Colosseumului dinspre Via dei Fori Imperiali un alt ecran oferea celor care nu răzbiseră pînă-n primele rînduri, spectacolul din Piaţa Colosseumului. Reflectoare uriaşe, cocoţate pe adevărate turnuri din schele, asigurau lumina strălucitoare. O cruce din becuri, uriaşă, închipuită pe Arcul lui Constantin, sporeau atmosfera de spectacol grandios a Liturghiei.

Grandiosul, colosalul temeinic regizat l-am întîlnit în Piaţa San Pietro peste două zile, duminică, de Paşti, cînd Papa Francisc a ţinut din loggia, Binecuvîntarea Urbi et orbi. Înghiontit în mulţimea de 100 de mii de inşi care fotografiau şi filmau cu telefonul mobil, se călcau în picioare, izbucnind în gîlcevi iscate de locul cît mai bun pentru o ipotetică ivire a Papei printre ei, m-am întrebat cîţi de acolo veniseră sub puterea credinţei şi cîţi sub puterea nevoii de spectacol sau pur şi simplu a rutinei.

O raită prin prăvăliile şi printre tarabele cu suveniruri descoperă o producţie industrială dedicată Papei Francisc: calendare, păpuşi, cărţi poştale, broşuri.

E imposibil să nu te încolţească gîndul că retragerea neamţului Benedict al XVI-lea şi alegerea acestui Papă din America Latină, tot mai vîndut ca produs de larg consum, au răspuns concluziei că Biserica Catolică are nevoie, pentru a răspunde Crizei tot mai accentuate a credinţei, de un Papă care să atragă tinerii spre Biserică.

Slăbirea credinţei creştine în Occident are temeiuri mult mai profunde decît absenţa mijloacelor moderne de seducere.

Frecventarea slujbelor, închinatul, căderea în genunchi, intratul în Biserică sînt însă semne în afară ale credinţei dinăuntru.

Ea, această credinţă, devine, pe timp ce trece, în Occident, tot mai firavă nu pentru că Biserica a întîrziat să devină atrăgătoare la proporţiile unui concert rock de pe stadion, ci pentru că Lumea Occidentală se află căzut într-un proces fatal de decădere a moravurilor.

Întors acasă, m-am apucat serios de studierea Romei antice socotind că vizitarea gen Punct Ochit, Punct-lovit a Forumului Ostiei, Palatinului şi Capitolului trebuie exploatată şi în Bibliotecă.

Printre multele cărţi de pe raftul repartizat Romei antice, am găsit şi o seducătoare carte a lui Indro Montanelli Roma – O istorie inedită, publicată la Milano în 1969, tradusă la noi în 1995.

Ca mulţi iscoditori ai Romei antice, autorul încearcă să descopere cauzele din adîncuri ale prăbuşirii Imperiului care a fost Roma.

În partea desemnată a fi Încheiere, autorul ia la refec teza dezastrului provocat de factori externi, cum ar fi ascensiunea creştinismului şi asaltul barbarilor:

„Cei mai mulţi cercetători susţin că dezastrul a fost provocat, mai ales, de două lucruri: creştinismul şi presiunea barbarilor care năvăleau din Miazănoapte şi din Răsărit. Noi n-o credem. Creştinismul nu a distrus nimic. El s-a mărginit doar să îngroape un cadavru: acela al unei religii în care acum nu mai credea nimeni. El a umplut golul pe care aceasta l-a lăsat. O religie contează, nu atît pentru că înalţă temple şi oficiază ritualuri, cît pentru că oferă reguli de conduită morală. Păgînismul oferise aceste reguli. Dar în ziua cînd s-a născut Hristos, nu mai era de mult actual, iar oamenii, conştienţi sau nu, aşteptau altceva. Nu naşterea noii credinţe a provocat declinul celei vechi, ci invers. Tertulian, care vedea limpede, a spus-o deschis. Pentru el, toată lumea păgînă era în lichidare. Şi, cu cît avea să fie mai repede înmormîntată, cu atît avea să fie mai bine pentru toţi.

În ceea ce priveşte duşmanii externi, Roma, de o mie de ani, era obişnuită să-i aibă, să-i combată şi să-i învingă. Vizigoţii, vandalii şi hunii care apăreau la Alpi, nu erau nişte războinici mai feroci şi mai experţi decît cimbrii, teutonii şi galii, pe care Marius şi Cezar îi înfruntaseră şi-i nimiciseră. Şi nimic nu ne permite să credem că Attila a fost un general mai mare decît Hannibal, care a cîştigat contra romanilor zece bătălii şi apoi a pierdut războiul. Numai că a avut ghinionul să fie oprit din drum de către o armată romană, formată exclusiv din nemţi, chiar şi ofiţerii, deoarece Gallienus interzisese serviciul militar pînă şi senatorilor. Roma era deja ocupată şi păzită de garnizoane străine. Aşa-zisa ‘invazie’ n-a fost altceva decît o schimbare de gărzi, efectuată între barbari”.

Prăbuşirea imperiului roman îşi are cauza – observă autorul – în decăderea moravurilor. Ca urmare a libertismului, romanii propriu-zişi devin tot mai puţini, pentru că familia tipică se destramă, pentru că romanii nu mai fac copii, dar mai ales, pentru că ei nu mai au nici o valoare morală.

Se întîmplă ceva asemănător şi cu Occidentul?

Probabil că da.

Asta în timp ce `barbarii’ – arabii, asiaticii, africanii – fac copii, cred în familie şi, mai ales, au valori morale.

Fundamentalismul islamic rămîne, totuşi, un exemplu de credinţă exagerată.

Aşa cum notam într-un reportaj de călătorie, în ţările din Occident rămîi surprins de numărul tot mai mare de imigranţi – barbari, le-ar fi zis romanii – care au dat năvală în Lumea Luminilor şi fac muncile cele mai grele, refuzate de occidentalul tot mai comod.

Aceste neamuri se statornicesc în Occident, cu tot cu valorile lor morale, fac copii şi, dacă acum, sînt angajaţi în munci văzute ca ruşinoase, treptat-treptat vor lua locul occidentalilor get-beget, tot mai puţini şi tot mai lipsiţi de vigoare. Efortul de a ţine occidentalii aproape de Biserică prin mijloace hollywoodiene poate fi un semn că semnele Crizei sînt percepute, dar că Leacul e aiurea.

E fatal acest proces?

Indiscutabil, da, ca şi procesul prin care s-a prăbuşit Imperiul Roman.

Şi cea mai bună dovadă o reprezintă înfrîngerea lui Donald Trump în alegerile din SUA, echivalente unei lovituri de stat. Donald Trump a încercat să întoarcă America la valorile morale care i-au dat trăinicia: familie, credinţă, patriotism. Victoria lui Joe Biden, practic victoria Progresiştilor din Partidul Democrat a arătat că America nu mai poate fi din punct de vedere moral ce-a fost odată”.

Citeste si: VIDEO – Percheziții în București la mai mulți violatori: au abuzat minori cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani .

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

China redesenează Drumul Mătăsii: afacerea care i-a adus la poarta de intrare în Europa

Publicat

in

De

Gigantul chinez COSCO este pe cale să-şi extindă prezenţa în Hamburg, un oraş care se prezintă drept poarta de intrare a Chinei în Europa, după ce şi-a cimentat controlul asupra portului grec Pireu.

Chinezii îşi deschid depozite în Polonia, dar şi Ungaria şi îşi intensifică transportul feroviar de mărfuri către cele două ţări, dar şi Rusia. Noile mişcări au loc într-o perioadă în care europenii încep să nu mai vadă cu ochi buni îmbrăţişarea tot mai strânsă a Chinei, informează Mediafax.

În cazul Hamburgului, dilema este dacă astfel de legături economice cu China nu lasă oraşul vulnerabil în faţa conflictelor geopolitice în contextul în care tensiunile dintre SUA şi China se reflectă la nivelul lanţurilor globale de aprovizionare. Statului acestuia de cel mai mare port al Germaniei îl plasează de asemenea în centrul unei mai ample dezbateri privind rolul Germaniei ca cea mai mare forţă politică a Europei şi al treilea mare exportator al lumii, scrie Bloomberg.

Cu cinci ani în urmă, multe companii doreau să facă parte din iniţiativa noului drum al mătăsii din China, în pofida temerilor privind accesul reciproc la pieţe. Acum, există o ezitare în creştere, arată Doris Hillger, director în cadrul Camerei de Comerţ din Hamburg.

Viitorul guvern al Germaniei va avea de la bun început sarcina de a pune în balanţă interesele. În condiţiile în care administraţia americană pune presiune pe Europa să se alinieze cu SUA în conflictul său cu Beijingul, viitorul cancelar german va fi sub presiune imediată de a-şi preciza poziţia.

La începutul mandatului cancelarului Angela Merkel, politica Berlinului privea „schimbarea prin comerţ“, însă mulţi consideră că abordarea respectivă nu numai că a eşuat, dar a şi schimbat Germania, aceasta devenind îndatorată Chinei.

În această lună, gigantul Cosco şi-a cimentat controlul şi asupra portului grecesc Pireu, acordul intensificând temerile UE privitoare la implicarea în creştere a Chinei în infra­structura europeană şi întâm­pinând un val de opoziţie având legătură cu îngrijorări sociale şi legate de mediu, dar şi cu angajementele neonorate ale Chinei privind inves­tiţiile, notează Financial Times.

Acordul vine într-o perioadă tensionată a relaţiilor dintre Europa şi China, UE încercând să-şi protejeze mai bine sectoarele strategice în faţa influenţei tot mai mari a chinezilor.

Giganţii chinezi au început recent să deschidă depozite şi în Europa de est. AliExpress o platformă globală de comerţ electronic deţinută de Alibaba Group, a anunţat finalizarea primului centru logistic independent din Polonia. Iar grupul CECZ construieşte un depozit de 74 milioane de euro în Vac, nordul Budapestei.

Chinezii îşi întăresc şi legăturile feroviare cu Europa, în efortul de a-şi intensifica transportul de mărfuri către continent.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Preţurile petrolului au urcat luni la noi maxime multianuale, din cauza ofertei limitate şi a cererii mari

Publicat

in

De

Preţurile petrolului au urcat luni la noi maxime multianuale, din cauza ofertei limitate la nivel global şi a cererii mari din Statele Unite şi alte regiuni ale lumii, transmite Reuters.

Cotaţia petrolului Brent a atins un maxim al şedinţei de 86,70 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel atins din octombrie 2018.

Preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a urcat pe parcursul şedinţei până la 85,41 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din octombrie 2014.

Ambii indici au avansat cu aproximativ 20% de la începutul lunii septembrie. Petrolul WTI ste în creştere de nouă săptămâni, iar petrolul Brent de şapte.

”Criza energetică globală continuă să îşi arate dinţii, iar preţurile petrolului îşi continuă cursa ascendentă în această săptămână, traderii anticipând că cererea de carburanşi va continua să crească, ceea ce, în contextul ofertei limitate, goleşte rezervele globale”, a declarat Louise Dickson, analist senior pentru pieţele petrolului la firma Rystad Energy.

Goldman Sachs anticipează că cererea de petrol la nivel mondial ar putea urca preţul petrolului Brent peste nivelul estimării sale de 90 de dolari pe baril pentru sfârşitul anului. Banca estimează că reorientarea cererii de la gaze naturale la petrol ar putea contribui la o cerere de ţiţei de cel puţin 1 milion de barili pe zi.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend