Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Ion Cristoiu: ‘Am fost amăgiți de Marile Puteri cu admiterea pentru a ne folosi ca soldați credincioși în Războiul cu Federația Rusă. S-a plecat de la premisa că Proasta Europei, România nu-și va permite să se revolte’

Publicat

in

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu a comentat decizia Austriei de a bloca aderarea României la spațiul Schengen ”Am crezut prostește că Marile Puteri vor obliga Austria să ne facă pe plac. Cum să cuteze o țară ca Austria să spună nu Stăpînilor? Numai că Austria n-are Stăpîni, așa cum avem noi. Cînd ești slugă credincioasă nu poți concepe că altcineva poate înfrunta Stăpînul. Greșeala noastră: Am crezut că Austria e România!”.

”Consiliul JAI a decis joi, 8 decembrie 2022, neadmiterea României în Spațiul Schengen.
Un vot pur și simplu, fără nici o precizare menită a îndulci lovitura.

Ședința JAI a fost o lovitură cumplită pentru România.
Prin respingerea cererii de admitere ni s-a dat un bocanc în gură.
Prin admiterea Croației ni s-a dat o flegmă-n ochi.

Să trecem în revistă evenimentele pentru a înțelege ce s-a întîmplat.
Din toate punctele de vedere România își luase adio de la admiterea în Spațiul Schengen. Criza migranților, urmată de cea a Pandemiei, au pus la îndoială existența unei libere circulații între țările membre UE. După 2015, cînd Angela Merkell a adus în Germania mase de emigranți economici, încălcînd frontierele, presiunea asupra granițelor occidentale a devenit uriașă, atingînd prin violență o a doua năvălire a barbarilor. Din toate țările sărace ale lumii au pornit valuri de aspiranți la bunăstarea Occidentului. Maxim Gorki istorisește în Copilăria că pe vremea cînd era mic citea despre hoardele barbare care se îndreptau spre Roma, ale cărei lumini atrăgeau neamuri  întregi cufundate în întunericul planetar: Unde-i Roma, Unde-i Roma cea măreață? scrie Maxim Gorki că strigau hoardele.

Ceva asemănător s-a petrecut după prima năvălire – pentru că năvălire a fost și nu emigrare – a hoardelor de  inși din țările tot mai sărace ale globului atrase de visul unui trai mai bun în Occidentul bogat, luminat, curat și lesne de jefuit. Presiunea asupra frontierelor a crescut după 2015 și pentru că,  în Germania, cei ajunși și instalați deja și-au propus să facă pe dracu-n patru și să-și aducă numeroasele neamuri din țările de baștină. Vă amintiți cum s-au atras românii dintr-un sat unul pe altul. Aflînd că a lui Lenuța a ajuns la Paris și cîștigă mai bine decît acasă vînzînd flori, cei din sat s-au grăbit să plece și ei din țară. Fenomenul a fost și este aproape identic în cazul migranților. Vestea că unul de a-l lor ajuns la München și se descurcă, parvenită  prin telefoane și e-mailuri, a făcut ca mulți să-și propună să ajungă în Occident. S-a creat astfel o aspirație în genul celei a barbarilor care se întrebau Unde-i Roma, unde-i Roma cea măreață?  Presiunii i-a răspuns crearea unor uriașe rețele de aducere în Occident a migranților, rețele de puterea celor de droguri sau de trafic de persoane. Succesivele valuri de migranți au dus la creșterea capitalului electoral al formațiunilor anti migranți. Unele au cîștigat alegerile (partidul lui Meloni în Italia) folosind retorica antimigranți.

În acest context tema extinderi spațiului Schengen fost trecută pe linie moartă.  Mai mult, lideri europeni precum Macron au pus la îndoială chiar regulile de acum ale Spațiului Schengen. Explicabil astfel că,  în România, de ceva ani nici un partid n-a mai ridicat tema admiterii noastre în Schengen. Nici după ce s-a format actuala Coaliție nu s-a pus problema unui efort pentru a intra în Schengen. Nu l-am auzit pe Klaus Iohannis ridicînd  problema unui efort național pentru a realiza acest obiectiv.

Pe 29 august 2022, aflat la Praga pentru a vorbi despre Războiul din Ucraina, cancelarul Germaniei a declarat:

„Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și ar trebui să o protejăm și să o dezvoltăm. Acest lucru înseamnă, de altfel, eliminarea decalajelor rămase.

Croația, România și Bulgaria îndeplinesc toate cerințele tehnice pentru o aderare deplină. Voi depune eforturi pentru ca acestea să devină membri cu drepturi depline.”

Extinderea Schengen a fost pusă de cancelarul german în contextul Războiului din Ucraina. S-a lăsat să se înțeleagă că Războiul a creat o nouă situație geopolitică în Europa, situație care împinge în plan secund preocupările țărilor europene privind stăvilirea migrației și aduce în prim plan contribuția țărilor europene la înfrîngerea Rusiei.

De îndată, în România, liderii politic, i de la Klaus Iohannis pînă la Marcel Ciolacu,  au salutat declarația văzînd în ea lansarea unei campanii duse de UE, de Marile Puteri europene pentru ca România, Bulgaria și Croația să intre în Schengen:

Klaus Iohannis: Salut anunţul de astăzi de la Praga al cancelarului german Olaf Scholz privind sprijinul Germaniei pentru aderarea la Schengen a României – un obiectiv strategic al ţării mele, care îndeplineşte în mod clar toate cerinţele tehnice. Îi mulţumesc pentru angajamentul personal.

Așadar, campania de admitere a României n-a fost lansată de liderii noștri politici. A fost lansată de Comisia Europeană și de Franța și Germania. Rapiditatea cu care liderii noștri politici au salutat declarația arată că știau de ea și că a fost luată drept un angajament al Puterilor Europene că vor extinde Spațiul Schengen. I-au urmat declarații de sprijin din partea Franței, a Comisiei Europene. S-a declanșat deodată un mecanism exterior României, susținut de Marile Puteri. Un mecanism care ar putea fi intitulat: Să vîrîm în Schengen România, Croația și Bulgaria!

Pe 7 septembrie 2022, președinția Cehă a UE anunță că vrea ca România, Croația, și Bulgaria să intre în Schengen. Gestul duce la punerea dosarului pe agenda UE.
Pe 18 octombrie 2022, Parlamentul European votează în chip covîrșitor admiterea celor trei țări în Schengen.
Mecanismul aducerii celor trei țări în Schengen funcționează perfect.

Pe 16 noiembrie 2022, Comisia Europeană publică Raportul Misiunii de evaluare a noastră în cazul Schengen. E un raport elogios, pe baza căruia Comisia Europeană invită Consiliul UE să ia „fără întîrziere” deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să intre în Schengen.

În acest proces, pe data de 13 septembrie 2022, apare semnalul că Olanda s-ar împotrivi invocînd existența MCV. Pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a recomandat în ultimul raport MCV încetarea monitorizării României. Olandei i se rezolvă condiția. Pentru a nu părea de papagal, guvernul olandez trimite în România, pe 16 noiembrie 2022, o misiune de evaluare. Misiunea conchide că România îndeplinește condițiile de admitere.

Olanda pare rezolvată.
Pe 2 decembrie 2022, guvernul olandez anunță că e de acord cu admiterea României. Dispare brusc invocarea Parlamentului olandez, prezentat pînă atunci de guvern ca fiind principalul oponent.

Campania dusă de Marile Puteri și de Comisia Europeană pentru admiterea noastră în Schengen pare a nu avea fisură. Asta explică o ciudățenie:
Guvernul, președinția dă ca sigură admiterea noastră în Schengen. Admiterea nu pentru că am fi mai buni decît altădată, ci pentru că Marile Puteri occidentale văd în această admitere un gest de strîngere a țărilor UE în fața pericolului rusesc. De aceea ai noștri nu prea se ostenesc pentru admitere. Se ostenesc în schimb pentru a fi țara de avangardă în sprijinirea Ucrainei și atacarea Rusiei. România face totul pentru a-l ajuta pe Zelenski. Cerealele ucrainene au prioritate în fața cerealelor noastre, se trimit pe șest în Ucraina arme și mercenari, prin România trec în secret toate transporturile occidentale spre Ucraina. E limpede că Klaus Iohannis are convingerea că admiterea e un cadou făcut de Occident nu atît României, cît mai ales lui, care ar căpăta astfel o gură de aer pe plan intern. Și odată cu el ar căpăta și Partidul Meu, PNL. A fost un negoț pe față sau doar o sugestie? Nu vom ști pînă nu se deschid gurile și arhivele. Sigur e că Klaus Iohannis a lăsat Marile Puteri să lupte pentru admiterea noastră în Schengen în timp ce el s-a concentrat să facă din România fata-n casă a lui Volodomîr Zelenski.

Pe 18 noiembrie 2022, Ministrul de Interne al Austriei anunță că se opune admiterii în Schengen a celor trei țări.
Pe 23 noiembrie 2022, cancelarul Austriei nuanțează declarînd că doar Bulgaria și România nu trebuie să intre în Schengen.

E o surpriză pentru România?
O declarație făcută de Rareș Bogdan lui Robert Turcescu la B1tv dezvăluie că opoziția Austriei era știută la noi încă din octombrie 2022.

De ce nu ne-am agitat?
Pentru același motiv pentru care nu ne- am dat de ceasul morții nici după anunțul Austriei.
Pentru același motiv pentru care am decis să intrăm la votul din JAI deși Cancelarul susținuse ferm că va folosi dreptul de veto.

Care e acest motiv?
Convingerea că Ăi mari, de la Paris, de la Berlin, de la Bruxelles, care ne-au promis admiterea în schimbul slujirii necondiționate a Ucrainei, îi vor comanda Cancelarului să cedeze și acesta luînd poziție de drepți se va conforma. Opunerea Vienei n-a fost luată în serios. Convinși că politicienii austrieci sînt ca politicienii români, gata să îndeplinească Ordinele Occidentului chiar și atunci cînd ele contrazic interesele naționale, Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, liderii partidelor din Coaliție și-au spus că Austria nu va avea curajul să meargă pînă la capăt în contrazicerea ordinelor venite de la Marile Puteri.

Nu mă așteptam la o asemenea umilire a României.
Am fost sigur că vom intra din simplul motiv că știam pe ce se bazează ai noștri:
Pe admiterea României ca un obiectiv asumat de Marile Puteri, cele care au lansat din proprie inițiativă campania de admitere.
Am fost sigur și pentru că mi-era greu să-mi imaginez că Klaus Iohannis și premierul pot fi atît de siguri că intrăm fără a fi convinși că admiterea e o bagatelă.

De ce am primit această lovitură?
Sînt trei răspunsuri posibile:

  1. Am fost de la început trași pe sfoară de Marile Puteri scopul lor fiind admiterea doar a Croației, numai că nu-și puteau permite să nu invoce și România.
  2. Am fost amăgiți de Marile Puteri cu admiterea pentru a ne folosi ca soldați credincioși în Războiul cu Federația Rusă. S-a plecat de la premisa că Proasta Europei, România nu-și va permite să se revolte.
  3. Am crezut prostește că Marile Puteri vor obliga Austria să ne facă pe plac. Cum să cuteze o țară ca Austria să spună nu Stăpînilor? Numai că Austria n-are Stăpîni, așa cum avem noi. Cînd ești slugă credincioasă nu poți concepe că altcineva poate înfrunta Stăpînul. Greșeala noastră: Am crezut că Austria e România!”, conform cristoiublog.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Schimbări importante pentru milioane de utilizatori! Modificarea se va face începând cu luna februarie

Publicat

in

Utilizatorii au fost deja notificați că perioada acestei extraopțiuni va fi mai mică. Asta înseamnă că va scădea la o valabilitate de 21 de zile pentru toți clienții cu cartele preplătite, fiind vorba de opțiunea achitată cu 12 euro.

„Din 09.02.2023, opţiunea de 12 euro credit cu roaming SEE va fi valabilă 21 de zile”, este anunțul făcut de compania de telefonie mobilă Orange, scrie zf.ro.

În cazul în care conform ofertei tale din prezent beneficiezi de un tarif național pentru traficul de internet mai mic de 0,0018 euro/MB, atunci compania spune că se va aplica și în roaming SEE același tarif național.

Vodafone, al doilea mare jucător de pe piața locală de telefonie mobilă, a transmis că se află pe urmele celor de la Orange. Asta înseamnă că extraopţiunile cu roaming inclus nu mai sunt valabile 30 de zile, ci 21 de zile

Mai exact, această opțiune are un tarif de 15 euro pe lună pentru clienții care o folosesc în spațiul european și o valabilitate redusă de la 28 de zile la doar 21 de zile.

Telekom Mobile are la rândul său această ofertă cu un cost de 12 euro pe lună. În momentul de față este valabilă 28 de zile, însă opțiunea se mai poate activa doar până la data de 15 februarie 2023.

Cei de la Digi nu au deloc în oferta lor extraopţiuni pentru roaming cu minute şi net inclus pentru că au un alt sistem de tarifare.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Aproape jumătate de milion de mașini au fost rechemate în service- Defecțiunea pe care a gasit-o producătorul

Publicat

in

Producătorul auto american a declarat că retragerea acoperă unele vehicule Explorer, Lincoln Aviator şi Lincoln Corsair 2020-2022 echipate cu camere de 360 de grade şi include 382.000 de vehicule în Statele Unite, informează Agerpres.

Ford a spus că are rapoarte despre 17 accidente minore legate de problema rechemării şi mai mult de 2.100 de rapoarte de garanţie, dar nu există rapoarte de răniri.

Rechemarea extinde şi înlocuieşte o rechemare din 2021, de 228.000 de vehicule.

Dealerii vor actualiza software-ul modulului de procesare a imaginii, iar vehiculele actualizate anterior, în cadrul vechii retrageri, vor avea nevoie de noua actualizare.

Ford a declarat că, la sfârşitul anului 2021 şi 2022, Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi (NHTSA) a contactat producătorul auto cu privire la rapoartele privind o imagine albastră pe afişajul camerei din spate, după finalizarea retragerii din 2021, ceea ce a determinat compania să investigheze.

În august 2021, NHTSA a deschis o investigaţie după ce Ford a rechemat 620.246 de vehicule în 2020  pentru o altă problemă cu camera spate.

Ancheta analizează dacă Ford a rechemat vehiculele în timp util şi dacă a rechemat suficiente vehicule.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend