Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Iohannis atacă la CCR legea privind presemnalizarea prin panouri a maşinilor de poliţie cu radar

Avatar

Publicat

in

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate pe legea privind presemnalizarea prin panouri a maşinilor de poliţie cu radar, şeful statului considerând, printre altele, că prevederile nu au rolul de a duce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere.

Referitor la prevederea potrivit căreia „dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere şi care sunt poziţionate vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive, de către poliţişti care nu poartă uniforme, cu înscrisuri şi însemne distinctive”. De asemenea, alin. (6) din acelaşi articol al legii criticate dispune obligativitatea presemnalizării dispozitivelor radar utilizate în mod staţionar, prin panouri de atenţionare, instalate pe sensul de mers la o distanţă de 500 – 1000 m în localitate, respectiv de 2.000 – 4.000 m în afara localităţilor”, Klaus Iohannis arată, în sesizare, că prevederile sunt neclare.

Astfel, transmite preşedintele, din formulare nu se înţelege clar dacă poziţionarea vizibilă se referă la autovehicule, la înscrisurile sau la însemnele distinctive ale poliţiei rutiere.

Totodată, nu este clar dacă vizibilitatea trebuie raportată în vreun fel la distanţele de 500 şi 1.000 de metri în cazul amplasării dispozitivelor radar în localităţi, respectiv la distanţe între 2.000 şi 4.000 de metri în cazul amplasării dispozitivelor în afara localităţilor.

În plus, consideră Klaus Iohahnis, această soluţie legislativă se îndepărtează de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Ce s-a schimbat după 5 ani de la Colectiv: `Nu trece zi în care să nu simt vină; 5 ani de chinuri fizice şi traume sufleteşti. Încă sper în schimbare`

Avatar

Publicat

in

De

„O noapte imposibil de uitat”, „oroare şi rău”, aşa se simt acum supravieţuitorii de la Colectiv. Iar rudele cer dreptate. În continuare, „corupţia, nepăsarea şi incompetenţa ucid”, spun mulţi dintre cei afectaţi de tragedia din 2015. Astăzi se împlinesc 5 ani şi nimeni nu este răspunzător nici acum de incendiul din clubul bucureştean Colectiv, relatează news.ro

Vezi și: FOTO-VIDEO Imagini rare din Parcul Retezat: caprele negre se hrănesc pe o stâncă

Alexandra Furnea scrie în jurnalul ei despre acel octombrie ucigător: „Găsesc bucurie în voluntariat. Mă implic în campaniile caritabile ale organizaţiilor care se ocupă de copiii cu probleme de sănătate. Aşa simt că îmi transform suferinţa într-o călăuză de care se pot folosi alţi oameni ca să iasă din întuneric. Nu îmi este uşor să le fiu alături celor ca mine. Îmi face rău să aflu că nu s-a schimbat nimic de la Colectiv încoace. Mereu îmi scriu aparţinători, aşa cum au fost odinioară mama şi sora mea, cerându-mi ajutorul. Le plâng oamenii dragi în cada verde. Eu nu îi mint. Le spun adevărul pe care doctorii îl ascund în continuare când spun aceleaşi vechi aberaţii: „avem tot ce ne trebuie”, „probele sunt sterile”, „nu i-a rezistat organismul”. Iadul e şi acum acolo, printre blocurile de pe Calea Griviţei, într-o clădire veche care trece drept spital. Sistemul contestă şi astăzi infecţiile. Minciunile îngroaşă numărul morţilor. Actul medical pendulează între diletantism şi tortură”.

„Nu trece zi în care să nu simt vină, milă, ciudă şi durere. Mi-e dor de toţi şi mi-e dor de mine, cea de dinainte”, mai spune ea.

„Într-o zi, va fi bine. Într-o zi, am să zâmbesc întreg, fără fragmente de foc în inimă, fără cenuşă în suflet. Într-o zi, îi voi da groazei un sens. Voi face hărţi spre o lume mai bună din cicatricile care îmi împânzesc trupul cu desenele lor piezişe, făurite de flăcări”, este speranţa din sufletul Alexandrei.

Liviu Popescu, basistul trupei Up to Eleven, rănit acum 5 ani, face un bilanţ al acestei perioade – ce a trăit, cum a fost tratat. A suportat 14 operaţii şi nu i s-a făcut dreptate. Încă mai speră.

“35% suprafaţă arsă, Spitalul de Arşi, transfer la Viena, o săptămână de comă, 4 ani de reparaţii. 248 de zile de internare, 14 intervenţii chirugicale cu anestezie generală, 10 au presupus corecţii chirurgicale, prelevare de piele şi transplant. Cu toate acestea, în decembrie 2019, dl. judecător Bălănescu a considerat cazul meu pe treapta cea mai de jos a gravităţii. Acum se judecă apelul şi sper să mi se facă dreptate! Mâine se împlinesc 5 ani! 5 ani de chinuri fizice şi traume sufleteşti. 5 ani în care România a bătut pasul pe loc în ceea ce priveşte arşii şi securitatea la incendiu. Încă sper că lucrurile se vor schimba! Din păcate, pentru cele 65 de suflete plecate mult prea devreme nu se mai poate face nimic. Mi-e dor de tine, Leo! Multă putere familiilor şi supravieţuitorilor în această perioadă!”.

Părinţii celor morţi nu-şi vor găsi liniştea niciodată, nu vor uita niciodată, nu vor tăcea niciodată.

„Pentru noi, părinţii celor care au murit la Colectiv, este o moarte lentă, pentru voi, supravieţuitorii, o viaţă cu coşmaruri, cei care nu au respectat legile trebuie să răspundă”, spune, pe Facebook, Maria Popa, mama lui Adrian Popa, care a murit în 7 noiembrie 2015.

Părinţii le scriu copiilor morţi, le spun ce mai fac şi că la 5 ani de la tragedie încă se luptă cu un stat care nu-i ascultă şi care fuge de orice responsabilitate.

Narcis Hogea îi scrie lui Alex: “Cum este Raiul astazi? Cum se vede viaţa noastră de acolo? După cum îţi spuneam în iunie, statul român ne-a “tras de urechi” că am îndrăznit să cerem urgentarea dosarului în care sunt anchetaţi criminalii voştri, obligându-ne la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare (…). Aceeaşi durere care se amplifică prin conştientizarea neputinţei noastre de a face dreptate în numele vostru”.

Şi pentru că nu era de ajuns, tinerii de la Colectiv care trăiesc cu “vină”, cu “durere”, cu “spaime”, încă primesc “palme” din partea sistemului, a politicienilor. Unele persoane care s-ar face vinovate de ceea ce s-a întâmplat acum cinci ani, condamnate, au avut voie să candideze la alegerile locale şi chiar au câştigat. Altele, care au fugit din funcţie la presiunea străzii, au revenit repede în viaţa publică, încă beneficiază de privilegii, acum încercând să intre iar în Parlament, dau sfaturi şi cred că au dreptul să cum trebuie să fie “bine”.

Membrii Asociaţiei Colectiv GTG 3010 vor ca liderii să le răspundă ce s-a schimbat, ce s-a făcut pentru marii arşi.
“Am vrea să aflăm ce a schimbat statul român în aceşti 5 ani. Am vrea să ştim ce s-a schimbat în autorizarea funcţionării spaţiilor publice. Am vrea să ştim cum se construieşte acum în România. Am vrea să ştim ce a schimbat IGSU în autorizare şi control, ce paşi a făcut în domeniul prevenţiei. Am vrea să aflăm ce a construit Ministerul Sănatăţii? Ar fi trebuit să avem 5 Centre de Mari Arşi. Ce avem după 5 ani? Am vrea să ştim ce s-a schimbat în 5 ani în spitalele morţii noastre. Şi am mai vrea să ştim de ce după 5 ani nu avem vinovaţii în puşcărie. La 5 ani de la Colectiv, mulţumită justiţiei, vom comemora cu Piedone primar”, spun ei.

Un lanţ al memoriei va fi organizat vineri, de la ora 18.30, între Curtea de Apel Bucureşti şi clubul Colectiv.

“La 5 ani după Colectiv, un lanţ de incompetenţă şi corupţie încă ucide zi de zi în România. La 5 ani după Colectiv, un lanţ de aroganţă şi impostură încă ne îmbolnăveşte în loc să ne vindece în spitale. La 5 ani după Colectiv, un lanţ de nepăsare şi iresponsabilitate continuă nedreptatea în loc să pedepsească vinovaţii în justiţie. La 5 ani după Colectiv, cerem dreptate! Distanţaţi din 4 în 4 metri, vom face un lanţ al memoriei între Curtea De Apel Bucureşti şi clubul Colectiv” – este mesajul unor ONG-uri care organizează vineri, de la ora 18.30,”We’re not numbers. Colectiv 5 ani. Nu uităm!”.

În seara de 30 octombrie 2015, un incendiu de proporţii a izbucnit din cauza unor artificii în clubul Colectiv, unde formaţia Goodbye to Gravity susţinea un concert. În urma acestei tragedii au murit 64 de persoane.

Klaus Iohannis va promulga vineri legea prin care supravieţuitorii incendiuluid e la Colectiv vor primi tratament medical pe toată durata vieţii.

Tragedia a născut un film, documentarul “colectiv”, în regia lui Alexander Nanau, care este propunerea României pentru o nominalizare la premiile Oscar 2021, secţiunea “Cel mai bun lungmetraj internațional”.

În dosarul “Colectiv”, în decembrie 2019, Cristian Popescu Piedone, care a câştigat alegerile pentru Primăria Sectorului 5, a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare iar cei trei patroni ai clubului au primit câte 11 ani şi 8 luni de detenţie. Au mai primit mulţi de închisoare patroana şi directorul firmei de artificii, pirotehniştii care au lucrat în club, pompierii care au mers în control la Colectiv dar şi funcţionari din Primărie.

În prezent, dosarul se află la Curtea de Apel Bucureşti, fiind programate termene până la sfârşitul anului când ar putea fi luată o decizie finală.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Se împlinesc cinci ani de la tragedia de la Colectiv. Cum s-a schimbat România de atunci

Avatar

Publicat

in

De

Se împlinesc azi cinci ani de la tragedia din Colectiv, în care 65 de tineri au murit și alți zeci își trăiesc viața în chinuri greu de închipuit. La cinci ani de la incendiu, nu avem încă vinovați pedepsiți și dacă tragedia s-ar repeta am realiza că nu am învățat nimic.

Vezi și: FOTO-VIDEO Imagini rare din Parcul Retezat: caprele negre se hrănesc pe o stâncă

În 30 octombrie 2020 se împlinesc 5 ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv. În urma incendiului, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar apoi mulţi dintre răniţii internaţi, numărul victimelor ajungând atunci la 64. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. Ulterior, la un şi 9 luni după tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanţul total la 65, relatează Mediafax.

Vineri, președintele Klaus Iohannis va promulga legea prin care statul român decontează pe viață tratamentul victimelor din tragedia de la Colectiv.

Anul 2020 este primul an în care se comemorează tragedia, 30 octombrie fiind decretată „Ziua pacientului cu arsuri”.

Cu toate că s-au scurs cinci ani de la tragedie, dacă un astfel de incendiu s-ar repeta, ne-am da seama că nu am învățat mai nimic. Autoritățile se scuză și acum și spun că nicio țară europeană nu ar putea face față unui eveniment similar. România a încercat să repare „sistemul”, iar astăzi numărul paturilor pentru marii arși s-a dublat. Insuficient, însă, în cazul unui incendiu cu victime multiple.

Cu puțin timp înainte de a se împlini patru ani de la tragedia care a luat zeci de vieți în „Clubul Morții”, au fost inaugurate la Iași și Timișoara Centrele pentru Arși. S-a ajuns, în România, la 23 paturi de mari arşi adulți şi 10 paturi la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală, pentru copii.

După incendiul din 2015, mai mulți patroni din Centrul Vechi al Capitalei au luat singuri decizia de a închide cluburile prea aglomerate, în care oricând s-ar fi putut produce evenimente nefericite. Dar pericolul nu este nici pe departe îndepărtat, dovadă fiind incendiile frecvente din ultimii ani, asta în condițiile în care, într-o seară de weekend, pe străzile Lipscani sau Șelari, în perioadele în care nu era pandemie, ca în acest an, sunt mii de turiști îngrămădiți în spații înguste.

Același lucru se întâmplă în majoritatea orașelor mari din țară, în cluburile din zonele centrale.

Din octombrie 2015, de la tragedia din clubul Colectiv și până în prezent, au curs demisiile la nivel înalt, rețineri, modificările legislative, trimiterile în judecată. Supraviețuitorii și părinții tinerilor morți nu au uitat niciun moment scurs de atunci și sunt revoltați că nu există un vinovat pedepsit.

Instanța s-a pronunțat doar în primă instanță, când Tribunalul București l-a condamnat pe fostul primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, la opt ani şi şase luni. Foştii patroni ai clubului Colectiv au primit, în primă instanţă, pedepse de câte 11 ani şi opt luni de închisoare. Este vorba despre George Anastasescu Costin Mincu şi despre Paul Gancea. Conform deciziei, fosta angajată a Primăriei Sectorului 4, Aurelia Iofciu, a fost condamnată la opt ani de închisoare cu executare. Pedepse cu închisoare au primit şi administratorul firmei de artificii, Daniela Niţă, condamnată la 12 ani şi opt luni, pirotehnisul Zaharia Viorel, condamnat la nouă ani şi opt luni în spatele gratiilor, pirotehnistul Moise Marian, condamnat la 10 ani, patronul firmei de artificii, Cristian Niţă, la trei ani şi jumătate de închisoare. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis ca închisoare să facă şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, ambii primind pedepse de câte nouă ani şi două luni. Fostele angajate ale Primăriei Sectorului 4, Larisa Ganea şi Ramona Moţoc au primit pedepse cu închisoare de şapte, respectiv trei ani.

De asemenea, condamnaţii au fost obligaţi să plătească daune morale uriaşe victimelor, de peste 42 de milioane de euro, cea mai mare sumă acordată fiind 500.000 de euro, în câteva cazuri.
Eugen Iancu, tatăl unui tânăr care a murit în incendiul de la Colectiv, a primit daune morale 250.000 euro şi 15.000 lei daune materiale. La ultimul termen, Eugen Iancu a cerut daune în valoare de 40 de milioane de euro.

La rândul său, Andrei Găluţ, solistul trupei Goodbye to Gravity, singurul supravieţuitor din formaţie, a primit 400.000 euro daune morale şi 60.000 lei daune materiale. La ultimul termen de la tribunal, el a solicitat 8 milioane de euro.

Magistraţii de la Tribunalul Municipiului Bucureşti au stabilit ca, pe lângă pedepsele cu închisoarea, cei care se fac vinovaţi de incendiul de la Colectiv să plătească şi cheltuielile de spitalizare ale persoanelor decedate, precum şi cele referitoare la persoanele vătămate în deflagraţie.

Decizia magistraţilor nu este definitivă, astfel că la cinci ani de la tragedie, vinoații nu sunt încă pedepsiți. Mai mult, primarul Cristian Popescu Piedone a candidat din nou și câștigat votul bucureștenilor la Sectorul 5.

content-image

Filmul tragediei din urmă cu 5 ani:

30 octombrie 2015, Goodbye to Gravity a urcat pe scenă și început să cânte în fața a sute de tineri.

La ora 22:02:01, la câteva secunde după începerea concertului, în partea dreaptă a imaginii se observă cum artificiile montate pe stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena sunt aprinse pentru prima dată. Acestea ard timp de 13 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului situat în partea stângă lângă scenă.

La ora 22:32:00, se observă cum se aprind artificiile montate pe un suport situat lângă stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena. Acestea ard timp de 16 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului, situat în partea stângă în imediata apropiere a scenei.

content-image

La ora 22:32:16, imediat după ce artificiile s-au stins, se observă cum spaţiul dintre stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă rămâne în continuare luminat, iar lumina creşte foarte repede în intensitate acoperind o suprafaţa tot mai mare.

La ora 22:32:26 se observă, de fapt, cum tavanul situat între stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă arde, iar din acesta încep să cadă bucăţi incandescente.

La ora 22:32:35 suprafaţa tavanului care arde creşte foarte repede, flacara devine violentă, iar primele persoane se îndreaptă spre ieşire. Mai departe, suprafaţa tavanului cuprinsă de flăcări creşte extrem de repede, iar în aproximativ un minut de la iniţiere focul ajunge în dreptul camerei de supraveghere nr. 2, care este montată pe stâlpul de susţinere al imobilului situat diametral opus faţă de locul de unde a început incendiul.

La ora 22:33:01, se observă că în interiorul clubului se află un număr mare de persoane care sunt strânse în jurul spaţiului deschis de unde se face accesul în holul de unde se iese afară din club. Imediat, fumul devine foarte dens cuprinzând întregul club.

31 octombrie 2015 ora 3:40 – Parchetul Tribunalului Bucureşti anchetează cauzele incendiului de la Clubul Colectiv, soldat cu 27 de morţi şi aproximativ 200 de răniţi, urmând să facă cercetări pentru ucidere din culpă şi apoi să stabilească cine ar fi vinovaţii pentru această tragedie.

31 octombrie 2015 – 27 de persoane moarte.

31 octombrie 2015 – Cristian Popescu Piedone spune că nu are ce să-și reproșeze și că din punctul de vedere al primăriei Clubul Colectiv, unde s-a produs tragedia în care 27 de oameni au murit, iar aproximativ 200 au fost răniți, a funcționat legal.

1 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 30.

2 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 31.

2 noiembrie 2015 – Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a venit la locul tragediei petrecute vineri în Capitală, unde a depus flori şi a aprins lumânări în memoria victimelor.

3 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 32.

4 noiembrie 2015 – Premierul Victor Ponta a declarat că îşi depune mandatul şi că speră că demisia guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă şi a adăugat că este nevoie de soluţii raţionale.

4 noiembrie 2015 – Cristian Popescu Piedone a anunţat că demisionează din funcţia de primar al Sectorului 4 şi spune că îşi asumă vina morală pentru tragedia din clubul Colectiv, iar pentru vina legală, lasă justiţia să se pronunţe, menţionând, în finalul comunicatului, că este „de profesie om”.

4 noiembrie 2015 – Peste 30.000 de oameni au protestat în Piața Universității, oamenii fluturând steaguri, fluierând din fluiere și vuvuzele, scandând și afișând mesaje împotriva corupției și clasei politice.

6 noiembrie 2015 – Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost pus sub acuzare, de DNA, în dosarul în care se fac cercetări pentru abuz în serviciu legat de emiterea autorizației de funcţionare a clubului Colectiv.

7 noiembrie 2015 – numărul morților a ajuns la 35.

7 noiembrie 2015 – Tribunalul Bucureşti a decis arestarea preventivă a fostului primar Cristian Popescu Piedone şi a două angajate de la Primăria Sectorului 4, în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu și fals intelectual în legătură cu autorizarea clubului Colectiv.

8 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 43.

9 noiembrie 2015 – Antonina Radu şi Petrică George Matei, angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov, care au făcut controale în Colectiv, au fost reţinuţi de procurorii DNA în dosarul privind eliberarea avizelor pentru clubul din Capitală.

9 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 46.

11 noiembrie 2015 – Alexandru Pascu, basistul trupei Goodbye to Gravity, rănit în incendiul din clubul Colectiv, a murit în ziua în care a fost transferat în Franța de la Spitalul Floreasca din Capitală.

12 noiembrie 2015 – Bilantul mortilor -53. Mădălina Strugaru, prietena solistului Goodbye to Gravity, Andrei Găluț și alt tânăr.

12 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 54. Claudiu Bogdan Istrate (22 de ani) – era internat la Bagdasar Arseni în stare gravă, intubat, având arsuri pe corp şi arsuri de căi respiratorii.

13 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 55 – Loredana Dărescu a murit, vineri, în spitalul din Germania unde fusese transferată.

14 noiembrie 2015 – Antoninie Radu, căpitanul ISU care a făcut controale în Colectiv, a fost arestat preventiv de Curtea Militară de Apel.

16 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 56. O tânără în vârstă de 18 ani a murit la Spitalul Sfantul Ioan.

19 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 57. O altă tânără a murit la Spitalul de Arşi din Capitală – Ana Albu, în vârstă de 30 de ani.

20 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 58. O altă tânără la o clinică din Germania, unde a fost transferată de la un spital din Capitală.

21 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 59. Tânărul care a decedat se numeşte Alexandru Mihai Iancu, avea 22 de ani.

22 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 60. Tânărul care a decedat se numea Alexandru Hogea, avea 19 ani şi era printre răniţii din clubul Colectiv care au ajuns în spitale din străinătate, el fiind internat într-o clinică din Viena.

25 noeiembrie 2015 – Șefii ISU Bucureşti-Ilfov au fost suspendaţi din funcţii, la aproape o lună de la tragedia din Colectiv, la ISU fiind făcute verificări privind faptul că nu a făcut controale la Fabrica Pionierul şi la club, deşi ştia că va fi organizat un eveniment cu public numeros.

30 noiembrie 2015 – Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, cercetat pentru abuz în serviciu în cazul tragediei de la Clubul Colectiv, a anunţat că se retrage din viaţa politică şi a afirmat că speră că va fi succedat de un primar care să continue proiectele sale.

3 decembrie 2015 – Narcis Hogea, tatăl celei de-a 60-a persoane decedate în urma incendiului din Colectiv – Alex Hogea, care a murit la 19 ani -, spune că lista victimelor acestei tragedii este una a durerii, provocată fie de focul din club, fie de corupţia şi orgoliul prostesc de care oamenii pot fi uneori capabili.

9 decembrie 2015 – Premierul Marii Britanii, David Cameron, care se află în prima sa vizită în România, a ajuns la clubul Colectiv, la 40 de zile de la incendiu.

14 decembrie 2015 – Numărul morților – 61. Este vorba despre o tânără de 36 de ani, care fusese transferată de la Spitalul Bagdasar Arseni la o clinică din Germania.

15 decembrie 2015 – Bilanțul tragediei a ajuns la 62 de morți. Este vorba despre o tânără de 24 de ani care se afla în stare critică de la început, la Secția de Terapie Intensivă, având arsuri grave pe o mare suprafață a corpului.

16 decembrie 2015 – Președintele Klaus Iohannis a afirmat, în plenul Parlamentului, unde își prezintă bilanțul la un an de la preluarea mandatului, că „cea mai tragică lecție a anului 2015 se numește Colectiv”, arătând că aceasta a scos la iveală problemele multor sisteme, iar „corupția ucide” este „concluzia dură”.

22 decembrie 2015 – Un bărbat, victima a incendiului, şi-a pierdut viaţa într-un spital din Marea Britanie, numărul persoanelor decedate în această tragedie ajungând astfel la 63.

14 martie 2016 – Un tânăr în vârstă de 21 de ani a murit la Spitalul Floreasca din Capitală. Decesul tânărului a survenit la aproape 5 luni de la tragedia din Colectiv, fiind a 64-a persoană care a murit din cauza leziunilor grave provocate de incendiu.

28 aprilie 2016 -Procurorii de la Parchetul General au trimis în judecată dosarul „Colectiv”, patronii clubului și reprezentanţi ai firmei de la care proveneau artificiile folosite în Colectiv, urmând să fie judecați de magistrații de la Judecătoria Sectorului 4.

5 mai 2016 – Rudele decedaților și răniții din Colectiv s-au constituit părți civile în dosarul penal, aceștia cerând, în total, despăgubiri de aproape 30 de milioane de euro.

30 octombrie 2016 – sociația Colectiv GTG 3010 a inaugurat monumentul ridicat în amintirea celor 64 de tineri decedați în urma incendiului, acesta fiind amplasat în piațeta din faţa fostului club.

30 octombrie 2016 – este 5.000 de oameni au ajuns la sediul clubului Colectiv. Cei prezenţi au adus flori şi au aprins lumânări în memoria celor care au decedat în urma incendiului.

29 decembrie 2016 – Judecătorii au respins cererile inculpaților și au decis că judecata în procesul Colectiv poate începe.

29 iulie 2017 – Asociaţia Colectiv anunţă încă un deces: Numărul victimelor după tragedia din Colectiv creşte. „65! Numărul victimelor după tragedia din Colectiv creşte. Dumnezeu să te odihnească, Răzvan!”, este mesajul postat pe pagina Asociaţiei Colectiv. Tânărul s-a sinucis.

21 ianuarie 2018 – A intrat în vigoare Legea nr.28/2018 pentru completarea Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. Conform acestei legi, patronii obiectivelor publice, a restaurantelor și cluburilor fără autorizație de securitate la incendiu au obligația să realizeze și să amplaseze panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, cu următorul conținut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe fundal alb: «Acest spațiu funcționează fără autorizație de securitate la incendiu».

18 iunie 2018 – Parchetul General extinde ancheta în dosarul Colectiv și investighează modul în care autoritățile au intervenit și au îngrijit victimele imediat după tragedie, luni dimineața fiind audiate patru persoane. Ancheta este extinsă în urma plângerilor penale depuse de părinți și victime.

14 august 2018 – Marian Moise, pirotehnistul care a montat artificiile în clubul Colectiv, artificierul Viorel Zaharia, patronii clubului George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, dar şi patroana firmei care a livrat artificiile au fost trimiși în judecată într-un dosar disjuns din Colectiv.

3 septembrie – Judecătorul din dosar, Valeriu Mihail Terceanu, s-a pensionat, iar victimele și familia celor decedați se temeau că dosarul, care oricum înainta cu dificultate, va fi reluat de la zero.

22 octombrie 2018 – Judecătorul Mihai Bălănescu a fost repartizat să judece dosarul Colectiv.

30 septembrie 2019 – Victimele Colectiv cer decontarea pe viață a tratamentelor de care au nevoie după incendiu. Răniții spun că trupurile lor nu s-au refăcut după rănile suferite în urma incendiului și necesită îngrijiri întreaga viață, solicitând autorităților statului asigurarea de „sprijin pe viață, prin plata tuturor tratamentelor, intervențiilor chirurgicale, procedurilor de recuperare”.

25 octombrie 2019 – Judecătorii au permis jurnaliștilor, pentru prima dată, să vadă ce este dincolo de ușile închise, după 4 ani de la incendiu. Încă se văd urme de mâini la ieșire, încercuite de criminaliști. Pe jos zace tot ce nu a ajutat anchetei, iar în aer plutește cenușa. Pe scenă sunt haine aruncate, cu urme de fum. Pe masă mai sunt pahare, un flyer cu „Goodbye to gravity” și un bilet la loto pe jumătate ars.

29 octombrie 2019 – Parchetul Militar anunță că a început cercetările in rem în dosarul Colectiv, după apariția imaginilor care surprind primele momente ale intervenției. Se fac cercetări inclusiv pentru profanare de cadavre, după ce un militar sar fi adresat cuvinte injurioase cu privire la o persoană decedată. De asemenea, procurorii militari fac cercetări și pentru sustragere sau distrugere de probe, cu privire la faptul că filmarea cu primele momente ale intervenției au apărut abia după aproape patru ani.

16 decembrie 2019 – Condamnări în primă instanță la Tribunalul București: Cristian Popescu Piedone – 8 ani și șase luni, patronii clubului, George Anastasescu Costin Mincu şi Paul Gancea – 11 ani și 8 luni, Aurelia Iofciu, fostă angajată a Primăriei Sectorului 4 – 8 ani, Daniela Niţă, administratorul firmei de artificii – 12 ani, pirotehnisul Zaharia Viorel – 9 ani și 8 luni, pirotehnistul Moise Marian – 10 ani, Cristian Niță, patronul firmei de artificii – 3 ani și 6 luni, Antonina Radu şi George Petrică Matei, de la ISU – 9 ani și 2 luni, Larisa Ganea, angajată a Primăriei Sectorului 4 – 7 ani şi Ramona Moţoc, angajată a Primăriei Capitalei – 3 ani.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

PROMO CAMPANIE

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend