Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ioana Ene Dogioiu: Într-o lună, Iohannis va fi nevoit să renunțe la Florin Cîțu. Va desemna un alt premier

Publicat

in

Jurnalista Ioana Ene Dogioiu susține că premierul Florin Cîțu are zilele numărate la Palatul Victoria, iar dacă va fi dat jos în Parlament, atunci președintele Klaus Iohannis nu va avea de ales și va trebui să nominalizeze un alt premier.

”Când are nevoie premierul Cîțu de majoritate?

În mod cert la votul de încredere pentru schimbarea componenței Guvernului. Premierul spune că nu ar fi un vot pentru tot Cabinetul, ci doar pentru noii miniștri. Chiar dacă textul constituțional îl ajută, de câte ori poate să cadă la acest vot de încredere până la sesizarea CCR?

Dar în discuție este și moțiunea de cenzură. Pe 28 septembrie, CCR va stabili dacă cea depusă de USR PLUS și AUR își va urma cursul sau nu.

Dacă da, va ajunge la vot. Dacă moțiunea va fi invalidată, poate fi depusă una nouă, ori de către PSD, ori de către USR PLUS și AUR.

În ambele cazuri, cheia va fi la PSD. Își poate permite PSD să nu voteze/inițieze moțiunea împotriva Guvernului Cîțu ajuns la 15% cota de încredere și, implicit, să țină acest guvern cu voturile sale? La vedere, pentru că aritmetica parlamentară va face imposibilă discreția susținerii.

Există precedentul guvernării Tăriceanu, care a supraviețuit cu susținerea PSD. Și cred că social democraților nu le-ar displăcea.

Dar situațiile nu sunt comparabile: Cîțu nu e Tăriceanu, care era autentic președinte de partid, la Palatul Cotroceni era Traian Băsescu, adică inamicul comun, iar PSD nu avea niciun concurent în zona lui de electorat.

Acum are doi: AUR și, mai periculos, pe Dragnea, iar ambii acuză PSD tocmai de blat cu PNL, de subordonare față de Iohannis și servicii. Își poate asuma PSD să confirme aceste acuzații pentru niște bani în plus pentru primari și câteva posturi?

În plus, PSD are un obiectiv strategic fezabil dacă rezistă tentației acum: să câștige toate cele patru runde de alegeri din 2024 și atunci să aibă cu mult mai mult decât pot primi acum susținând o guvernare chinuită.

O variantă ar fi refacerea coaliției. Și pentru USR PLUS ar fi sinucigaș să îl accepte din nou pe dl Cîțu. Nu numai pentru că ar fi ridicoli, dar nu ar putea justifica luna aceasta de criză cu toate costurile ei.

Împotriva dlui Cîțu a fost o decizie unanimă a Comitetului Politic. Electoratul lor e cel mai exigent și nervos, nu poate fi luat de prost atât de ușor, cu o hârtie plină de promisiuni.

Dacian Cioloș a fost foarte ferm într-o postare duminică seara: „Nu am discutat nimic cu Florin Cîțu sau cu cineva din conducerea PNL după congresul lor. Nu ne întoarcem la guvernare decât în condițiile deja expuse: alt premier și calendar clar de reforme. Consider declarațiile liberalilor o încercare ridicolă de influențare a alegerilor din USR PLUS”.

Dar să zicem că USR PLUS s-ar sinucide, ar putea fi insuficient dacă Ludovic Orban păstrează în jur de 30 de parlamentari care să voteze împotriva dlui Cîțu. Ce ar mai avea de pierdut?

Dacă nu reușește să își asigure susținerea la moțiune, Guvernul pică și dl Cîțu nu poate fi următoarea propunere de premier, conform Deciziei CCR 85 de anul trecut.

Iar fără domnia sa jocul se deblochează în primul rând în privința USR PLUS, dar chiar și în privința PSD, pentru care dărâmarea lui Florin Cîțu va fi suficient de valoroasă pentru a acoperi o eventuală susținere pentru alt guvern PNL, cu alt premier, dacă va fi nevoie.

Așadar, adevăratul președinte PNL, Klaus Iohannis, va fi probabil într-o luna pus în situația de a renunța la pionul antiOrban și de a desemna un nou premier, la care probabil deja s-a gândit. Care să formeze o nouă coaliție pentru un guvern care să gestioneze PNRR. Dl Cîțu poate fi la fel de bine și președintele Senatului până se eliberează șefia BNR.”, scrie Ioana Ene Dogioiu, într-un editorial în SpotMedia.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

President informs Parliament about forces of Army, Internal Affairs participating in 2022 missions abroad

Publicat

in

De

President Klaus Iohannis sent a letter to Parliament on the forces and resources of the Romanian Army and the Ministry of Internal Affairs (MAI) approved for 2022 to be made available with a view to participating in missions outside the national territory, from the budgets of the Ministry of National Defense (MApN) and MAI.

According to the document, as many as 3,273 forces of the Romanian Army and 2,536 belonging to the MAI will be sent this year on missions and operations outside the national territory.

“In a constantly deteriorating security environment, the Romanian armed forces are called upon to respond to increasingly diverse challenges, and there is an ever growing trend towards diversification of the manner, the areas of action and the level of the involvement. At present, Romania benefits from strong security guarantees offered by the membership in the North Atlantic Alliance (NATO) and the European Union (EU), as well as the good relations with the neighboring countries and with its strategic partners,” reads the president’s letter.

The President states that our country will continue to rely, in addition to NATO and the EU, on the Strategic Partnership with the United States of America, which “ensures the optimal framework for strengthening relations between the armies of the two countries, in order to substantiate Romania’s strategic position at the Black Sea”.

In 2022, the forces and capabilities of the Romanian Army participating in missions and operations outside the territory of the Romanian state will be under NATO, EU, UN, OSCE leadership, as well as under the leadership of anti-ISIL/Daesh and within the Takuba Task Force.

“The main effort will be to increase participation in operations in the Western Balkans (KFOR, under NATO auspices and EUFOR ATHEA, under EU auspices), including by making available the reserve forces, on hold in Romania, while maintaining a significant contribution to NATO’s rapid response forces and within the fighting group for ensuring NATO’s enhanced forward presence in Poland,” mentions the document.

The Romanian Army participates in the Takuba Task Force, under the leadership of France, throughout 2022, for “training, advising, mentoring and accompanying in combat the Malian and Nigerian armed forces, facilitating and coordinating the coalition’s activities in order to identify and counteract the activities and actions of the extremist-violent and terrorist organisations in Sahel, according to the specific operational requirements,” states the head of state.

In 2022, the Ministry of Internal Affairs will make available forces and resources for the EU, OSCE, NATO and UN missions, as well as within the leadership structures of these international organizations, to operational commands in mission areas and EU agencies, Iohannis said.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Adrian Câciu e CATEGORIC: România VA IMPOZITA multinaționalele cu 15% – CUM SE APLICĂ măsura

Publicat

in

De

Multinaționalele trebuie să fie pregătite: România, prin vocea ministrului său de Finanțe, Adrian Câciu, începe pregătirile pentru implementarea, chiar de la 1 ianuarie 2023, a Directivei privind nivelul minim de impozitare, arată Miruna Enache, Partener, EY România.

Cum costurile administrative și de conformare la introducerea impozitului minim global pe profit (GloBE) vor fi minime, așa cum dă asigurări Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde va trebui să lucreze cu adevărat Guvernul va fi la adaptarea legislației, astfel încât să ia în calcul toate situațiile specifice și să pregătească norme clare, care să asigure o aplicare ușoară a Directivei europene, spune Miruna Enache, Partener, Liderul Diviziei de Asistență Fiscală în tranzacții.

Măsura introducerii unui impozit minim global a fost anunțată drept revoluționară de toată lumea fiscală la jumătatea anului trecut și prevede introducerea unui impozit minim de 15% pe profiturile multinaționalelor și taxarea lor în statele în care realizează profitul. Din punct de vedere tehnic, OCDE dă asigurări că ”regulile GloBE au fost concepute cu scopul de a minimiza costurile și complexitatea, atât pentru autoritățile fiscale, cât și pentru contribuabili, în contextul obiectivelor politicii fiscale ale pilonului doi”. Argumentele Organizației includ faptul că noua măsură utilizează pragurile și definițiile deja cunoscute statelor în raportările pe care trebuie să le realizeze țară cu țară, așa-numitele CbCR. Adică, vor fi folosite informațiile financiare la nivel de entitate și standardele de contabilitate existente, fără ajustări; vor fi excluse din operațiunile dintr-o jurisdicție unde se obțin sub 1 milion euro în profit și 10 milioane euro în venituri.

Intenția este ca entitatea mamă ultimă, cea care are capacitatea de a plăti suma necesară, să plătească o diferență de impozit doar atunci când este cazul. De altfel, viitorul cadru de implementare va include îndrumări administrative suplimentare cu privire la obligațiile declarative și de plată: țările pot dezvolta anumite reguli, pentru a ajuta la atenuarea sarcinilor de conformitate pentru companiile multinaționale.

OCDE ia în considerare și posibilitatea ca nu toate țările, deși majoritatea statelor lumii au aderat la impozitul minim global, să poată aplica reglementarea în același timp și cu privire la același venit cu impozitare redusă.

Pentru a elimina riscul de supraimpozitare, conform regulilor OCDE, se aplică reguli prioritare care asigură dezactivarea regulilor de impozitare minimă globală, în situațiile în care venitul cu impozitare redusă este deja supus impozitului minim în altă parte. În plus, regulile impozitului minim pe profit asigură că toate jurisdicțiile care implementează GLOBE au același punct de plecare, atât cu privire la regim, cât și la interpretare. Cadrul incluziv va asigura, de asemenea, că normele funcționează efectiv într-un mod coordonat pe măsură ce țările trec în faza de implementare.

În plus, țările care adoptă regulile OCDE nu vor fi obligate să introducă taxe interne suplimentare asupra propriilor contribuabili rezidenți, dar pot alege să facă acest lucru. În măsura în care o țară alege să implementeze impozitul minim intern calificat, o astfel de taxă va reduce valoarea taxei suplimentare care ar putea fi altfel aplicabilă, în conformitate cu regulile GloBE și plătibilă într-o altă jurisdicție.

De exemplu, dacă taxa suplimentară de 100 de euro este datorată într-o anumită jurisdicție, dar aceasta impune propriul impozit intern calificat minim tot de 100 de euro, atunci nu va exista taxă suplimentară datorată, conform regulilor impozitului minim global (GloBE). Cu o rată de impozitare efectivă minimă de 15%, regulile GloBE sunt de așteptat să genereze aproximativ 150 de miliarde USD în venituri fiscale globale suplimentare pe an. Acestea includ nu doar veniturile așteptate din aplicarea normelor în sine, ci și venituri suplimentare din impozitul pe profit așteptate din reducerea transferărilor de profituri ca urmare a introducerii regulilor. O rată de impozitare efectivă jurisdicțională de 15% reprezintă un pas important față de ratele istorice, adesea foarte scăzute, pentru veniturile din sursele străine ale multinaționalelor.

Se așteaptă că regulile GloBE să reducă presiunea resimțită de guverne în a oferi investitorilor stimulente fiscale, reduceri sau eliminări parțiale ale taxelor. În plus, se așteaptă ca țările în curs de dezvoltare să își poată proteja în continuare baza de impozitare prin aplicarea unui tratat care le va permite țărilor să-și păstreze dreptul de impozitare, pe care, altfel, l-ar fi cedat, în temeiul unui tratat fiscal, asupra anumitor plăți efectuate către părți afiliate din străinătate, care prezintă adesea riscuri BEPS, cum ar fi dobânzi și redevențe. Dar, dincolo de asigurările oferite de OCDE, să vedem care vor fi efectele resimțite de companiile din întreaga lume și din România.

În primul rând, Uniunea Europeană a aprobat în decembrie 2021 un proiect de directivă vizând BEPS 2.0, care va introduce din 2023 și, respectiv, din 2024, prevederi comune în Statele Membre privind aplicarea Regulii de Includere a Veniturilor și, respectiv, a Regulilor de Plăți Sub-impozitate. Astfel, sunt avute în vedere caracteristici proprii Pieței Unice Europene și definițiile și regulile vor trebui implementate în fiecare Stat Membru. Regulile europene vor acoperi și grupurile domestice care au o cifră de afaceri cumulată de peste 750 de milioane de euro, iar entitatea mamă care aplică Regula de Includere a Veniturilor va plăti impozitul suplimentar, nu doar pentru filialele din jurisdicții terțe, ci şi pentru entități rezidente în state membre. Statele membre pot alege să implementeze impozitul suplimentar pentru entitățile din grup situate pe teritoriul lor.

România va trebui să își adapteze legislația pentru a include aceste noi reguli de impozitare, acoperind și situații specifice (cum ar fi microîntreprinderile, situația în care o entitate din grup aflată în România trebuie să aplice impozitul minim suplimentar, chiar dacă nu este societate holding etc.). Pregătirea unor norme clare pentru aplicarea practică a noilor reguli este extrem de importantă (așa cum s-au dovedit extrem de utile normele de aplicare pentru toată legislația europeană implementată la noi).

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend