Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Invadând Ucraina, Putin a condamnat lumea la foamete (analiză The Economist)

Publicat

in

„Președintele Vladimir Putin va distruge viețile mai multor oameni dincolo de câmpul de luptă și la o scară pe care până și el va ajunge să o regrete”, scrie The Economist într-o analiză intitulată „Catastrofa alimentară iminentă”. Dacă războiul va continua și cum resursele Ucrainei și Rusiei sunt limitate, sute de milioane de oameni vor cădea în sărăcie, incertitudinea politică se va răspândi iar oamenii vor muri de foame.

Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei durează deja de aproape trei luni. Milioane de ucraineni și-au părăsit casele și au fugit în țările vecine, inclusiv în România, iar numărul morților, inclusiv civili, se ridică deja la câteva mii. Dincolo de tragediile de pe frontul deschis de Rusia, odată cu invadarea Ucrainei victimă a picat întreaga lume.

Rusia a blocat porturile Ucrainei la Marea Neagă și, implicit, exporturile de cereale. David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (WFP), din cadrul ONU, avertiza pe 19 mai că milioane de oameni din întreaga lume vor ajunge în pragul foametei dacă porturile Ucrainei nu vor fi redeschise pentru a permite transportul de cereale.

Sistemul alimentar global este oricum deja slăbit de pandemia de COVID-19, de schimbările climatice și de o insecuritate energetică, scrie publicația financiară. Războiul înrăutățește și mai mult criza alimentară în condițiile în care Rusia și Ucraina împreună asigură 12% din comerțul cu cereale la nivel mondial și sunt printre primele cinci state exportatoare de cereale.

„Putin să nu folosească mâncarea ca armă”

Prețurile cerealelor au crescut de la începerea războiului, iar asta a dus la creșterea prețurilor alimentelor de bază. Consecința este că tot mai mulți oameni riscă să ajungă în pragul foametei: aproape 250 de milioane, arată The Economist.

„Putin nu ar trebui să folosească mâncarea drept armă. Liderii lumii trebuie să vadă foametea ca o problemă globală ce necesită urgent o soluție globală”, notează publicația britanică.

Rusia și Ucraina asigură 28% din grâul comercializat în toată lumea, 29% din orz, 15% din porumb și 75% din uleiul de floarea soarelui, potrivit revistei financiare. Cele două țări contribuie cu jumătate din cereale importate de Lebanon și Tunisia și două treimi din cele importate de Libia și Egipt.

Publicația financiară atrage însă atenția că Programul Alimentar Mondial (WFP) a avertizat încă dinainte de război că 2022 va fi un an dificil, din cauza lipsei de precipitații în China, cel mai mare producător de grâu, și temperaturilor extreme din India, al doilea mare producător. Lipsa de precipitații amenință și alte state, de la SUA până la Franța, mai arată analiza.

„Toate astea au un afect cumplit asupra celor nevoiași. Gospodăriile din țările aflate în dezvoltare cheltuie 25% din bugetele lor pe mâncare, iar cele din regiunea subsahariană a Africii, până la 40%. În țările importatoare de cereale, guvernele nu-și permit subvenții pentru a-i ajuta pe cei în nevoie”, scrie The Economist.

Fermierii nu au unde să-și depoziteze următoarea recoltă, nu au nici combustibil și nici forță de muncă

Iar criza se accentuează. Ucraina a exportat mare parte din recolta de vara trecută înainte de război, în timp ce Rusia încă mai vinde din ea, deși greu, din cauza costurilor foarte mari și a riscurilor la care sunt supuși cei care transportă cerealele.

Cu toate astea, silozurile care nu au fost afectate de bombardamente, în Ucraina, sunt pline de porumb și orz, iar fermierii nu au unde să-și depoziteze următoarea recoltă, care va începe la finalul lunii iunie și care ar putea, din cauza asta să putrezească. Apoi, nu au combustibil și nici forță de muncă pentru a se ocupa de recolta de după.

Rusia, la rândul ei, duce lipsă de semințe și pesticide, pe care le cumpăra în mod obișnuit din Uniunea Europeană. Mai multe țări au restricționat exporturile de mâncare din cauza creșterii prețurilor la alimente provocată de criza din Ucraina. Printre ele, Argentina, Turcia, India, Indonezia, Serbia, potrivit CNBC. Este vorba în special despre cereale și ulei, dar și despre carne, fructe și legume.

Care e soluția

Aceste întreruperi sunt în primul rând rezultatul invaziei lui Putin în Ucraina, sancțiunile impuse de alte state doar au intensificat consecințele, scrie The Economist. „Între timp, mulți oameni vor suferi de foame, iar unii dintre ei vor muri”, notează publicația, care subliniază că toate statele ar trebui să lucreze împreună.

Iar primul pas este să-și țină piețele deschise, la fel cum a făcut Indonezia, sursa a 60% din uleiul de palmier vândut la nivel mondial, care a dat temporar drumul la exporturi.

Europa ar trebui să ajute Ucraina, transportându-i cerealele cu trenul sau camioanele în România sau în țările baltice, chiar dacă cel mai optimist scenariu spune că doar 20% din producție va putea ajunge așa. Și țările importatoare au nevoie de ajutor, ca să nu fie atât de afectate de facturi.

Proviziile urgente de cereale ar trebui, de asemenea, să meargă doar la cei foarte săraci, iar ceilalți, să fie ajutați poate de Fondul Monetar Internațional.

The Economist: Analiștii mai spun că o variantă de ajutor este și redeschiderea porturilor. 25 de milioane de tone de porumb și grâu, echivalentul consumului anual din țările subdezvoltate, au rămas blocate în Ucraina. În condițiile astea, notează publicația, Rusia trebuie să permită Ucrainei transporturile de cereale, iar Ucraina, să scoată minele din apropierea Odesei.

Asta nu va fi ușor, pentru că Rusia se străduiește să sugrume economia Ucrainei, în timp ce Ucraina, la rândul său, ezită să îndepărteze minele din apă.

„Va fi o provocare pentru celelalte state să le convingă să renunțe. Dar asigurarea hranei pentru o lume fragilă este responsabilitatea tuturor”, conchide The Economist.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Scandalul de corupție din Parlamentul European. Detalii din ancheta în care un vicepresedinte PE a fost reținut

Publicat

in

De

​Europarlamentarul socialist grec Eva Kaili, care este unul dintre vicepreședinții Parlamentului European, a fost reținut vineri seară la Bruxelles în cadrul unei anchete privind suspiciunile de corupție care implică Qatarul, a declarat o sursă pentru AFP. Alte patru persoane au fost reținut în același caz, iar în timpul celor 16 percheziții care au avut loc în capitala Belgiei, polițiștii au descoperit peste jumătate de milion de euro în numerar.

Europarlamentarul socialist grec Eva KailiFoto: Eurokinissi / Zuma Press / Profimedia

Poliția belgiană a desfășurat o operațiune de amploare la Bruxelles, într-o anchetă care vizează mai multe persoane, inclusiv pe eurodeputata Eva Kaili și un fost europarlamentar italian, Pier-Antonio Panzeri, notează AFP.

Poliția din Belgia a reținut vineri cinci persoane pentru interogatoriu, dar nu a numit suspecții și nici „țara din Golf” care este implicată în scandalul de corupție, dar o sursă AFP a afirmat că este vorba despre Qatar, după cum a dezvăluit o anchetă comună a ziarului francofon Le Soir și a săptămânalului flamand Knack.

Ancheta, condusă timp de patru luni de un judecător financiar din Bruxelles, vizează „corupția” și „spălarea de bani” în cadrul unei grup organizat, a precizat parchetul federal într-un comunicat.

„Țara din Golf” este suspectată că „a influențat deciziile economice și politice ale Parlamentului European, prin plata unor sume de bani substanțiale sau prin oferirea de cadouri importante”, a mai precizat sursa citată.

În ceea ce privește beneficiarii, aceștia sunt oameni cu „o poziție politică și/sau strategică semnificativă” în cadrul Parlamentului European.

Peste jumătate de milion de euro în numerar, găsit la percheziții

Poliția a făcut în tota 16 percheziții în capitala Belgiei, unde are sediul și Parlamentul European.

În cursul operațiunii, poliția a confiscat „aproximativ 600.000 de euro în numerar”, precum și „echipamente informatice și telefoane mobile”, al căror conținut va fi analizat.

Cadourile sau beneficiile oferite ar putea fi legate de dorința Qatarului de a-și îmbunătăți reputația, fiind aspru criticată în ceea ce privește drepturile omului și tratamentul lucrătorilor străini.

Printre cei interogați de poliția belgiană, secretarul general al Confederației Internaționale a Sindicatelor, Luca Visentini, a vorbit din nou în această săptămână despre situația lucrătorilor din Qatar, într-un interviu difuzat vineri de AFP.

În special, oficialul italian a cerut „o presiune continuă asupra autorităților și angajatorilor” pentru salarii mai bune și o mai mare mobilitate a locurilor de muncă.

Partidul Socialist grec (Pasok-Kinal), din care Eva Kaili făcea parte, a anunțat în cursul serii de vineri, la Atena, că aceasta a fost „demisă”.

Morții de pe șantierele din Qatar

Fosta prezentatăare Eva Kaili, în vârstă de 44 de ani, care este unul dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European, s-a întâlnit în Qatar cu puțin timp înainte de începerea Cupei Mondiale 2022 cu ministrul qatarez al Muncii, Ali bin Samikh Al Marri.

Europarlamentarul grec a salutat cu această ocazie, în numele UE, angajamentul Qatarului de a „continua reformele în domeniul muncii”, potrivit unui tweet al ambasadorului UE la Doha, Cristian Tudor.

„Astăzi, Cupa Mondială de fotbal din Qatar este o dovadă concretă a modului în care diplomația sportivă poate duce la o transformare istorică a unei țări ale cărei reforme au inspirat lumea arabă”, mai spusese Eva Kaili la 22 noiembrie, în Parlamentul European.

„Qatarul este un lider în ceea ce privește drepturile lucrătorilor”, a spus Kaili.

Qatar se apără

Qatar, gazda Cupei Mondiale de fotbal din 2022, a fost acuzată de ONG-uri că neglijează condițiile de muncă și de viață ale sutelor de mii de lucrători migranți din Asia și Africa.

Ca răspuns, Doha a promovat reforme revoluționare ale codului muncii, salutate de sindicate, care solicită totuși o aplicare mai strictă.

Cotidianul britanic The Gaurdian dezvăluia în februarie 2021 că 6.500 de muncitori străini au murit în Qatar în ultimii 10 ani, de când a câștigat dreptul de a găzdui turneul final al Cupei Mondiale din 2022.

Autoritățile din Qatar au negat cu tărie acest lucru. Iar Organizația Internațională a Muncii, prezentă la Doha din 2018, a documentat cincizeci de accidente de muncă mortale ale angajaților într-un an, în 2020, și 500 de răniri grave. Cu toate acestea, a remarcat lipsa datelor disponibile.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Flavius Stoican este noul antrenor al echipei FC Botoşani

Publicat

in

De

FC Botoşani anunţă, oficial, numirea lui Flavius Stoican în funcţia de antrenor, după ce, anterior în acest sezon, fusese tehnicianul celor de la CS Mioveni, anunță News.ro.

În vârstă de 46 de ani, acesta le-a mai pregătit în cariera sa de antrenor pe Dinamo II, Chindia Târgovişte, Dinamo Bucureşti, FC Voluntari, Zimbru Chişinău, Pandurii Târgu-Jiu, Poli Iaşi, Petrolul Ploieşti, Viitorul Pandurii Târgu-Jiu şi FCU Craiova.

La FC Botoşani, el îl înlocuieşte pe Mihai Ciobanu, care a asigurat conducerea echipei după plecarea lui Mihai Teja.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend