–

Știri pe surse/diaspora. A trecut un an de la preluarea mandatului de Ministru al Tineretului și Sportului. Ce ați întreprins în mod concret în această perioadă atât pentru sportivii/tinerii din țară, cât și pentru cei din diaspora?

–

Ionut Stroe, Ministrul Tineretului si Sportului: Tinerii au fost prioritatea noastră în acest an. Am pus pentru prima dată sportul de masă, și mai ales cel practicat de tineri, în centrul atenției acestui minister. Am purtat de la bun început discuții cu colegii noștri de la Ministerul Educației și Cercetării pentru a crește numărul de ore de educație fizică din curriculă, la toate clasele, dar și pentru a realiza parteneriate cu structurile sportive astfel încât să putem avea competiții sportive mai multe și mai atrăgătoare pentru elevi. În plus, în parteneriat cu MEC, COSR și Institutul Aspen, am demarat un program de „alfabetizare sportivă” pentru cei mai mici elevi, astfel încât aceștia să poată descoperi diferite sporturi, în primul rând sub forma unor jocuri simple.

Din păcate, unul dintre efectele pandemiei a fost acela de a limita drastic numărul de tabere de tineret și de competiții la nivel școlar, fiind obligați să găsim alte metode decât cele tradiționale pentru a sprijini copiii și tinerii.

Una dintre soluții a fost programul de 30.000 de vouchere, cu ajutorul cărora copiii care se înscriu pentru prima dată la un club sportiv pot achiziționa echipament sportiv în valoare de 300 de lei. Pentru anul 2021, pregătim o extindere a acestui program, până la 100.000 de vouchere, cu scopul de a aduce în structurile sportive suficienți tineri pentru a forma o bază solidă de selecție pentru o nouă generație de aur și pentru a crea un val de interes pentru mișcare și sport în rândul tinerilor.

În ceea ce privește programele pentru tineret, vreau să atrag atenția, în primul rând, asupra celor dedicate tinerilor care nu sunt în nicio formă de educație și nici nu au un loc de muncă. Tinerii NEETs nu au reprezentat în administrațiile trecute o prioritate pentru MTS, nici în zona de documente programatice, nici în zona de finanțare, deși, în prezent, 1 din 5 tineri din România se regăsește în această categorie; aceștia sunt numiți la nivel european și „tineri invizibili”. MTS a pregătit 7 proiecte pe fonduri nerambursabile în valoare totală de 28.000.000 EURO, de care vor beneficia aproximativ 8400 de tineri din această categorie. În luna decembrie vom depune spre aprobare alte 4 proiecte la Ministerul Fondurilor Europene, pe aceeași tematică, fiecare a câte 1 milion de euro.

Tot din fonduri europene am demarat un program mai amplu de refacere a centrelor de agrement pentru tineret. Este prima mare investiție, istorică aș zice, în 30 de ani, o investiție coordonată de noi de la MTS. Totalitatea investiției, atât din fonduri europene, cât și prin CNI, este estimată la 117 milioane de euro (incluzând TVA).

De asemenea, am înființat Consiliul Național Pentru Tineret (CNPT), un mecanism de consultare larg, cu mandat clar de 2 ani, un forum unde putem dezbate politicile de tineret cu cele mai reprezentative organizații ale tinerilor, în cadrul unor comisii de specialitate. Succesul și interesul inițiativei este dat de numărul mare de organizații care s-au înscris pentru a lua parte în comisiile de lucru: 56 organizații au fost selectate și iau parte la acest forum.

–

Știri pe surse/diaspora. Ați regândit structura de funcționare a Ministerului Tineretului și Sportului și ați “tăiat” o serie de hârtii inutile, cum ajută aceste măsuri sistemul sportiv/mișcarea de tineret?

–

Ionut Stroe: Structura pe care am așezat Ministerul Tineretului și Sportului va răspunde mult mai bine filosofiei pe care am impus-o de la bun început. Acest minister are menirea de a face, în primul rând, politici publice, nu de a administra mecanic și inerțial un patrimoniu. Trebuie să intre, ca mentalitate, ca proceduri și ca mod de lucru, în secolul XXI. Noile structuri vor răspunde mult mai bine acestor imperative și tinerii vor fi primii care să beneficieze de schimbări.

În primul rând, a trebuit să depășim o viziune învechită, care făcea ca Tineretul și Sportul să fie considerate două domenii complet separate, care nu numai că nu colaborau, dar nici nu prea comunicau între ele. Noua direcție, „Sportul pentru Toți și Programe pentru Tineret”, sparge acest tipar păgubos și va aduce în programele derulate de MTS o mult mai mare coeziune.

De asemenea, am creat o nouă direcție cu scopul de a digitaliza întreaga activitate a ministerului. În acest fel, MTS va deveni mult mai transparent și mai relevant în viața cetățenilor, în special a tinerilor. Instrumente precum Registrul Sportiv, Registrul Centrelor de Agrement, Registrul Bazelor Sportive și chiar Anuarul Sportiv vor deveni accesibile publicului larg într-o manieră rapidă și simplă de utilizat. Oricine dorește să facă sport va putea afla imediat unde este cea mai apropiată bază, care sunt cluburile din zonă unde se practică un anumit sport, cum se poate înființa un nou club sau pur și simplu care sunt performanțele sportivilor noștri într-un anumit domeniu.

Însă cea mai importantă modificare în ceea ce privește structura Ministerului Tineretului și Sportului consider că este crearea unei structuri specializate în atragerea de fonduri europene. Această resursă vitală a fost complet ignorată până acum! Anul acesta am reușit să facem astfel încât ministerul să devină pentru prima dată eligibil în vederea derulării programelor și primele rezultate se vor vedea în scurt timp: cu ajutorul fondurilor europene vom porni programe de sprijin pentru tinerii NEETs, cei care nu urmează vreo formă de pregătire și nici nu au un loc de muncă, vom transforma o serie de centre de agrement deteriorate în adevărate centre multifuncționale pentru activitățile de tineret, dar vom găsi și soluții pentru a crește nivelul infrastructurii sportive, care suferă în prezent din cauza lipsei cronice de investiții.

–

Știri pe surse/diaspora. Ce vă propuneți pentru următoarea perioadă? – ținând cont că sunt multe probleme stringente de rezolvat!

–

Ionut Stroe: În viitorul apropiat, ca urmare a măsurilor pe care le-am pregătit încă de anul acesta, mă aștept ca sportul să cunoască o relansare pe baze solide, și mă voi referi în continuare doar la măsurile pe care le avem în vedere pentru a rezolva cele mai importante trei probleme pe care le-am identificat până acum: hățișul legislativ, absența tinerilor de pe terenurile de sport și subfinanțarea cronică.

La nivel legislativ, avem în vedere aducerea la zi a Legii Educației Fizice și Sportului și a celorlalte acte normative din domeniu, astfel încât să clarificăm rolurile diferitelor autorități și organizații non-guvernamentale în finanțarea activităților și cluburilor sportive, să facem mult mai atractivă investiția în sport pentru capitalul privat, să simplificăm procedura de înregistrare a noilor cluburi și așa mai departe. Scopul final este de a introduce în domeniul sportiv transparența și principiile bunei guvernanțe, de a reduce risipa de resurse și de a face finanțarea mai predictibilă.

Am spus că aducerea tinerilor pe terenurile de sport trebuie să fie un veritabil „Plan de Țară”, pentru că implicațiile sunt enorme și pe termen lung, dacă ne gândim doar la sănătate sau educație. De aceea, vom continua, cu certitudine, programele destinate atragerii tinerilor către sport: programul de vouchere pentru achiziționarea de echipament sportiv destinat celor care se legitimează pentru prima dată la un club; programul național Generația 28, prin care cei mai talentați copii să fie atrași pe calea sportului de performanță; programul Sportul se Joacă, derulat în parteneriat cu MEC, COSR și Institutul Aspen, despre care am amintit deja mai devreme. Scopul acestor programe este acela de a rezolva una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă sportul românesc, faptul că avem mai mulți seniori decât copii legitimați.

Una dintre lecțiile cele mai dure oferite de anul 2020 a fost că dependența excesivă a sportului de banul public se poate transforma într-un factor major de risc, astfel încât este imperativ să găsim soluții pentru mai mult capital privat în acest domeniu. În acest scop, ne propunem modificarea legislației fiscale, astfel încât investiția într-un club sportiv să devină mult mai atrăgătoare.

În plus, vom folosi fondurile europene pentru a putea susține investițiile în infrastructura sportivă, care este în prezent în mare suferință. Vom crea și o linie specială pentru susținerea cluburilor sportive printr-un program de granturi de până la 200.000 de euro, pe care cluburile, indiferent dacă sunt organizate ca societăți sau ca asociații, să le poată accesa pentru a investi în echipamente și instalații sportive, în dotarea cabinetelor de medicină sportivă, în achiziționarea celor mai moderne soluții digitale pentru sprijinirea activității sportive și așa mai departe.

–

Știri pe surse/diaspora. Ministerul Tineretului și Sportului a organizat, în parteneriat cu alte instituții, o serie de acțiuni/activități și pentru copiii românilor de pretutindeni, ce vă propuneți în continuare, din acest punct de vedere?

–

Ionut Stroe: Una dintre problemele care mi-a atras în mod deosebit atenția, încă din perioada în care reprezentam România la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, este cea demografică: pe măsură ce fenomenul migrației muncii crește, țara noastră riscă să piardă o întreagă generație. Statul român trebuie să-și asume faptul că una dintre cele mai importante misiuni ale sale este păstrarea legăturii cu cetățenii noștri din diaspora. La nivelul Ministerului Tineretului și Sportului, am lansat o inițiativă, în parteneriat cu colegii de la Ministerul Afacerilor Externe, pentru a identifica acei tineri talentați din diaspora care au început să practice sportul și încep să se afirme peste hotare. Vrem să le reamintim de rădăcinile lor românești și să le oferim posibilitatea de a concura sub tricolor la competițiile internaționale. Primele rezultate au apărut în primăvară, iar această inițiativă promițătoare va continua și pe viitor.

În mod tradițional, MTS organiza tabere deschise tinerilor din diaspora sau tinerilor din Republica Moldova. Pandemia a îngreunat foarte mult genul acesta de activități, însă ne dorim ca pe viitor, când situația sanitară o va permite, să reluăm aceste programe de succes.

–

5. Pandemia a cuprins toate țările, din păcate, sistemul competițional a fost unul dintre cele mai afectate sectoare, ce măsuri ați luat?

–

Ionut Stroe: Anul 2020 a fost unul foarte greu pentru sport, pe întreg mapamondul. A fost pentru prima dată când, în vreme de pace, s-au suspendat cele mai importante evenimente sportive din lume, precum Jocurile Olimpice sau Turneul Final al Campionatului European de Fotbal. Am reușit, chiar și în aceste condiții deosebit de grele, să creăm un cadru pentru ca activitatea sportivă să se poată desfășura în condiții de maximă siguranță pentru toți participanții. Sportul a fost repornit în siguranță.

În perioada cea mai grea, când întreaga activitate sportivă a fost suspendată, am reușit să luăm măsuri pentru susținerea cluburilor sportive, prin amânarea la plată a utilităților și prin susținerea financiară din bugetul asigurărilor sociale a veniturilor sportivilor, inclusiv ale celor care activau în baza unui contract de activitate sportivă (CAS), deși în mod normal aceștia nu ar fi fost eligibili pentru o asemenea măsură.

Abordarea noastră a fost una graduală și am reușit, cu ajutorul colegilor din domeniul Sănătății, dar și al partenerilor din Federațiile Sportive Naționale, să găsim soluțiile pentru ca fiecare sport în parte să poată fi practicat în prezent, într-un cadru controlat și sigur. Au existat până acum nu mai puțin de nouă ordine comune, ale Ministrului Tineretului și Sportului și ale Ministrului Sănătății, care descriu în detaliu felul în care se pot practica diferitele categorii de activități sportive, de la cele care presupun gradul de risc epidemiologic cel mai scăzut – sporturile individuale în aer liber – până la cele cu gradul cel mai ridicat – sporturile de luptă.

–

Știri pe surse/diaspora.Un mesaj pentru români?

–

Ionut Stroe: Vom reuși împreună, dacă suntem solidari. A fost și încă este o perioadă grea pentru România și pentru toate țările afectate de pandemie. Pericolul nu a trecut și depinde doar de noi să ieșim cât mai rapid din această criză. Este important să continuăm să respectăm toate măsurile de prevenție și protecție recomandate, pentru a ne relua cu toții activitățile cât mai curând. Fiți precauți și rămâneți optimiști!”