Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

INTERVIU – Cineastul Andrei Gruzsniczki şi mitul moroilor: Secolul 21 e doar un număr. Într-un anumit sens, supranaturalul s-a transferat în zona digitală

Publicat

in

Scenaristul şi regizorul Andrei Gruzsniczki (foto) vorbeşte într-un interviu acordat agenției News.ro despre cel mai recent lungmetraj al său, „După 40 de zile”, şi mitul moroilor pe care l-a explorat şi exploatat pentru acesta, pe lângă tema principală, prietenia. Nu şi-a dorit să facă un horror, însă, pe parcursul documentării, i-a ieşit în cale această legendă şi a decis să o abordeze, dând filmului accente de thriller. Cineastul este de părere că, pe filiera filmelor cu vampiri, ar putea deveni un gen, pentru că, în unele regiuni, moroii sunt asimilaţi vampirilor, „dar prezintă particularităţi care îi fac unici în peisaj”. Cât despre creaţia sa recentă în relaţie cu aceste credinţe populare, el spune că aduce în atenţie, în primul rând, puterea oamenilor de a trăi alături de ele şi de a se folosi de ele pentru un fel de confort psihic.

„După 40 de zile”, al patrulea lungmetraj al lui Andrei Gruzsniczki, a avut premiera mondială în aprilie, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, apoi a fost prezentat în avanpremieră naţională la TIFF şi, zilele acestea, a rulat în competiţia oficială a celei de-a 11-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Beijing.

Pe marile ecrane din ţară, el va putea fi vizionat din 20 august.

Lungmetrajul are în centru prietenia dintre Emil, un bătrân care nu crede în spirite, şi Titi. În egală măsură, este o poveste de iubire şi drama unei prietenii. Acţiunea se petrece într-o comună din zona Olteniei. Povestea începe la parastasul de 40 de zile al soţiei lui Emil, Smaranda. Titi, prietenul de o viaţă al lui Emil, pare profund mişcat de moartea ei. Timpul trece, iar Emil realizează că zilele lui Titi par a fi numărate. Se simte responsabil pentru viaţa lui Titi şi vrea să-l resusciteze, parcă împotriva voinţei acestuia. Niciun efort nu ajută. La 40 de zile după moartea ei, Smaranda pare să-l bântuie pe Titi. Este o poveste care vorbeşte, cu nuanţe de umor negru şi mister, despre lupta pe care fiecare trebuie s-o ducă pentru a-l înţelege şi accepta pe celălalt, într-o prietenie sau într-o poveste de iubire.

Distribuţia este alcătuită din Mircea Andreescu, Valer Dellakeza, Gabriel Spahiu, Marian Negrescu, Simona Urs, Ştefan Mirea, Valeriu Bâzu şi Eugen Titu. Producători sunt Andreea Dumitrescu, Oana Bujgoi Giurgiu (co-producător) şi Anamaria Antoci (co-producător).

Gruzsniczki semnează regia şi scenariul. Montajul este realizat de Ioachim Stroe, muzica – de Cristian Lolea, imaginea – de Laurenţiu Răducanu, designul de sunet – de Ioan Filip, sunet priză directă – de Vlad Voinescu, scenografia – de Andreea Popa, Anastasia Ionescu şi Bogdan Bostănaru, machiajul şi coafura – de Sandra Pătrăuceanu, iar costumele – de Mia Conea.

Absolvent al Universităţii de Teatru şi Film din Bucureşti în 1994, Andrei Gruzsniczki a fost regizor secund al lui Lucian Pintilie şi a fost implicat în proiectele „Terminus Paradis” şi „Niki Ardelean, colonel în rezervă”.

Filmul lui de debut, „Cealaltă Irina”, a câştigat Marele Premiu şi Premiul FIPRESCI la CinePécs Moveast IFF 2008, a fost desemnat cel mai bun film românesc la Festivalul de Film Transilvania 2009 şi a primit Trofeul ANONIMUL în acelaşi an. Al doilea lungmetraj al lui, „Quod Erat Demonstrandum (Q.E.D.)”, a primit Premiul Special al Juriului (Festivalul de la Roma 2013), The Golden Taiga Award (IDFF Spirit of Fire 2014) şi Prix de Syndicat Francais de la Critique de Cinema (Arras IFF 2014). „Zavera” este al treilea lungmetraj al cineastului şi a avut premiera mondială în noiembrie 2019, în competiţia Festivalului Internaţional de la Cairo. „După 40 de zile” a fost filmat în primăvara anului 2019 şi finalizat la sfârşitul anului 2020.

Prezentăm integral răspunsurile cineastului Andrei Gruzsniczki la întrebările News.ro:

Cum aţi ajuns la acest subiect?

Andrei Gruzsniczki: S-au adunat la un moment dat mai multe fire, pe care le-am pus cap la cap în cursul unui workshop de scenaristică din 2015. Pe de o parte, era interesul meu pentru cei de vârsta a treia, oameni care nu prea mai au loc în viaţa socială a României. Chiar dacă încearcă să ţină pasul cu cei mai tineri şi sunt încă energici, ei nu au foarte mult spaţiu de activitate. Pe de altă parte, eram captivat de acest filon rural, venit cumva şi pe filiera lui Eliade, după ce am citit mai multe articole despre „parastasul în viu”, obicei respectat şi azi în sudul ţării. Obicei care are în spate până la urmă tot un mecanism social – lipsa unor rude care să împlinească obiceiurile şi să netezească drumurile după moarte îi obligă pe oameni să facă datinile încă din timpul vieţii, chiar dacă ritualul nu este agreat de biserică. Punându-le cap la cap cu câteva gânduri mai vechi, după o săptămână de lucru, s-a cristalizat scenariul acestui film.

De ce aţi ales să exploraţi mitul moroilor?

Andrei Gruzsniczki: Moroii nu erau iniţial în plan, au apărut în poveste, ca să zic aşa, pe nevăzute. Am ajuns la ei după o documentare în domeniu despre obiceiuri şi tradiţii vechi din zona rurală. Am găsit în arhive câteva adnotări despre interacţiunea locuitorilor satelor cu „arătările”. Ele sunt de fapt „confirmate” istoric în arhive de pe la 1801, când locuitorii unui sat din Argeş au dezgropat corpurile a doi vecini pe care i-au bănuit că omoară oameni, hotărâţi să-i ardă, cu tot scandalul aferent din jurul întâmplării.

Ca multe altele din folclorul românesc, este foarte ofertant. Consideraţi că ar putea fi extins la o serie de filme? V-aţi gândit să abordaţi un altul?

Andrei Gruzsniczki: Poate pe filiera filmelor cu vampiri, ar putea deveni un gen. Aşa că da, m-am gândit la acest aspect, şi am şi dezvoltat ideea. Pentru că, în unele regiuni, moroii sunt asimilaţi vampirilor, dar prezintă particularităţi care îi fac unici în peisaj. Recomand poeziile lui Marin Sorescu care tratează fenomenul, în care întâlnim atât trăsăturile caracteristice ale moroiului (apariţia din ceaţă, atingerea care paralizează, bântuirea locurilor cu care era obişnuit din timpul vieţii), cât şi relaţia de convieţuire care se stabileşte între localnici şi acest tip de personaj.

Aţi văzut iniţial povestea „După 40 de zile” într-o manieră distinctă decât rezultatul? Ce anume aţi schimbat?

Andrei Gruzsniczki: Nu am un răspuns spectaculos la această întrebare. Practic, nu cred că am schimbat nimic conceptual faţă de scenariul iniţial. Micile modificări survenite în filmare, din cauze de locaţii, spaţii, constrângeri meteorologice sau de program, nu au schimbat cu mult ceea ce doream să fie acest proiect încă de la bun început.

De ce aţi ales această formă şi nu una, să zicem, mai aproape de horror?

Andrei Gruzsniczki: Nu doream să fac un horror movie. Planul iniţial era o poveste despre doi oameni, aflaţi la apogeul vieţii, cu viziuni diferite asupra acesteia, dar care depăşesc barierele propriilor concepţii şi valori în numele unei prietenii. Prietenia până la urmă este o formă de iubire platonică, în care încrederea în celălalt joacă rolul esenţial.

Cum aţi făcut documentarea?

Andrei Gruzsniczki: Documentarea a fost făcută, practic, în trei etape. Prima a fost cea în care, scriind povestea, am citit destul de mult despre mituri, obiceiuri populare, priveghi, parastas şi alte momente semnificative din existenţa omului. Apoi, după câştigarea unui credit de dezvoltare, am făcut un drum în sudul ţării pe malurile Dunării, unde aceste rituri persistă şi acum (parastasul în viu, credinţa în moroi), şi unde am întâlnit personaje şi oameni pe care ulterior i-am chemat la filmări. Iar a treia etapă a venit după câştigarea finanţării pentru producţie, când, începând din vara lui 2018 până în primăvara lui 2019, am colindat ţara în căutarea locurilor de filmare pe urmele celor mai spectaculoase cuiburi de barză (în Olt, Dolj, Transilvania), spaţii care să slujească ideii filmului – singurătate şi prietenie.

În zona rurală sunt păstrate anumite credinţe populare, superstiţii. Cum le vedeţi acum, în secolul 21? Care este rolul lor?

Andrei Gruzsniczki: Secolul 21 este doar un număr. Mituri, credinţe, cutume există în continuare peste tot. Ideea că civilizaţia înseamnă o rupere totală de supranatural nu se susţine în clipa în care pătrunzi adânc în universul rural. Dacă schimbăm perspectiva, într-un anumit sens, supranaturalul s-a transferat în zona digitală, dacă ne gândim că, aşa, ca prin farmec, putem comunica prin unde nevăzute cu oameni aflaţi la antipozi. Pare un miracol, nu? Superstiţiile vor dăinui în continuare alături de noi, se vor acomoda şi ele cu noile tehnologii şi vor fi preluate de acestea şi revalorificate. Divertismentul, turismul, credinţa, toate au nevoie de ele.

Putem spune că acest film are un rol în încercarea de a le aduce în atenţie, de a le conserva?

Andrei Gruzsniczki: Filmul aduce în atenţie, din punctul meu de vedere, în primul rând, puterea oamenilor de a trăi alături de ele şi de a se folosi de ele pentru un fel de confort psihic. Un film poate doar marca un moment din evoluţia existenţei. Poate fi un reper. Dacă el atrage atenţia asupra acestui univers supranatural şi deschide drum altor filme sau unor noi cercetări, atunci, da, va avea şi acest rol.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

Prima hotărâre definitivă la ÎCCJ împotriva restricțiilor: Închiderea sălilor de fitness din luna martie, anulată

Publicat

in

De

Înalta Curte de Casatie și Justiție a respins recursurile împotriva sentinței Curții de Apel Cluj din aprilie prin care s-au anulat prevederilor de suspendare a activității sălilor de sport/fitness din Hotărârea de Guvern 348/2021 și din Hotărârea CJSU Cluj nr.50 din 27 martie.

„Respinge recursurile declarate de recurenta – reclamantă Indigo Gym SRL, de recurenţii – pârâţi Guvernul României, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj şi Instituţia Prefectului Judeţului Cluj, precum şi de recurentul – intervenient Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul M.A.I. împotriva Sentinţei civile nr. 104 din 9 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de Ministerul Afacerilor Interne în interesul recurentului-pârât Guvernul României, ca nefondată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 octombrie 2021”, se arată în minuta ÎCCJ.

Potrivit clujust.ro, la solicitarea unei săli de fitness, Curtea de Apel Cluj a decis anularea prevederilor privind suspendarea activității sălilor de sport/fitness din Hotărârea de Guvern 348/2021 și din Hotărârea CJSU Cluj nr.50 din 27 martie, știrea fiind publicată atunci în premieră de Clujust.ro

Extras din motivarea CA Cluj:

„În ceea ce privește caracterul gradual, necesar și proporțional al măsurilor atacate în prezentul dosar instanța apreciază că acest caracter lipsește în ce privește măsura suspendării activității sălilor de sport și fitness în spații închise .

În primul rand atât din analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 23.03.2021“, întocmit la nivelul Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției cât și din discuțiile ce au dus la adoptarea Hotărârii nr.20/2021 a pârâtului de rândul 2(f.74-85 vol .I) nu rezultă o analiză a activitatii acestor sali de sport si fitness care își desfasoară activitatea în spatii închise, a riscului manifestat sau prognozat de această activitate (așa cum impune art. 2 din Legea 55/2020 ),a gravității acestui risc care să poată fi combătut prin măsura suspendării temporare a activității .Se face doar mențiunea că activitatea acestor săli este una de risc.

Lipsa unei motivări impuse de art. 31 din Constitutie ,art. 30,31 din Legea 24/2000 nu permite astfel concluzia ca masura este graduala, necesară și proporțională cu riscul ce se doreste a fi combatut asa cum impun art. 2 din Legea 55/2020 si art. 53 din Constituție .

14.Neîndeplinirea acestor cerințe rezultă și din istoricul activității în spatii închise în sălile de sport si fitness de la începutul pandemiei și până la adoptarea HG 348/2021.

Pe perioada stării de urgență această activitate a fost în mod evident suspendată .După adoptarea Legii 55/2020 și instituirea stării de alertă prin HG 394/2020 în Anexa 3 art. 9 s-a prevăzut că în condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, se stabilesc următoarele măsuri:6. Se reia activitatea și se instituie obligația operatorilor economici care desfășoară activități de administrare a ștrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de sport/fitness de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și ai ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin. 12) din Legea nr. 55/2020.

HG 476 din 16 iunie 2020 a avut în Anexa nr. 3 – „Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc”, art. 9, pct. 5 prevederi similare .La fel celelalte HG-uri de prelungire a stării de alerta au păstrat aceste prevederi .

În concluzie inițial activitatea analizată a fost suspendata, dar apoi a fost permisă, cu respectarea normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății,norme care în esență stabilesc o serie de restricții pentru desfăsurarea activității sălilor de sport/fitness în spații închise.

Ordinul care a stabilit initial aceste condiții, restricții este OMTS nr. 667 din 7 iulie 2020 care la art. 6 se prevede că se aprobă Regulamentul privind condițiile necesar a fi respectate în vederea desfășurării activităților de pregătire fizică în săli de fitness și aerobic, prevăzut în anexa nr. 6.

Aceste conditii priveau modul de organizare a activității de pregătire fizică:respectiv organizarea spațiului de pregătire fizică anaerobă (pe aparate) astfel încât să permită menținerea unui spațiu de siguranță pentru fiecare persoană de minimum 7 mp,organizarea spațiului de pregătire fizică aerobică astfel încât să permită menținerea unui spațiu de siguranță pentru fiecare persoană de minimum 10 mp.Apoi accesul în sala de fitness și aerobic se făcea numai în baza unei programări prealabile. Programarea utilizatorilor trebuia făcută în așa fel încât să permită suficient timp pentru igienizarea periodică a sălii, dar și pentru eliberarea vestiarelor, în condițiile în care și aici trebuia menținută o distanță de siguranță între persoane.Era obligatorie o evidență nominală a persoanelor care au folosit sala în fiecare interval orar, astfel încât să se poată face cu ușurință identificarea contacților, în eventualitatea depistării unui caz de infectam cu COVID-19 printre utilizatorii respectivei săli de fitness sau aerobic.Numărul de persoane care se antrenează la un moment dat era limitat în funcție de capacitatea sălii, pentru a se menține distanța de siguranță, astfel încât fiecărei persoane să îi revină un spațiu de 7 mp în cazul exercițiilor pe aparate și 10 mp în cazul exercițiilor de tip aerobic.

În ceea ce privește antrenamentul de fitness și aerobic în spații închise se arată că utilizatorii sălilor de fitness și aerobic vor fi instruiți să își spele mâinile înainte și după terminarea antrenamentului;în cazul sălilor de fitness se va evita utilizarea aparatelor în regim de circuit și se va încuraja utilizarea unui singur tip de aparat în cadrul aceleiași sesiuni de antrenament.Se delimitează spațiile de exerciții, cu menținerea distanței fizice de minimum 1,5 m între oricare două persoane și asigurarea unui spațiu de minimum 7 mp/persoană în cazul exercițiilor pe aparate, respectiv de 2 metri între oricare două persoane și asigurarea unui spațiu de minimum 10 mp/persoană în cazul exercițiilor de tip aerobic. Se va asigura aceeași distanță inclusiv între sportiv și personalul tehnic (antrenor, medic etc).Aparatele sportive vor fi dezinfectate înainte și după fiecare utilizator.Curățarea și dezinfecția zonei cât mai des posibil.Cu excepția perioadei de desfășurare a activităților fizice intense, purtarea măștii este obligatorie pe toată durata prezenței în sală.

Pentru măsurile care trebuie luate după antrenament se stipula ca se interzice folosirea în comun a dușurilor, saunei si altor zone cu risc mare de transmitere a virusului.

Prin OMTS nr. 780/2020 s-a aborgat ordinul sus indicat dar s-au adoptat reglementari identice.Prin OMTS nr. 1.219/2020 s-a abrogat Ordinul nr. 780 din 12 august 2020, dar reglementarile au rămas identice, cu excepția dispariției interdicției de la pct. 5, Măsuri care trebuie luate după antrenament.Prin OMTS nr. 197/2021 s-a abrogat Ordinul nr.1219 din 12 august 2020, dar reglementarile au rămas identice cu câteva măsuri chiar mai exigente decât cele anterioare .

În baza acestor prevederi legale se poate concluziona așadar că activitatea sălilor de sport si fitness a fost supusă unor măsuri restrictive începând cu luna mai 2020 .

Deși nu a existat nici o analiză privind această activitatea, așa cum se desfașura, cu restricțiile de mai sus, modul în care ea a influentat sau poate influenta evolutia numarului de cazuri COVID(respectiv o influență în sensul creșterii acestor cazuri )pe baza simplei aprecieri că activitatea este una de risc, s-a luat măsura suspendării acestei activități, abstracție făcându-se de restricțiile anterioare și de eficiența lor .

În măsura în care s-ar fi realizat o analiză se putea observa că menținerea deschisă a activității sportive în interior, cu restricțiile de mai sus, nu a avut nici un efect concret relevant asupra creșterii cazurilor COVID și astfel suspendarea acestei activități nu este necesara si nici proporțională.

În primul rand nici pârâții și nici intervenienta accesorie nu au prezentat vreo dată ,vreun studiu, vreo analiză care să susțină un efect concret relevant respectiv o influență chiar minimă asupra creșterii cazurilor de infectare . În schimb reclamanta a depus, anexat notelor scrise calificate ca fiind o completare de actiune(comunicat de asemenea pârâților), un studiu efectuat cu privire la riscul transmiterii COVID-19 în cluburile de fitness și facilități de agrement în toată Europa, în baza datelor colectate în perioada 4 mai – 25 octombrie 2020.(f.25-59 vol .II) Eșantionul analizat a inclus aproape 60 de milioane de vizite, în 13 țări, respectiv cluburile de fitness și facilități de agrement din Marea Britanie în baza datelor colectate în perioada din 24 iulie – 25 octombrie 2020, eșantionul analizat incluzând aproape 55 de milioane de vizite. S-a concluzionat că rata cazurilor COVID-19 pozitive a fost de 1,12 cazuri la 100.000 de vizite pentru seturile de date combinate. Datele au dus la concluzia că cluburile de fitness și centrele de petrecere a timpului liber oferă siguranță.

În concluzie în lipsa unor date concrete și obiective , furnizate de pârâți în sensul contribuției, chiar minime, a acestei activitati la creșterea numărului de cazuri COVID în ciuda restricțiilor deja impuse se poate sustine în mod neechivoc că această activitate desfasurată cu respectarea ordinelor de mai sus nu a avut un efect concret asupra creșterii numărului de cazuri COVID.

În sensul acestei concluzii este și analiza teoretică expusă de reclamantă .Astfel în intervalul 17 iunie 2020-28 martie 2021 operatorii economici din acest domeniu au avut posibilitatea să-și desfășoare activitatea, cu o singură excepție. Astfel în municipiul Timișoara sălile de fitness au fost închise începând cu data de 25 octombrie 2020, printr-o hotărâre a CJSU Timiș, într-un moment în care incidența în localitate ajunsese la 3,39 cazuri la mia de locuitori. Timișoara a fost tot timpul, în acest interval de timp, pe primele locuri în ceea ce privește numarul de cazuri, în ciuda închiderii sălilor de fitness. Cluj Napoca a inregistrat cresteri si descresteri ale numărului de cazuri, fără o legătură semnificativă cu activitatea sălilor de fitness. Astfel dacă sălile de fitness ar fi fost cauza sau cel puțin ar fi contribuit la extinderea contaminării semnificativ, atunci ar fi trebuit ca în Timișoara să scadă cazurile, iar în Cluj-Napoca sau la nivel național să crească. În realitate în ambele localități similare ca număr de locuitori si densitate fenomenul a evoluat similar,desi în una sălile erau închise, iar în alta deschise .

Toate aceste elemente sustin neechivoc ca masura suspendarii activității nu este una necesară pentru combarea riscului urmărit,dar ea nu este nici graduală și nici proporțională nici măcar în ipoteza în care s-ar lua doar pe un termen extrem de redus . Astfel realitatea ultimelor 9 luni permite concluzia ca această activitate, cu restricțiile deja impuse, se poate derula, fara a influenșa semnificativ evolutia cazurilor COVID. Suspendarea ei fără a exista date noi care să pună în evidență o asemenea contribuție apare evident ca inutilă pentru riscul ce se doreste a se combate si totodată disproporționată . Astfel ea nu va avea nici un efect notabil în combaterea riscului urmărit, singurul efect fiind pierderile financiare si posibila insolvență a operatorilor economici din acest domeniu . Măsura nu este nici graduală întrucât nu s-a analizat posibilitatea suplimentării restricțiilor.”

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

CSM Galaţi a obţinut primele sale puncte din acest sezon

Publicat

in

De

CSM Galaţi a învins-o pe ACSH Gheorgheni cu scorul de 3-2 (1-0, 0-0, 1-2, 1-0), după prelungiri, sâmbătă, pe Patinoarul ”Dunărea”, într-un meci din Campionatul Naţional de hochei pe gheaţă, potrivit Agerpres.

CSM Galaţi a obţinut prima sa victorie din această stagiune, luându-şi revanşa după ce a pierdut vineri în faţa harghitenilor cu 3-6.

Vitali Kiricenko şi Aleksandr Neznamov au dus scorul la 2-0 pentru gălăţeni, oaspeţii au egalat în urma golurilor reuşite de Mathias Haaranen şi Arnold Sillo, victoria gazdelor fiind adusă de golul lui Mircea Constantin (65:54).

Citește și: Se ZGUDUIE ministerul de INTERNE – Pretinse fapte penale de ABUZ în SERVICIU și DELAPIDARE..

Clasament

1. ACSH Gheorgheni 15 puncte (6 jocuri)

2. CSHC Fenestela 68 6 p (2 j)

3. SC Miercurea Ciuc 4 puncte (2 j)

4. CSM Galaţi 2 p (2 j)

5. Corona Braşov 0 p (2 j)

6. ACS Sapienţia U23 0 p (2 j)

7. CSA Steaua 0 p (2 j)

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend