Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Insula anglo-normandă Jersey acordă 95 de licenţe pescarilor francezi şi refuză 75: Parisul ameninţă cu ‘posibile măsuri de retorsiune’

Publicat

in

Insula anglo-normandă Jersey a acordat miercuri 95 de licenţe vapoarelor franceze de pescuit – 64 definitive şi 31 provizorii – pentru a pescui în apele sale şi a refuzat să acorde alte 75, o decizie ”inacceptabilă” şi ”inadmisibilă”, care ”contravine acordului semnat în cadrul Brexitului”, a denunţat un purtător de cuvânt al Guvernului francez, Gabriel Attal, relatează AFP.

Aceste noi licenţe post-Brexit se adaugă celor 45 eliberate deja de la începutul anului.

Cele 75 de ambarcaţiuni respinse este necesar să înceteze orice activitate de pescuit în apele Insulei Jersey în termen de 30 de zile, a anunţat într-un comunicat Executivul local.

Guvernul britanic anunţa marţi că va acorda 12 dintre 47 de licenţe solicitate, în vederea unui acces într-o zonă situată între şase şi 12 mile marine de coasta britanică.

Parisul vorbeşte însă despre 87 de cereri.

În total, cu licenţele emise anterior de Londra, s-au acordat 100 de licenţe din 175 de cereri, potrivit Ministerului francez al Mării.

Aceste decizii ”contravin acordului semnat în cadrul Brexitului”, a denunţat Gabriel Attal, care a anunţat că Franţa urmează să coopereze cu Comisia Euroeană (CE) la ”posibile măsuri de retorsiune” vizând Regatul Unit.

”Statul francez va rămâne alături de pescarii săi”, a subliniat Attal.

După Brexit, s-a implementat un dispozitiv tranzitoriu, până la implementarea unui dipozitiv prevăzut de Acordul comercial încheiat, la sfârşitul anului trecut, între Londra şi Bruxelles.

Acesta prevede ca pescarii europeni să continue să pescuiască în anumite ape britanice, cu condiţia să obţină o licentă, pe care o primesc dacă pot dovedi că au pescuit acolo şi înainte.

În cazul Insulei Jersey, 64 de ambarcaţiuni au prezentat toate documentele justificative cerute şi urmează să primească o licenţă definitvă, care se alătură celor 47 de licenţe eliberate deja de începutul anului.

Alte 31 de ambarcaţiuni urmează să prezinte elemente suplimentare, însă primesc o licenţă provizorie, care le dă termen până la sfârşitul lui ianuarie să prezinte documentele solicitate.

Cele 75 de ambarcaţiuni, respinse din cauză că ”nu au desfăşurat vreo activitate în apele Insulei Jersey în perioada respectivă sau nu au fost în măsură să justifice o asemenea activitate”, urmează ”să înceteze orice activitate de pescuit în apele Jersey în termen de 30 de zile”, a anunţat Guvernul insulei.

”Până atunci, autorităţile din Jersey vor continua să primească şi să examineze orice nouă piesă sau date prezentate”, a anunţat aceeaşi sursă.

”Elberarea acestor licenţe în zilele următoare ne va permite să ne asigurăm că pescuitul în apele noastre rămâne comparabil situaţiei de dinaintea Brexitului. Orice vapor a cărui activitate economică depindea de pescuit în apele Jersey, care a desfăşurat în ele o activitate regulată şi a fost în măsură să o justifice va primi o licenţă”, a subliniat ministrul mediului din Jersey, John Young, potrivit News.ro.

Ministrul de Externe al Jersey, Ian Gorst, a subliniat ”abordarea pragmatică, rezonabilă şi bazată pe elemente concrete, printr-o prelungire a perioadei de tranziţie în mai multe rânduri până în prezent”, în pofida faptului că Acordul comercial post-Brexit ”nu impune acest lucru”.

La începutul lui mai, zeci de vapoare de pescuit normande şi bretone s-au adunat în faţa portului Saint-Hélier, la Jersey, pentru a-şi apăra dreptul de a continua să pescuiască în aceste ape. Londra a trimis atunci două nave de patrulare, într-o misiune de mai multe ore.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Cartel ALFA susține taxa de solidaritate: Fără o suplimentare a veniturilor la bugetul de stat, nu putem salva sistemul de sănătate și educația

Publicat

in

De

Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA susţine iniţiativa introducerii taxei de solidaritate, prin care mediul de afaceri profitabil, care beneficiază de pe urma unei forţe de muncă competitive, dar prost plătite, îşi poate arăta solidaritatea faţă de situaţia dezolantă din România, se menţionează într-un comunicat remis joi de organizaţie.

“CNS Cartel ALFA susţine iniţiativa introducerii taxei de solidaritate. Încurajăm grupurile care reprezintă intereselor mediului de afaceri să privească problema din toate punctele de vedere, nu doar prin prisma concurenţei pe maximizarea profitului, care a dus în trecut la distrugerea statului social. (…) Taxa de 1% nu va afecta magazinul de la colţul blocului şi nici buticul pantofarului din piaţă. Taxa de solidaritate reprezintă modalitatea prin care mediul de afaceri profitabil, care beneficiază de pe urma unei forţe de muncă competitive, dar plătite puţin, îşi poate arăta solidaritatea faţă de situaţia dezolantă din România”, se spune în comunicat.
Sindicaliştii subliniază că mediul de afaceri se declară foarte interesat de sănătate şi de educaţie, ori soluţia pentru îmbunătăţirea celor două sectoare este alocarea de mai multe fonduri către acestea.

“Propunerea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii, numită şi taxa de solidaritate, a produs un val de reacţii în rândul grupurilor care reprezintă interesele mediului de afaceri. Taxa de solidaritate este menită să aducă venituri în plus la bugetul de stat care mai apoi să fie repartizate către sănătate şi educaţie, domenii care au avut de suferit imens de la restructurările din perioada de austeritate (2008 – 2012), precum şi în perioada pandemiei. Mediul de afaceri este foarte interesat de sănătate şi de educaţie, iar adesea primim mesaje încurajatoare din partea acestuia: Trebuie să îmbunătăţim serviciul de sănătate! Trebuie să facem mai mult pentru educaţia copiilor. Totuşi, când vine vorba de soluţii, ni se spune că statul cheltuie prea mult, că trebuie să mai tăiem din cheltuieli sau să mutăm paturi de la spitalele de stat la cele privat. O viziune dominantă în România este aceea că statul cheltuie mult şi că trebuie să tăiem de pe unde prindem, căci altfel banii se vor duce în surse necurate. Isteria furtului din bani publici a atras de la sine şi o reticenţă faţă de mărirea taxelor pe profiturile marilor companii, taxării dividendelor sau introducerii taxării progresive a veniturilor şi averilor. Totuşi, nu putem să cerem un sistem de sănătate performant sau reformă în educaţie, fără fondurile necesare. Astfel, soluţia este mult mai simplă, iar aceasta începe cu o alocare mai mare de fonduri către sectoarele menţionate anterior, în acelaşi timp cu o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor”, se menţionează în comunicat.

CNS Cartel ALFA arată că AmCham – Camera Americană de Comerţ din România şi Consiliul Investitorilor Străini (FIC) s-au pronunţat împotriva propunerii taxei de solidaritate, în contextul în care salariaţii din România au ajuns să sufere după măsurile susţinute anterior de cele două organizaţii.

“Nu este prima dată când AmCham critică dorinţa introducerii unei taxe de solidaritate, a impozitului progresiv sau extinderii drepturilor sociale ale angajaţilor. În 2007, AmCham s-a pronunţat categoric împotriva unei taxe de solidaritate de 1%, spunând că nu este momentul potrivit şi că mai bine ne gândim la o strategie pe termen lung. De atunci au trecut 14 ani, iar în prezent AmCham în continuare nu vede un moment oportun pentru a suplimenta bugetul de stat cu fonduri adiţionale. AmCham, alături de FIC, reprezintă interesele marilor grupuri de afaceri, fără a se gândi la cetăţenii şi lucrătorii din România care suferă astăzi de pe urma soluţiilor promovate de aceste două entităţi. În perioada crizei financiare din 2008 – 2012, AmCham a militat activ pentru flexibilizarea pieţei muncii în România, prin relaxarea legii, reducerea protecţiilor sociale şi distrugerea sindicatelor. AmCham, la fel ca în prezent, se considera eroul într-un misiune de salvare a României, de aducere a acestei ţări pe linia de plutire, de stopare a migraţiei masive şi de protejare a oamenilor de rând. În lupta pentru salvarea României, efectele schimbărilor Legii Dialogului Social (62/2011) şi Codului Muncii – lucruri cu care AmCham se mândreşte – au fost dramatice pentru forţa de muncă din România: migraţia spre exterior a crescut, numărul contractelor pe salariul minim a crescut exponenţial, iar protecţia angajaţilor a avut de suferit; contractul colectiv de muncă la nivel naţional a fost desfiinţat; românilor care lucrează în companii mici şi în alte tipuri de relaţii de muncă le-a fost restricţionat dreptul constituţional de asociere (…); au fost relaxate inspecţiile la locul de muncă”, se precizează în comunicat.

Organizaţia sindicală apreciază că trebuie oprită promovarea discursului conform căruia taxele produc doar daune, mai ales în contextul în care la nivelul european se discută subiectul creşterii taxelor companiilor multinaţionale.

“În condiţiile în care la nivel european şi global se pune problema taxării multinaţionalelor, în România nu putem să menţinem discursul că taxele produc doar daune. Dacă ne dorim prosperitate, trebuie să ieşim din paradigma în care privim statul doar ca pe un consumator de bani care nu oferă nimic înapoi cetăţenilor. Pentru a putea oferi un nivel de bunăstare ridicat cetăţenilor, avem nevoie de un serviciu de sănătate şi de educaţie performant, public, care să-i servească pe toţi în mod egal. Lucrătorii plătesc 45% taxe pe muncă, plus taxele incluse în toate produsele de consum. De ce ar trebui ca tot ei să suporte şi subvenţii publice, servicii şi costuri de infrastructură de care beneficiază în principal marile companii, fără ca acestea să contribuie cu o parte echitabilă? Din aceste motive, susţinem introducerea taxei de solidaritate de 1% şi dorim să vedem o înaintare a discuţiei pe tema taxării progresive a veniturilor şi averilor”, se precizează în comunicatul CNS Cartel ALFA.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Un consilier prezidențial, despre ‘consecințele majore’ ale pandemiei: ‘Trebuie să gândim dincolo de aceste soluţii de avarie’

Publicat

in

De

O pandemie de asemenea amploare nu avea cum să nu aibă consecinţe majore asupra binomului sănătate-economie, a declarat, joi, la o dezbatere, consilierul prezidenţial Diana Păun.

“Cred că răspunsul la pandemia de COVID-19 a fost şi rămâne concentrat, în continuare, pe prevenirea şi atenuarea crizei de sănătate publică, pentru că urmărim limitarea şi evitarea pe cât posibil a încărcării sistemului de sănătate, în special a sistemului spitalicesc. Şi ideea de a duce către zona de ambulator şi medic de familie îngrijirea pacienţilor cred că este o idee foarte bună, pe care o susţin din toate punctele de vedere, însă măsurile de limitare, să recunoaştem, au provocat o serie de consecinţe neintenţionate, dar care au generat acest cerc vicios, în care impactul negativ al pandemiei asupra economiei se răsfrânge şi asupra sănătăţii şi finanţării sănătăţii şi se generează consecinţe în lanţ tocmai asupra sustenabilităţii economice”, a declarat conf. dr. Diana Păun la dezbaterea “Sistemul sanitar, între pandemie şi criza economică. Unde este pacientul?”, ediţia a IX-a – videoconferinţă online organizată de Profit Health.forum.
Oficialul s-a referit în primul rând la efecte asupra populaţiei, care vin peste consecinţele directe ale riscului de infectare.

“Pandemia şi măsurile de limitare au dus la schimbări practic instantanee ale tiparelor de îngrijiri şi ca atare mulţi pacienţi au fost nevoiţi să renunţe la a căuta sprijin de specialitate şi pentru serviciile de screening, pentru gestionarea diverselor afecţiuni şi tratamente. Şi cred că doar exemplul poverii cancerului este un exemplu edificator în acest sens, ca să nu mai amintesc de celelalte boli cronice. Criza sanitară are un impact considerabil asupra pacienţilor, asupra accesului lor la servicii medicale şi, în ultimă instanţă, asupra calităţii acestor servicii. De asemenea, nu cred că trebuie ignorat efectul contextului pandemic asupra comunităţilor marginalizate şi persoanelor în situaţii vulnerabile”, a explicat consilierul prezidenţial.

Nu în ultimul rând, a atras atenţia Diana Păun, “criza sanitară şi aceste măsuri de izolare, singurătatea asociată scăderii contactelor sociale au avut efecte devastatoare asupra sănătăţii mintale, o altă problemă care trebuie abordată cu cea mai mare seriozitate”.

“Efectul va duce la deteriorarea stării de sănătate a populaţiei şi, în plus, la creşterea presiunii asupra sistemului de sănătate, care este deja suprasolicitat, şi efectele vor avea impact şi asupra productivităţii economice. Pandemia a impactat puternic şi finanţarea furnizorilor de sănătate şi sustenabilitatea serviciilor acestora. (…) O pandemie de asemenea amploare nu avea cum să nu aibă consecinţe majore asupra binomului sănătate-economie, având în vedere legătura indisolubilă dintre aceste domenii”, a subliniat Diana Păun.

Potrivit acesteia, măsurile costisitoare de sprijin pentru limitarea consecinţelor economice au însemnat şi ele costuri ridicate, o creştere a datoriei publice, şi ca atare implicaţii pentru sustenabilitatea finanţelor publice.

“Iar cheltuielile de sănătate sunt dependente de sursele de finanţare şi este de aşteptat să apară efecte majore şi privind fluxurile de finanţare majore ale sănătăţii. Cred că toate aceste provocări majore trebuie abordate cu multă responsabilitate într-un dialog punctual privind agenda reconstrucţiei, pentru că dincolo de deficienţele în abordarea crizei, pandemia COVID n-a făcut decât să expună fragilitatea sistemică a sistemului de sănătate, cu toate aceste probleme care îl caracterizează. (…) Trebuie să gândim dincolo de aceste soluţii de avarie”, a susţinut consilierul prezidenţial.

Diana Păun s-a arătat convinsă că impactul crizei actuale ar fi putut fi mult redus dacă ani de-a rândul investiţia în sistemul de sănătate nu ar fi fost atât de fragmentată şi atât de reactivă în funcţie de crizele de moment şi dacă ar fi fost asumată în mod real o prevenţie şi educaţia pentru sănătate.

“Acum avem însă o oportunitate deosebită, este vorba de fondurile europene (…) şi cred că acesta ar trebui să fie punctul principal de raportare pentru o reconstrucţie echitabilă a sistemului. Vreau să vă asigur că Administraţia Prezidenţială, prin mandatul asumat, susţine orice demers care promovează viziunea sustenabilă a sistemului de sănătate, în colaborare cu toţi actorii din sistem, cu Ministerul Sănătăţii, cu CNAS, cu Parlamentul României, cu asociaţiile de pacienţi şi societăţile profesionale”, a concluzionat consilierul prezidenţial.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend