Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Informarea de la ora 13:00. În ultimele 24 de ore au fost raportate sub 1.500 de noi cazuri de coronavirus

Publicat

in

Ministerul Sănătății (MS) vine cu noi informații referitoare la cazurile de coronavirus din România.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.454 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 347 mai puține față de ziua anterioară. 305 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi

 

Nr. crt.

 

Județ

Număr de cazuri confirmate (total)  

Număr de cazuri nou confirmate

 

Incidența

înregistrată la 14 zile

1. Alba 58,817 46 1.4
2. Arad 76,965 44 1.8
3. Argeș 80,347 29 0.8
4. Bacău 68,442 49 1
5. Bihor 90,686 64 1.32
6. Bistrița-Năsăud 34,017 12 0.76
7. Botoșani 39,507 45 1.18
8. Brașov 123,081 38 1.66
9. Brăila 34,281 5 0.84
10. Buzău 45,039 34 0.96
11. Caraș-Severin 33,460 14 0.9
12. Călărași 28,789 12 0.82
13. Cluj 184,000 26 2.37
14. Constanța 130,488 45 1.12
15. Covasna 21,877 19 1.03
16. Dâmbovița 57,998 20 0.77
17. Dolj 82,497 18 0.8
18. Galați 71,524 31 1.09
19. Giurgiu 31,720 8 0.83
20. Gorj 24,834 8 0.53
21. Harghita 24,399 18 0.87
22. Hunedoara 65,699 0 1.54
23. Ialomița 29,468 17 0.79
24. Iași 124,269 80 1.27
25. Ilfov 131,692 29 1.45
26. Maramureș 59,145 0 1.57
27. Mehedinți 24,457 14 0.8
28. Mureș 71,667 33 1.13
29. Neamț 50,527 25 1.03
30. Olt 43,191 8 0.87
31. Prahova 110,379 34 0.9
32. Satu Mare 38,180 34 1.8
33. Sălaj 29,955 8 1.16
34. Sibiu 88,369 51 1.74
35. Suceava 64,685 24 0.8
36. Teleorman 38,114 20 0.84
37. Timiș 170,166 85 2.25
38. Tulcea 22,298 20 1.17
39. Vaslui 41,899 31 0.98
40. Vâlcea 45,242 12 0.7
41. Vrancea 29,525 6 0.54
42. Mun. București 624,292 276 1.74
43. Din străinătate** 5,844 10  
44. Cazuri noi nealocate pe

județe

532 52  
  TOTAL 3,252,363 1454 1.14

 

*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus.

**În ceea ce privește cazurile din străinătate, acestea sunt cazuri ale unor cetățeni care au venit în România fiind infectați în alte țări. Aceste cazuri au fost cuprinse în totalul cazurilor noi nealocate pe județe.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 73 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.609 cu 59 mai

puține față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 130 persoane, cu 9 mai puține față de ziua anterioară. Din cei 130 pacienți internați la ATI, 117 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 196 sunt minori, 194 fiind internați în secții, cu 14 mai puțini față de ziua anterioară și 2 la ATI, cu 2 mai mulți față de ziua anterioară.

PACIENȚI INTERNAȚI
 

Nr. crt.

 

Judet

 

Total pacienți pe secții

 

Din care copii pe secții

 

Total pacienți în ATI

Din care copii în ATI
1 ALBA 45 3 3 0
2 ARAD 23 3 1 0
3 ARGEȘ 43 6 2 0
4 BACĂU 50 5 1 0
5 BIHOR 47 3 1 0
6 BISTRIȚA-NĂSĂUD 9 2 0 0
7 BOTOȘANI 46 7 1 0
8 BRĂILA 7 0 2 0
9 BRAȘOV 77 6 4 0
10 BUCUREȘTI – ILFOV 177 32 27 2
11 BUZĂU 44 5 2 0
12 CĂLĂRAȘI 10 4 2 0
13 CARAȘ-SEVERIN 19 4 0 0
14 CLUJ 99 9 14 0
15 CONSTANȚA 21 6 3 0
16 COVASNA 15 2 0 0
17 DÂMBOVIȚA 29 1 2 0
18 DOLJ 46 5 6 0
19 GALAȚI 38 9 2 0
20 GIURGIU 16 0 0 0
21 GORJ 26 3 1 0
22 HARGHITA 23 3 1 0
23 HUNEDOARA 48 5 5 0
24 IALOMIȚA 4 0 0 0
25 IAȘI 72 11 4 0
26 MARAMUREȘ 34 0 1 0
27 MEHEDINȚI 7 0 0 0
28 MUREȘ 57 1 7 0
29 NEAMȚ 48 2 5 0
30 OLT 41 7 0 0
31 PRAHOVA 34 6 5 0
32 SĂLAJ 30 2 0 0
33 SATU-MARE 31 2 2 0
34 SIBIU 39 10 3 0
35 SUCEAVA 78 10 5 0
36 TELEORMAN 22 5 0 0
37 TIMIȘ 65 9 11 0
38 TULCEA 6 0 0 0
39 VÂLCEA 29 3 3 0
40 VASLUI 41 1 2 0
41 VRANCEA 13 2 2 0
  TOTAL GENERAL 1609 194 130 2
Evoluție 24 de ore -59 -14 -9 2
Situație ziua precedentă 1668 208 139 0
DECESE
Până astăzi, 66.912 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.
În intervalul 16.09.2022 (10:00) – 17.09.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 12 decese (9 bărbați și 3

femei), 1 deces fiind raportat anterior intervalului de referință.

Dintre cele 12 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 2 la categoria de vârstă 50-59 ani, 1 la categoria de vârstă 60-69 ani, 4 la categoria de vârstă 70-79 ani și 4 la categoria de vârstă peste 80 de ani.
Toți pacienții decedați prezentau comorbidități, iar 4 dintre aceștia erau vaccinați.
 

TESTARE

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 2.615 teste RT-PCR (1.729 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 886 la cerere) și 10.891 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate

13.474.084 teste RT-PCR și 11.446.106 teste rapide antigenice.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

O treime din lemnul brut recoltat este utilizat pentru încălzire – studiu PwC România

Publicat

in

De

F. Barbuta • HotNews.ro

Aproximativ o treime din lemnul brut recoltat este utilizat drept combustibil pentru încălzire, ceea ce situează România printre țările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, fiind devansată doar de Franța dintre țările cu o producție mai mare ca România, se arată într-un studiu realizat de PwC România, la cererea Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Lemn taiatFoto: Markusvolk | Dreamstime.com

Reamintim că prețul lemnului de foc ar putea fi plafonat, iar exportul va fi interzis pentru anumite sortimente.

Conform statisticilor europene, operatorii economici din România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%. Totuși, sunt și alte țări sub medie, precum Grecia (37%), Italia (41%), Spania (49%), Bulgaria (50%), Lituania (54%). La polul opus se situează Cehia cu 111%, Țările de jos (96%), Germania (94%) ori Slovacia (75%).

Statistica activităților de silvicultură prezintă un volum de cca. 20 milioane metri cubi (volum brut) de lemn recoltat în 2021, cu 342.000 metri cubi mai mult față de anul anterior, România fiind a șaptea cea mai importantă țară producătoare de la nivelul UE-27.

Totuși, spune PwC, producția totală de masă lemnoasă este de doar 2,3 metri cubi lemn rotund brut comercial la hectar înregistrată în 2019, printre cele mai mici din Europa, țări cu condiții similare României având un indice de recoltă mult mai ridicat.

Peste 1,5% din PIB este generat în mod direct de către sectorul silvic și industriile bazate pe lemn, aportul cumulat ajungând la aproximativ 4,5% din PIB considerându-se și efectele indirecte și induse asupra economiei.

Cele peste 14.900 companii active din sectorul silvic și al industriilor bazate pe lemn au generat o cifră de afaceri de peste 9,7 miliarde euro în 2021 (peste 20 pp față de anul anterior, în principal pe fondul creșterilor de preț) și exporturi de peste 7% din totalul exporturilor României, cu un aport valutar net total de circa 2,2 miliarde euro în cazul sectoarelor de prelucrare a lemnului și respectiv a mobilei, cu ponderi relativ egale.

Schimbările climatice și pădurile

Dincolo de impactul economic, sectorul forestier contribuie la atingerea obiectivelor asumate de România pentru reducerea emisiilor nete de CO2.

Impactul sectorului pădure lemn în combaterea schimbărilor climatice este anual echivalentul a peste 50 de tone CO2 reținute sau evitate a fi emise, dacă se iau în calcul emisiile salvate din evitarea folosirii combustibililor fosili la încălzirea rezidențială, utilizarea produselor din lemn și, prin urmare, evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare, cum sunt

plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau oțelul.

Astfel, măsuri precum împăduririle terenurilor agricole neutilizate, creșterea ratei de colectare a deșeurilor pe bază de lemn și folosirea biomasei sunt soluții care pot crește acest procent și, în același timp, pot fi o soluție la criza energetică declanșată în actualul context geopolitic, în care furnizarea de gaz natural este incertă, iar prețul gazului este peste dublul celui pentru biomasă, se mai arată în raport.

“Predicțiile pentru România arată o scădere în absorbții de CO2 în următorul deceniu. Structura actuală pe clase de vârstă a stocului de lemn pe picior relevă excedent mare de arborete în clasele de vârstă a III-a și a IV-a, ceea ce explică existența unui fond de producție destructurat (aproximativ 60% din păduri conform Inventarului Forestier Național, 2018) și un deficit în clasa I de vârstă”, spune PwC.

Sursă foto: DreamStime.com

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

De ce este spectaculoasă și importantă misiunea DART, prin care NASA va încerca să devieze un asteroid de pe traseul său

Publicat

in

De

​O sondă „kamikaze” a NASA se va izbi cu 22.000 km/h într-un asteroid aflat la 11 milioane de km de Terra și, cel mai probabil, imaginile vor fi spectaculoase. Nu avem de ce să ne temem, ci am putea afla multe despre cum ne-am putea salva planeta, dacă un pietroi gigantic chiar ar veni direct spre noi, în viitorul îndepărtat. În articol puteți citi pe larg despre misiunea DART.

Sonda DART si cei doi asteroizi – ilustratieFoto: NASA

Când ar trebui să se petreacă impactul?

Pe 27 septembrie, la ora 2.14 noaptea (ora României). NASA are programat un LIVE începând cu ora 0.30.

DART – Care este miza

Pentru prima oară omenirea încearcă să schimbe traiectoria unui obiect ceresc în spațiu, iar misiunea de acum este un test pentru viitorul îndepărtat când ar fi posibil ca un asteroid mare să lovească Terra. Sonda va fi distrusă de impact, dar va fi al șaselea asteroid pe care omenirea îl va studia de aproape și sunt multe lucruri de aflat înainte de impact, dar și după el.

Misiunea a fost îndelung gândită și va încerca să obțină cât mai multe informații, chiar dacă sonda se va face praf. Spre exemplu, după ce îl lovim pe Dimorphos, vom vedea ce influență are noua traiectorie a acestuia asupra celuilalt asteroid.

Sonda se va izbi de asteroid la o viteză de 22.000 km/h, dar înainte de coliziune va transmite imagini în ritmul de una pe secundă: la început cu ambii asteroizi ai sistemului binar, și apoi doar cu ținta sa. Cele mai detaliate imagini vor fi chiar cele de dinaintea izbiturii care va distruge sonda DART.

În ce constă exact misiunea

De cele mai multe ori sondele spațiale sunt gândite să reziste cât mai mulți ani și să parcurgă miliarde de km. Sonda de acum, deși a costat 250 milioane de dolari, va avea o viață scurtă, fiindcă va lovi din plin un asteroid care se găsește la 11 milioane km de Terra.

Misiunea se numește Double Asteroid Redirection (DART) și este un fel de misiune „kamikaze”, fiindcă sonda lansată în 24 noiembrie 2021, care cântărește aproximativ 670 kg, nu are, precum alte sonde spațiale, super – instrumente științifice la bord, ci are doar instrumente de navigație și, foarte important, o cameră video.

NASA a început în 2015 lucrul la această misiune, iar sistemul binar de asteroizi spre care sonda se îndreaptă a fost descoperit de astronomi în anii 90.

Este vreun pericol pentru Terra?

Nu, în niciun caz. Nu există vreun scenariu în care devierea să însemne trimiterea asteroidului către Terra.

Dimorphos și fratele său mult mai mare Didymos

Dimorphos, asteroidul pe care ar trebui să-l intercepteze, nu constituie niciun pericol pentru Terra, ci va servi doar ca obiect ceresc de test pentru această misiune. Asteroidul are 163 de metri lățime și scopul misiunii este de a vedea dacă, după ce este lovit, își va schimba în vreun fel viteza și traiectoria și dacă da, în ce mod.

Cei de la NASA au făcut o comparație: asteroidul Dimorphos este ca un teren de fotbal american plin cu pietre, iar sonda care îl lovește este mică în comparație cu el, cam cât o mașină Smart. Inginerii de la NASA au spus că NU există niciun pericol pentru Terra din partea acestei misiuni și asteroidul nu are cum să se dezintegreze de la lovitură.

Dimorphos orbitează în jurul unui asteroid mult mai mare, Didymos, care are 790 de metri diametru. Cei doi alcătuiesc un sistem binar și un astfel de sistem este ideal pentru genul acesta de test, fiindcă impactul ar trebui să schimbe orbita lui Dimorphos în jurul lui Didymos cu 1%, suficient cât totul să fie detectat cu aparatele de observație de pe Terra.

Ce s-ar putea întâmpla după coliziune?

Dacă se întâmplă conform calculelor, orbita asteroidului mai mic (adică Dimorphos) se va mai apropia de asteroidul cel mare, Didymos. Magnitudinea schimbării orbitei va depinde de structura și compoziția lui Dimorphos.

Dacă Dimorphos este foarte solid, iar DART face după impact un crater mic, acest asteroid va câștiga în viteză și se va mai apropia puțin de Didymos.

Pe de altă parte, dacă Dimorphos este precum o grămadă de bolovani ținută laolaltă de gravitație, impactul va crea un crater adânc și o parte dintre bolovani vor sări în spațiu. Și în acest caz, Dimorphos se va apropia de Didymos.

Lui Dimorphos îi ia în prezent 11 ore și 55 de minute pentru a face o orbită completă în jurul lui Dydimos. Dacă testul va reuși, o orbită ar trebui să dureze 11 ore și 45 de minute.

Vom afla și cum este structura și compoziția lui Dimorphos din modul în care va fi distrusă sonda. Un mic satelit construit în Italia, LICIACube, care cântărește 14 kg, a fost eliberat cu 11 zile înainte de ziua cheie și va filma totul de la 1.000 km distanță, urmând să ne arate și ce efecte a avut asupra asteroidului. Acel „cubesat” se va apropia și va zbura în jurul sistemului binar, pentru a obține noi fotografii.

Asteroizii și Terra – O poveste cu temeri, dar și cu exagerări nefondate

Știm că există 26.000 de asteroizi care se apropie în mod regulat de orbita terestră, iar cei mai cunoscuți pe care omenirea i-a putut vizita sunt Bennu și Ryugu.

Cercetătorii au gândit multe moduri în care un asteroid care ar deveni un pericol pentru Terra ar putea fi eliminat. Printre scenariile luate în seamă s-au numărat: distrugerea cu focoase nucleare, „arderea” asteroidului cu lasere sau modificarea traiectoriei după ce asteroidul este „agățat” de o navetă care se apropie de el. Și alte variante au fost luate în seamă, dar toate sunt prea complicate pentru tehnologia din prezent.

Asteroizii sunt rămășițe planetezimale sau mici planete de la începuturile sistemului solar, acum 4,5 miliarde de ani. Ar fi trebuit să formeze o planetă, dar gravitația puternică a lui Jupiter i-a împiedicat. Asteroizii sunt foarte utili în explorarea spațiului, fiindcă se presupune că au rămas neschimbați de la formarea sistemului solar și dacă îi studiem putem afla lucruri esențiale de la formarea cosmosului.

De multe ori apar știri exagerate în care se spune că un asteroid ar putea lovi în curând Terra și va face ravagii, dar adevărul este că nu sunt date că așa ceva s-ar putea întâmpla în acest secol. De exemplu, temutul Apophis, asteroidul botezat după zeul egiptean al răului şi distrugerii, nu va prezenta niciun pericol de coliziune cu Terra pentru cel puțin 100 de ani de acum înainte, au anunțat în 2021 cei de la NASA și de la Agenția Spațială Europeană care l-au și scos de pe lista de risc ce conține asteroizii care ar putea să intre în coliziune cu planeta noastră.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend