“Cultura politică a Ungariei, divizarea internă din țara vecină trece dincolo de granițe. Campaniile saturate de ură promovate în ultimul deceniu contribuie pe deplin la deteriorarea relațiilor sociale chiar și la nivelul vieții cotidiene. Nu trebuie și nu vrem să ne temem de Bruxelles, de György Soros, de migranți sau de minorități sexuale! Nu avem nevoie de protecție împotriva lor. Dorim dialog, nu discursuri alarmiste.”[1]

Petiția intelectualilor ardeleni – “Democrația pluralistă este alternativa la falsele temeri inoculate politic”

Vineri, 28 ianuarie ac. – la Radio Kossuth se difuzează emisiunea “Bună dimineața, Ungaria!” și premierul Viktor Orban, determinat cum este să nu rateze victoria FIDESZ și un nou mandat de premier, le vorbește ascultătorilor despre familie, copii și, evident, despre realizările și prioritățile guvernului său în această chestiune, dar nu numai…[2]:

“Noi vrem să ne lăsăm țara propriilor noștri copii, nu străinilor, astfel dacă există copii, există viitor, dacă nu există copii, nu există viitor nici pentru familii, nici pentru țară! Noi nu vrem să devenim o țară de imigranți (…) să înlocuim copiii maghiari cu adulți străini!” perorează Viktor Orban, abordând tema sa electorală preferată.

Nu există vreo altă țară care să acorde, inclusiv financiar, o importanță atât de mare copiilor și familiilor precum o face Ungaria. Scopul este ca în Ungaria familiile să aibă condiții pentru creșterea copiilor, a continuat el, după care a sărit la o altă temă dragă – misiunea pe care și-a asumat-o pe lângă Vladimir Putin.

Ceea ce dorește de la Vladimir Putin, a explicat Viktor Orbán ascultătorilor Radio Kossuth, este să obțină, în “interesul securității Ungariei”, mărirea și securizarea cantității de gaze livrate de Gazprom. Desigur, a dat asigurări Orban pentru electorat, înainte de negocierile de la Moscova se va consulta atât cu NATO, cât și cu Uniunea Europeană.

Vexat, a ținut să arunce câteva săgeți către opoziție: nu, nu poate fi vorba că “Putin i-a ordonat să vină la Moscova!” Păi ce, opinia publică maghiară nu știe foarte bine că “… nouă nu ni se poate ordona să mergem undeva? Ungaria este o țară suverană, iar guvernul și liderii țării se comportă într-o manieră suverană!”

Desigur, este evident că pe lângă problemele economice va aborda cu Vladimir Putin situația de securitate din Europa. Dar, în această privință, se știe deja că poziția Ungariei este clar afirmată și favorabilă păcii, nu confruntării.

Și, uite așa, Viktor Orban ajunge la a treia temă electorală preferată – la baza inflației se află mai multe motive, însă principalul factor care contribuie la aceasta este creșterea prețurilor la energie, iar aceasta se datorează în mare parte deciziilor politice, dar nu ale guvernului său, ci ale Uniunii: “Politicile de la Bruxelles, cu privire la prețurile energiei, au eșuat!”

Protejarea climei nu ar trebui impusă prin prețuri mari la energie, deoarece acest lucru va contribui la creșterea în cascadă a prețurilor produselor și serviciilor. O politică normală înseamnă o încercare constantă de a reconcilia diferite aspecte, pentru că “… deși există un aspect de protejare a climei, totuși trebuie să și trăim, există și un aspect social!”

Ca să fie clar pentru ascultători, Viktor Orban a punctat că în privința politicilor climatice trebuie stabilit clar că povara trebuie suportată de marii poluatori, iar “cei de la Bruxelles nu ar trebui să aibă voie să transfere aceste poveri pe umerii familiilor maghiare!”.

Probabil că lupta aceasta politică istovitoare pe care Viktor Orban – suveranistul, conservatorul național-creștin – o duce cu Bruxellesul pe toate palierele, țintind de fapt pur și simplu păstrarea puterii pentru sine și partidul său încă patru ani, ar fi trebuit deja fie să-l consume, fie să-și consume în ochii majorității electoratului puterea de seducție.

Iată însă că stimularea fricilor maghiarilor continuă să fie o rețetă de succes; ori ce rost are să schimbi ceva ce funcționează atât de bine și ține opoziția în spatele FIDESZ în sondaje?

Un amic stabilit în Ungaria de trei decenii îmi explica, în urmă cu ceva ani – ani în care Viktor Orban și FIDESZ reveniseră la putere la Budapesta -, că nu se mai poate, trebuie făcut ceva în țară cu multinaționalele; la acel moment ținta furiei opiniei publice maghiare era scandalul închiderii mai multor fabrici de zahăr, care afecta producția de sfeclă de zahăr și transforma Ungaria din exportator în importator de zahăr.

Electoratul din Ungaria, România, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația sau Bulgaria are în orizontul imediat nevoia de ști că statul gestionează predictibil și grijuliu în domeniile sensibile pentru cetățean: sănătate, educație, prețurile energiei, susținerea familiei, coșul zilnic de cumpărături, salariul minim și pensiile, crearea de noi locuri de muncă.

Din acest punct de vedere, Viktor Orban a acționat ireproșabil, pentru că acțiunile guvernului său și mesajele politicii sale au vizat fiecare dintre aceste aspecte, adăugându-le, în plus, și un set concret de politici și acțiuni vizibile pentru minoritățile maghiare de peste hotare, de pe cuprinsul fostului Imperiu Austro-Ungar.

CAMPANIA PENTRU AL CINCILEA MANDAT

În cursa pentru al cincilea mandat Viktor Orban este în continuare cel mai bine plasat politician maghiar, deși alianța de partide care îl susține – FIDESZ și KDNP – are de înfruntat acum o opoziție unită (“Uniți pentru Ungaria”), alcătuită eterogen din formațiuni politice diverse: JOBBIK – Mișcarea pentru o Ungarie mai bună; MSZP – Socialiștii; Dialogul pentru Ungaria; DK – Coaliția Democrată; LMP – Partidul Verde Maghiar și Mișcarea Impulsul.

Sondajele de opinie realizate în ultimii ani (vezi tabelul de mai jos) au arătat că “Uniți pentru Ungaria” a reușit în multe momente să amenințe serios în intențiile de vot poziția alianței FIDESZ-KDNP, însă este dificil de pariat pe o victorie a opoziției în aprilie, în condițiile în care, totuși, Viktor Orban are mult mai multe atuuri pentru asaltul electoral final, decât opoziția unită.

Europa Liberă a realizat, împreună cu Székely István Gergő, cercetător la Institutul pentru studierea problemelor minorităților naționale, o analiză a instrumentelor de care dispune opoziția unită în cursa sa pentru câștigarea alegerilor împotriva FIDESZ-KDNP, iar concluziile desprinse din acest demers jurnalistic nu este de natură să ofere speranțe că alternanța la putere are șanse să se producă la Budapesta.

Pornind de la constatarea că Viktor Orban a reușit să programeze referendumul pe tema drepturilor comunității LGBTQ odată cu alegerile (3 aprilie), Székely István Gergő a făcut câteva observații interesante, de atmosferă electorală (ce se apropie de punctul de fierbere):

• În perioada septembrie – octombrie (2021), când a avut loc alegerea candidatului care ar urma să îl înlocuiască la Viktor Orbán dacă câștigă opoziția, părea că “Uniți pentru Ungaria” are o șansă bună. Dar acest moment a trecut, iar șansele au scăzut din cauza felului în care s-a purtat opoziția sau anumiți membri ai săi.

• Temele de campanie vor fi diferite pentru cele două părți; pentru puterea de la Budapesta, una dintre principalele teme va fi protecția familiei, asociată referendumului ce va fi organizat în aceeași zi. Dincolo de tema familiei tradiționale, tabăra Orban va încerca să capitalizeze în privința performanțelor guvernamentale, care nu lipsesc. Performanța economică include o creștere substanțială, anumite elemente ale politicii sociale sunt și ele în favoarea Guvernului, cum este cazul majorării pensiilor, acordarea celei de-a 13-a pensii, creșterii de salarii în anumite domenii: sănătate, educatori, în domeniul social și cultural.

• Mandatul președintelui republicii, János Áder, se termină în mai, iar FIDESZ a nominalizat pentru această poziție, dacă va câștiga alegerile, pe actualul ministru al familiei, Katalin Novák, de unde se vede că problematica familiei va rămâne pe un loc proeminent.

• În Ungaria prețurile la energie au fost ținute mai mult sub control decât în alte țări afectate de criza globală a prețurilor la energie, iar promisiunea de a diminua facturile populației este prezentă în discursul FIDESZ încă dinaintea alegerilor din 2014. Un rol important îl are un contract pe termen lung semnat cu Rusia; ce și-a asumat Ungaria în schimb pentru a primi gaz mai ieftin din Rusia nu e cunoscut, dar ajută la a ține sub control prețul acum.

• Din partea opoziției tema principală este corupția și anumite persoane din jurul partidului FIDESZ care s-au îmbogățit, inclusiv ginerele premierului. Opoziția va fi critică față de anumite mega proiecte controversate ale guvernului: un nou proiect de centrală nucleară cu bani din Rusia sau construcția universității chinezești Fudan la Budapesta. Și proiectul căii ferate Budapesta – Belgrad, o investiție chinezească, poate fi o țintă a atacurilor opoziției. Modul de gestionare a pandemiei poate fi, de asemenea, o temă de campanie pentru opoziție, la fel și reforma constituțională.

• Opoziția va vorbi în campania electorală despre importanța apartenenței la UE, despre valorile europene și despre statul de drept și PNRR-ul Ungariei, care nu a fost aprobat tocmai din cauza problemelor legate de problemele din domeniul statului de drept și justiției.

• Opoziția unită are mai multe probleme interne de acomodat decât are FIDESZ. Márki-Zay Péter este mai degrabă un personaj anti-politic; când a câștigat alegeri locale (Hódmezővásárhely) în fața unei figuri importante a FIDESZ, s-a impus printr-un discurs anti-politică, anti-sistem, care nu a dus lipsă de elemente populiste. Felul lui a fost un avantaj în septembrie, octombrie 2021, pentru că a reușit să mobilizeze o parte a alegătorilor care nu simpatizează cu FIDESZ, dar nici nu se regăseau în partidele vechi de opoziție; dar acest val a trecut, cele șase partide ale opoziției sunt extrem de diferite, iar candidatul de vârf nu aparține niciunuia.

• Dacă Orban câștigă din nou, va continua pe drumul pe care se află din 2010 și nu va renunța la planul de a coagula o nouă tabără politică la nivel european, a partidelor de dreaptă radicală, eurosceptice și anti-imigrare. Dacă va câștiga opoziția, va urma o reconciliere cu UE, dar este greu de apreciat ce se va întâmpla din perspectiva capacității acestor partide de a guverna țara, cu un lider care nu face parte din niciunul din aceste partide. FIDESZ va rămâne un partid puternic și în cazul unei înfrângeri va recurge în mod cert și la mijloace extraparlamentare de a face politică, inclusiv prin mobilizarea străzii.

ARDELENII SUNT ÎMPĂRȚIȚI

Un truism: maghiarilor ardeleni le pasă în cel mai bun caz la fel de mult de alegerile din aprilie de la Budapesta, cum le pasă și maghiarilor din Ungaria, dacă nu chiar mai puțin.

Totuși, există o oarecare agitație, absolut firească, un freamăt printre intelectualii ardeleni de etnie maghiară și printre politicienii maghiari din România, atât timp cât se simt parte a națiunii maghiare, iar conexiunile lor cu Budapesta sunt semnificative (cultural, financiar, de business).

Într-o analiză G4Media despre alegerile din aprilie de la Budapesta, se afirmă că: “Maghiarii din România vor avea un rol esențial în alegerile parlamentare din Ungaria, voturile acestora pot să fie decisive în stabilirea câștigătorului, mai ales că diferența se va face la foarte puține mandate, poate chiar la un mandat sau două, adică atâtea câte ar putea aduce voturile maghiarilor din Transilvania. (…) Un exponent din ce în ce mai evident al iliberalismului în România este UDMR, care importă teme și soluții generate de Viktor Orbán, UDMR, un partid cu o conducere autocrată, similară FIDESZ, în care nu există nicio urmă de opoziție internă, nici măcar opinii diverse, ci dominarea totală a președintelui de partid.”[3]

Este posibil, într-adevăr, ca – așa cum s-a întâmplat și cu alegerile parlamentare sau prezidențiale din România și, mai recent, Moldova – maghiarii de peste granițe să încline balanța într-un fel sau altul.

La alegerile din România electoratul maghiar este disciplinat și se comportă covârșitor așa cum i-o indică UDMR. Dar în privința scrutinului parlamentar din Ungaria, nu sunt la fel de sigur că maghiarii ardeleni vor vota la unison FIDESZ-KDNP, chiar dacă UDMR îi îndeamnă să facă acest lucru. Și cred că se simte deja printre politicienii din UDMR o neliniște legată de mesajele opoziției unite din Ungaria ce pot avea o influență semnificativă și în Ardeal.

Nu sunt membru al comunității maghiare ardelene și nu am cum să fiu sigur de cele afirmate mai sus, dar încerc să interpretez cât pot de bine semnalele publice, care nu au lipsit în aceste zile.

De exemplu, scrisoarea unor politicieni maghiari din UDMR (Antal Arpad, Borboly Csaba, Kereskenyi Gabor, Korodi Attila, Pataki Csaba, Peter Ferencz, Soos Zoltan și Tamas Sandor) adresată liderului opoziției unite, Márki-Zay Péter; mesajul scrisorii este refuzul de a discuta cu opoziția maghiară și un îndemn ca Márki-Zay Péter să se mulțumească să ia legătura cu Kelemen Hunor, “reprezentantul legitim al comunității maghiare” din Transilvania.[4]

Tonul și tema scrisorii m-au făcut să zâmbesc (amar, desigur) și mi-a arătat că UDMR-ul a stat prea mult în apropierea celor care conduc PSD în România și FIDESZ în Ungaria; nu a mai rămas în fibra lor nimic din mândria și valorile comunității maghiare ardelene de altă dată.

Să refuzi să stai de vorbă politicos și aplicat fie și cu un adversar politic te poartă cu gândul la așa-zisele valori afișate în forță de Kremlin în aceste zile și nu de eleganța politicii central-europene.

Nu intru prea mult în analiza textului scrisorii, am să mă opresc deocamdată la următorul paragraf: “… sezisăm cu respect că maghiarii din Transilvania nu au uitat referendumul (5 decembrie 2004, referendumul pentru acordarea cetățeniei maghiarilor din afara granițelor statului, n. red.): păcatul lui 5 decembrie nu s-a prescris. Ne dezamăgește faptul că dvs. considerați că 5 decembrie aparține trecutului. Acest fapt ne semnalează în mod evident, că dvs. nu simțiți ce greutate și însemnătate a avut referendumului în viața maghiarilor din afara granițelor.”

Interesant, nu? Să formulezi un astfel de reproș, după aproape două decenii, unui lider al poziției care nu are nicio legătură doctrinară cu socialiștii și unei alianțe electorale de șase partide, dintre care doar unul este Partidul Socialist, arătând, chipurile, că “nu poți ierta”… Unde este logica politică aici?

Doar că scrisoarea celor opt udemeriști, în spatele cărora se zărește foarte clar silueta lui Kelemen Hunor și în plan nu mult mai îndepărtat a lui Viktor Orban însuși, nu este menită – mai ales că a fost dată ritos publicității de către autorii ei – să le predea o lecție celor din opoziția unită, ci să arate maghiarilor ardeleni motivele pentru care nu se pune problema să voteze cu opoziția la actuala guvernare de la Budapesta.

Dar pasajul de departe revelator din scrisoare și adevăratul motiv de supărare (și teamă) printre liderii udemeriști este cel care le reproșează că, dacă vor ajunge la putere, au intenție să ceară organelor de urmărire penală să se ocupe de actele de corupție ale celor de la putere, așa cum s-a întâmplat și în România:

“În România parchetul condus de Kövesi a fost folosit ca instrument de decredibilizare și decapitare a liderilor comunității maghiare. Nu am simțit atunci sprijinul opoziției ungare, nu am auzit indignarea dumneavoastră legată de măsurile abuzive: atunci nu a sosit la noi nicio adresă de solidaritate. Considerăm extrem de îngrijorător că dvs. doriți să faceți același lucru în Ungaria: să folosiți parchetul în scopuri politice.”

Este cât se poate de adevărat că o complicată rețea de interese, companii, persoane interpuși etc. leagă guvernul și anturajul lui Viktor Orban de unii dintre liderii UDMR și aceasta s-a construit în jurul alocărilor de bani publici ungurești pentru diverse proiecte din Transilvania.

Probabil că investigațiile procurorilor maghiari legate de modul în care s-au cheltuit acești bani publici ar viza nu doar politicieni și oameni de afaceri din Ungaria, ci ar oferi materie primă și DNA sau DIICOT, ca să nu mai vorbim de nou creatul Parchet European, condus de aceeași Laura Codruța Kovesi.

Există în Ardeal și maghiari care nu sunt de acord cu programul politic al FIDESZ-KDNP și nici cu ralierea necondiționată a UDMR la acesta. Unii dintre ei sunt adepții autonomiei comunității maghiare ardelene în raport cu politica Budapestei și vor doar legături economice și culturale cu Ungaria, după modelul “Europei Regiunilor” propusă de Bruxelles.

Alții dimpotrivă, sunt de acord să existe relații strânse cu Budapesta și văd maghiarimea ardeleană ca manifestându-se deplin doar în cadrul națiunii ungare, doar că nu pot fi de acord cu politica dusă de Viktor Orban și ar prefera reinstaurarea în Ungaria a unei democrații liberale de esență europeană, ceea ce nu este posibil cu FIDESZ la guvernare.

Așa s-a ajuns la petiția online “Democrația pluralistă este alternativa la falsele temeri inoculate politic” (postată în 28 ianuarie ac. pe site-ul www.petitieonline.com), semnată de un grup de intelectuali maghiari ardeleni, printre care: Eckstein-Kovács Péter, Fosztó László, Gáspárik Attila, Kozák Gyula, Magyari Nándor László sau Selyem Zsuzsa.[5]

Ce i-a determinat pe cei șase inițiatori să lanseze un astfel de demers? Cred că o insuportabilă exasperare pe care ți-o provoacă avansul ce pare de necontrolat al mesajelor negative, alarmiste, care divizează societatea în Ungaria și nu numai.Citeste contnuarea pe Contributors.ro