Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Incendiul de la Popeşti-Leordeni/ Pacienţii de la 'Bagdasar-Arseni' vor fi duşi la o clinică în Germania; de la Floreasca nu s-a solicitat transfer (Ministerul Sănătății)

Publicat

in

Cei doi pacienţi internaţi la Spitalul ”Bagdasar-Arseni”, răniţi în urma exploziei de la centrul de deşeuri din Popeşti-Leordeni, vor fi transferaţi la o clinică din Germania. ”În acest moment, există solicitare de transfer în străinătate pentru cei 2 pacienţi internaţi la Spitalul de Urgenţă ‘Bagdasar-Arseni’. Conform atribuţiilor, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a căutat şi identificat locuri pentru transfer într-o clinică din Germania. Sunt în derulare demersurile pentru efectuarea transferului medical, sub coordonare DSU – MAI”, precizează sâmbătă Ministerul Sănătăţii, scrie Agerpres.

Potrivit sursei citate, până în prezent, echipa medicală de la Spitalul de Urgenţă Floreasca nu a solicitat transfer conform procedurilor şi legislaţiei în vigoare.

Vineri, la Spitalul Clinic de Urgenţă ‘Bagdasar-Arseni’ au fost aduşi doi pacienţi din cei cinci care au suferit arsuri ca urmare a accidentului produs la un operator economic de pe raza localităţii Popeşti – Leordeni.

Potrivit unei informări a spitalului, primul pacient, în vârstă de 54 de ani, a fost diagnosticat cu arsură prin flacără – explozie în spaţiu închis, grad II A – II B – III, pe aproximativ 70% din suprafaţa corporală, cu afectarea căilor respiratorii.

Cel de-al doilea pacient, în vârstă de 43 de ani, a fost diagnosticat de asemenea cu arsură prin flacără – explozie în spaţiu închis, grad IIA – IIB – III, pe 55% din suprafaţa corporală şi arsuri de căi respiratorii.

”După acordarea îngrijirilor şi efectuarea intervenţiilor urgente de către o echipă coordonată de dr. Eugen Turcu şi dr. Sabina Ciuvică-Tănăsescu, Comisia constituită la nivelul SCUBA conform Ordinului MS nr. 2.063/2020 a recomandat transferul celor doi pacienţi în centre de mari arşi din străinătate”, informa sursa citată.

Şapte persoane au fost transportate la spital, dintre care şase cu arsuri şi unul expus la fum – acesta este bilanţul incendiului izbucnit vineri la un utilaj într-o hală de reciclare din oraşul Popeşti-Leordeni.

Dintre cele şase persoane cu arsuri, cinci au necesitat intubare, iar a şasea are arsuri minore.

NATIONAL

Mega-operațiune de contraspionaj demarată de Polonia împotriva Rusiei: percheziții la mai multe puncte

Publicat

in

Serviciile de contrainformaţii poloneze ABW au anunţat joi o operaţiune în desfăşurare care vizează o reţea de spionaj rusă şi care este realizată în coordonare cu servicii din alte ţări, relatează AFP, informează Agerpres.

„ABW acţionează în cadrul unei anchete privind activităţi de spionaj desfăşurate în numele Rusiei împotriva unor state şi instituţii ale Uniunii Europene”, a scris pe reţeaua X purtătorul de cuvânt al serviciilor speciale poloneze, Jacek Dobrzynski.

În cadrul operaţiunii, ABW a efectuat miercuri percheziţii la Varşovia şi Tychy (sud) şi a „interogat persoane”.

Operaţiunea este rezultatul cooperării dintre ABW şi mai multe servicii europene, în special cele cehe, Praga anunţând miercuri o operaţiune similară.

Scopul reţelei vizate de operaţiune a fost „realizarea obiectivelor de politică externă ale Kremlinului, în special slăbirea poziţiei Poloniei pe scena internaţională, discreditarea Ucrainei şi a imaginii instituţiilor Uniunii Europene”, scrie ABW într-un comunicat.

Cum ar fi acționat?

Aceste obiective urmau să fie realizate prin intermediul unui site pro-rus, „voice-of-europe.eu”.

Operaţiunea ABW este, de asemenea, rezultatul punerii sub acuzare în ianuarie a unui polonez suspectat de spionaj în beneficiul serviciilor secrete ruse, a precizat ABW.

„Bărbatul, infiltrat printre parlamentari polonezi şi europeni, a îndeplinit sarcini comandate şi finanţate de colaboratori ai serviciilor de informaţii ruse”, inclusiv activităţi de propagandă, dezinformare şi provocare politică, destinate „construirii unor zone de influenţă ruse în Europa”.

Identitatea bărbatului nu a fost dezvăluită.

Citeste mai mult

NATIONAL

Dezvoltarea infrastructurii rutiere – factor de creştere a nivelului de trai (şî) pentru Moldova

Publicat

in

Deşi lăsată la coada dezvoltării infrastructurii rutiere, Moldova este una dintre regiunile care aşteaptă să culeagă în curând roadele utilizării unei autostrăzi. Se împlinesc deja cinci ani de când au avut loc proteste în cadrul cărora românii au cerut vehement construcţia unei autostrăzi care să deservească şi zona estică a ţării şi care să o conecteze de restul ţării şi, indirect, de occident. In acest moment, autostrăzile care vor lega Moldova de restul ţării sunt construcţie, având termen estimat de deschidere, între anii 2024 şi 2026, în funcţie de tronson.

Este de aşteptat, aşa cum s-a întâmplat şi în alte regiuni, ca apariţia unei autostrăzi să contribuie la dezvoltarea regiunii respective în numeroase moduri. Daca ne uităm la Autostrada Soarelui, vedem un salt de peste 50% a ratei de creştere economică a judeţelor Călăraşi şi Ialomiţa după finalizarea autostrazii, susține profesorul Tănase Stamule.

In primul rând, se vor deschide noi oportunităţi pentru forţa de muncă locală, care va putea avea acces la locurile de muncă din proximitate, prin scurtarea timpilor asociaţi navetei. Prin urmare, facilitarea accesului din zone mai izolate către centre urbane importante va conduce la o mai bună inserţie pe piaţa muncii a mai multor categorii de persoane, inclusiv a unor persoane care până în prezent s-au limitat la locurile de muncă puţin numeroase şi mai slab remunerate, în special în mediul rural, persoane implicate în agricultură de subzistenţă sau şomeri. Un alt efect pozitiv va fi intrarea pe piaţa forţei de muncă a unor persoane care anterior nu căutau activ un loc de muncă din motive de izolare geografică sau mobilitate redusă.

Statisticile oficiale spun că aproximativ două milioane de români, apți de muncă, nu se regăsesc pe piața muncii. Unul dintre principalele motive este distanța prea mare între propria locuință și potențialii angajatori. Prin autostrăzile din Moldova, aproximativ 700 000 de persoane inactive vor ajunge mult mai aproape de firme.

Statul face eforturi consistente acordând prime de mobilitate tinerilor care se angajează la distanţe mai mari de 15 km, pe o rază de 50 km de adresa de domiciliu sau reşedinţă. Scurtarea timpilor de deplasare care sporesc mobilitatea este un argument suplimentar pentru ca şomerii să accepte locurile de muncă disponibile pe o rază rezonabilă, de până în 50 km. Inaugurarea tronsoanelor de autostradă din Moldova ar trebui să rezolve, aşadar, o serie de dezechilibre pe piaţa muncii din regiune. Cheltuielile publice cu indemnizaţii de şomaj şi ajutoare sociale ar putea scădea pe fondul acestor progrese.

Cu alte cuvinte, construcţia şi utilizarea unei autostrăzi poate avea şi alte efecte pozitive, precum creşterea nivelului de trai prin schimbarea locului de muncă cu unul mai bine plătit, renunţarea la activităţi slab productive în domeniul agriculturii. De asemenea, companiile româneşti vor putea acoperi mai bine nevoia de forţă de muncă prin utilizarea resurselor locale, în detrimentul personalului temporar migrant, venit preponderent din ţări asiatice. Accesul mai facil către centrele de învăţământ este un alt atu al viitoarei configuraţii rutiere. Beneficiile se extind şi în zona comerţului, prin costuri reduse şi timpi mai scurţi de livrare.

La nivel macroeconomic, o mai bună infrastructură rutieră se traduce printr-o scădere a ratei şomajului, o rată mai mare de participare a forţei de muncă, diminuarea cheltuielor pentru asistenţă socială şi creşterea nivelului de trai, atât pentru angajaţii care au acces la locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend