Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Încă două cazuri suspecte de hepatita misterioasă în România: un bebeluș de 8 luni și un copil de 10 ani

Publicat

in

​Încă două cazuri suspecte de hepatita de origine necunoscută în România: este vorba despre un bebeluș în vârstă de 8 luni și un copil de 10 ani. Ambii sunt în îngrijire medicală și „se așteaptă ultimele rezultate ale analizelor să vedem dacă avem o cauză identificabilă”, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Cazurile de hepatita la copii provoaca ingrijorari in EuropaFoto: Peter Byrne / PA Images / Profimedia

Primul caz suspect înregistrat în România – o fetiță de 5 ani

Cei doi copii suspecți de îmbolnăvire cu noul tip de hepatită nu sunt din București, unde se înregistrase, luni, primul caz suspect din țara noastră – o fetiță de 5 ani.

O fetiță de 5 ani din zona București-Ilfov, internată din data de 4 aprilie, este primul caz din România care se încadrează în simptomele din definiția de caz stabilită de OMS, anunța luni seară Ministerul Sănătății. Fetița nu a intrat în contact cu vreun alt caz cunoscut de boală.

Hepatita acută de origine necunoscută a fost posibil identificată (după simptomele din definiția de caz elaborată de OMS) la o fetiță de 5 ani din zona București Ilfov.

„Cazul raportat de România este al unei fetiţe de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nicio infecţie virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate şi nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţă hepatică, transaminaze >500 UI şi icter la un copil la care nu există markeri de infecţie virală hepatică”, anunța luni seară Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.

Hepatita este o inflamație a ficatului, un organ vital care procesează nutrienții, filtrează sângele și ajută la combaterea infecțiilor. Când ficatul este inflamat sau deteriorat, funcția acestuia poate fi afectată.

Cel mai adesea, hepatita este cauzată de un virus, iar adenovirusurile sunt un tip comun de virus răspândit de la persoană la persoană, care poate provoca o serie de boli ușoare până la mai severe. Dar aceste tipuri de virus sunt doar rar raportate ca fiind o cauză a hepatitei severe la persoanele sănătoase.

Organizația Mondială a Sănătății a precizat că investigația asupra cauzei trebuie să se concentreze pe factori precum „susceptibilitatea crescută în rândul copiilor mici ca urmare a unui nivel mai scăzut a circulației adenovirusului în timpul pandemiei de COVID-19, potențiala apariție a unui nou adenovirus, precum și o infectare simultană cu SARS-CoV -2”.

Câte cazuri s-au înregistrat în lume

Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat pana la data de 21 aprilie 169 de cazuri de hepatită severă de cauza necunoscută (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute pană în prezent), înregistrate la copii cu vârsta între 1 luna și 16 ani. Acest cazuri au prezentat insuficiență hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliza hepatică și icter.

Potrivit ministerului român al Sănătății, din cele 169 de cazuri înregistrate în lume, la 74 de cazuri a fost detectată prezența adenovirusului F41.

Articol în curs de editare.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Rumania y otros cuatro países quieren retrasar 5 años el fin del motor de combustión en la UE

Publicat

in

De

Un grupo de cinco países, impulsado por Italia, propone aplazar cinco años, hasta 2040, el fin de la venta de automóviles con motor de combustión interna en la Unión Europea (UE), de acuerdo con un documento al que AFP tuvo acceso.

Como parte de su ambicioso plan climático, la Comisión Europea había propuesto en 2021 reducir a cero las emisiones de CO2 de los automóviles nuevos en la UE a partir de 2035, lo que representaría de hecho el fin de las ventas de vehículos a gasolina o diésel en favor de motores 100% eléctricos. El Parlamento Europeo respaldó este objetivo para 2035 a principios de junio, y los estados miembros buscarán negociar una posición común en una reunión de ministros europeos de medio ambiente prevista para el martes en Luxemburgo.

Sin embargo una propuesta firmada por Italia, Bulgaria, Portugal, Rumanía y Eslovaquia aboga por un aplazamiento del calendario para evitar „costes desproporcionados e innecesarios tanto para el sector del automóvil como para los consumidores”. El texto, que será presentado este viernes a los embajadores de los países miembros del bloque, propone imponer una reducción del 90% de las emisiones para las ventas de nuevos coches individuales en 2035, antes de alcanzar emisión cero en 2040.

„Conseguir una movilidad con cero emisiones requerirá superar obstáculos: aumentar la infraestructura de carga, desarrollar la producción de baterías, mejorar las tecnologías actuales de forma rentable, introducir incentivos para los consumidores”, enumera el documento. Señala también que llevará tiempo para que el ecosistema industrial, con su densa red de subcontratistas y pymes, se adapte a los nuevos componentes y tecnologías. La oenegé Transport & Environment dijo a la AFP que teme una disminución de las ambiciones y pidió a Francia, que ocupa la presidencia rotativa de la UE hasta finales de junio, que mantenga la fecha de 2035.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Dragoș Damian îi dă dreptate lui Kelemen Hunor: ‘Totul acum vine din import și România este vulnerabilă în toate felurile’

Publicat

in

De

Dragoș Damian, director general Terapia Cluj, cel mai mare producător local de medicamente, reacționează la comparația făcută de Kelemen Hunor între România și Ungaria. După ce vicepremierul a afirmat că statul român nu mai controlează ceea ce înseamnă industria de petrol, spre deosebire de Ungaria, unde statul deține industria și în acest fel poate reduce mai ușor prețul la combustibili, Dragoș Damian prezintă tabloul mai amplu al situației în care se află industria românească.

„Domnul Kelemen Hunor are dreptate.

Am pierdut controlul industriilor de energie, de mâncare, de chimie, de apărare – adică nevoile de bază ale unei țări – și suntem obligați să aducem totul din import.

Am închis 7000 de fabrici care până în 1995 erau vârfuri ale industriei internaționale, exportam peste tot autovehicole agricole și de transport, echipamente industriale de chimie, produse chimice, apărare etc.

Cluj-Napoca era cel mai mare exportator de ceramică, Sibiu de covoare, Lugoj de mătase, București de electronice, ca să enumăr doar orașele în care am trăit și despre care știu că fabricile respective au fost închise și în locul lor au apărut mall-uri, clădiri de birouri sau rezidențiale.

Dar toți românii pot confirma cum s-au închis fabrici în orașele în care trăiesc. Nu am pus nimic în locul acestor fabrici, totul acum vine din import și România este vulnerabilă în toate felurile, sperând că la o adică ne ajută UE.

Mai mult, închizând structuri industriale am lichidat școli, licee, facultăți, am distrus tot sistemul de educație care era cuplat la piața muncii.

Ungaria a investit în tehnologie, a avut strategii industriale în zone de progres, cel mai bun exemplu este industria sănătățîi, unde țara este aproape independentă de importuri.

Întrebarea este cum poate Domnul Kelemen Hunor să îi convingă pe Domnii Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu că avem nevoie urgență de industrializare strategică și de industrie de energie, mâncare, chimie și apărare și cum poate atrage noi investitori dacă aducem în discuție taxarea progresivă, taxa de solidaritate și taxa windfall, termeni care pun pe fugă orice companie care ar putea fi interesată să investească în România”, afirmă Dragoș Damian, într-un comentariu transmis redacției stiripesurse.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend