Rezultatele provin din ultima ediție a Eurobarometrului, sondajul oficial al Parlamentului European, care a adunat opiniile a peste 26.000 de persoane din cele 27 de state membre.

Difuzat miercuri dimineață, va fi ultimul sondaj de acest tip care va fi publicat înaintea alegerilor pentru bloc, programate între 6 și 9 iunie.

În total, 71 din persoanele intervievate spun că „probabil” vor vota pentru a-și alege reprezentanții în hemiciclul de 720 de membri. Această cifră reprezintă o creștere de 10 puncte procentuale comparativ cu perioada de dinaintea alegerilor din 2019, când prezența la vot atinsese 50,66%.

14%  declară în schimb că „nu doresc” să voteze, în timp ce 13% rămân „neutri”.

Cetățenii din Danemarca (87%), Ţările de Jos (86), Suedia (81), Finlanda (79) și Germania (78) au cele mai mari rate de probabilitate de a vota. Italia este în linia mediei europene, 70% dintre cei intervievați declarându-se înclinați să voteze.

În unele țări, probabilitatea de a vota a crescut față de 2019, printre acestea numărându-se Cehia (de la 39 la 58%), România (de la 55 la 74%), Austria și Polonia (de la 52 la 70% în ambele). Cipru (de la 44 la 60%) și Slovacia (de la 47 la 62%).

Bulgaria se remarcă drept singurul stat membru cu o scădere semnificativă a intențiilor de vot, trecând de la 57% în 2019 la 50% în 2024.

60% dintre cetățeni sunt „(foarte) interesați” de următoarele alegeri.

Creșterea probabilității de a vota este o tendință puternică în toate țările și este însoțită de o implicare tot mai mare la următoarele alegeri: 60% din persoanele intervievate se declară „interesați” sau „foarte interesați”, ceea ce înseamnă o creștere de 11 puncte față de primăvara anului 2019, 27% „nu foarte interesați” și 13% nu sunt „deloc interesați”.

De asemenea, Eurobarometrul le-a cerut cetățenilor să evalueze „importanța” pe care o atribuie alegerilor: 53% au vorbit de o „importantă mare”, 36% de o „importanță medie” și 10% de o „importanță scăzută”.

Alegerile europene sosesc într-un moment crucial pentru bloc, când Ucraina se luptă să țină sub control progresele Rusiei pe câmpul de luptă, conflictul dintre Iran și Israel amenință să se extindă într-o confruntare mai largă, iar preocupările economice ale Chinei se transformă în acuzații larg răspândite de dumping.

În același timp și starea imprevizibilă a afacerilor globale pare să cântărească foarte mult alegătorii: 81% dintre cetățeni spun că „actualul context internațional face ca votul să fie și mai important”. Cifrele demonstrează că „europenii sunt conștienți că miza la urne este mare”, a declarat Roberta Metsola, președintele Parlamentului. „Aceste alegeri vor fi cruciale pentru că vor decide direcția în care vom merge”.

Ce cred cetățenii UE despre Parlamentul European

Eurobarometrul oferă și o imagine de ansamblu asupra a ceea ce cred cetățenii UE despre instituția pe care o vor alege direct în iunie și care, în intervalul de câteva luni, a cunoscut voturi importante privind reforma imigrației, inteligența artificială și libertatea mass-media, precum și un proces amar împotriva Comisiei Europene pentru eliberarea de fonduri înghețate către Ungaria.

În același timp, Camera a fost afectată de un scandal dăunător care a implicat un grup mic de parlamentari și consilieri care ar fi acceptat plăți în numerar din Qatar și Maroc în schimbul unui tratament favorabil. Așa-numitul caz Qatargate a stârnit o frenezie mediatică, jurnaliștii acoperind fiecare arestare, confiscare și mărturisire.

Mai recent, parlamentul a depus eforturi pentru a mușamaliza acuzațiile conform cărora unii dintre membrii săi au fost plătiți pentru a răspândi propagandă pro-rusă.

În ciuda publicității negative, instituția a reușit să iasă în mare parte nevătămată: 41% dintre respondenți având o imagine „pozitivă” a Parlamentului, în creștere cu cinci puncte față de ultimul sondaj realizat în perioada septembrie-octombrie. Între timp, 40% declară că au o percepție „neutră” și doar 18% „negativă”: aceasta fiind prima dată când răspunsul „pozitiv” îl depășește pe cel „neutru”.

Care sunt problemele prioritare pentru cetățeni

Sondajul la nivel european le-a cerut participanților să indice și cele patru probleme pe care și-ar dori să le fie prioritizate în timpul campaniei electorale actuale.

Lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), sănătatea publică (32%), sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (31%) și apărarea și securitatea UE (31%) s-au clasat pe primul loc, evidențiind șocurile cauzate de crizele majore din ultimii ani: pandemia de Covid-19, invazia Rusiei în Ucraina și inflația care a atins un nivel record.

Alte subiecte proeminente includ acțiunea împotriva schimbărilor climatice (27%), viitorul Europei (26), migrația și azilul (24), democrația și statul de drept (23) și politica agricolă (23): subiecte care au fost discutate pe larg de legiuitori.

Rezultatele sunt destul de asemănătoare cu cele ale sondajului Euronews exclusiv realizat de Ipsos în martie, care a decis că prioritățile europenilor sunt combaterea creșterii prețurilor, reducerea inegalităților sociale și susținerea creșterii economice.

Într-o notă mai filozofică, Eurobarometrul a pus o întrebare separată despre „valorile” pe care cetățenii ar dori să le susțină Parlamentul. Răspunsul? Pace și democrație.

​Investigația Hotnews privind practica medicului Cătălin Cîrstoiu de a-și chema pacienții de la stat la clinica privată a readus în dezbaterea publică un fenomen cunoscut de decenii în sistemul de sănătate. Este vorba de parazitarea sistemului public de cel privat, făcută inclusiv (dar nu numai) prin intermediul medicilor care lucrează în paralel în ambele sisteme.

Alexandru RafilaFoto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

O propunere legislativă din decembrie 2023, inițiată de mai mulți parlamentari USR, și-a propus, conform inițiatorilor, să interzică personalului din sistemul de sănătate publică să pună presiune pe pacienți ca aceștia să acceseze servicii medicale private. Proiectul, momentan blocat în Parlament, a primit, în februarie 2024, aviz negativ de la Guvernul României.

Ce prevedea propunerea legislativă

Propunerea legislativă venea cu două modificări esențiale la legea drepturilor pacienților și la legea sănătății. Astfel:

1. Interzicea oricărui angajat din sistemul public de sănătate (inclusiv personal nemedical) să supună pacientului oricărei forme de presiune sau condiționare pentru a-l determina pe acesta să recurgă la servicii medicale private.

2.Transforma în abatere disciplinară orice nerespectare a legii pacientului de către medici.

În prezent, conform legii, medicul răspunde disciplinar dacă nu respectă legile și regulamentele profesiei medicale, Codul de deontologie medicală sau regulile stabilite de Colegiul Medicilor. Însă legea drepturilor pacientului nu este inclusă în această enumerare.

Dacă ambele modificări legislative propuse de USRiști ar trece, atunci un medic care ar face orice fel de presiune pentru ca pacientul să meargă la o clinică privată ar putea fi sancționat disciplinar. Medicul riscă astfel de la mustrare sau amendă până la interdicția de a exercita profesia și retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor.

Cum a pornit inițiativa legislativă

Proiectul de lege s-a născut dintr-o nevoie concretă, a declarat pentru HotNews.ro Adrian Wiener, unul dintre inițiatorii proiectului de lege care își propunea stoparea acestei practici.

Wiener este medic, deputat USR și membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților. Zilnic, peste tot în spitalele din întreaga țară, mulți pacienți „sunt direcționați de la stat la privat pentru a fi, de fapt, informal taxați pentru activitatea care ar trebui prestată la stat”, susține deputatul.

Acest lucru reprezintă o practică „aproape universală” în România, în ciuda faptului că, adaugă Adrian Wiener, spitalele au deja un spațiu destinat evaluării stării de sănătate a pacienților: ambulatoriul integrat, unde toți medicii din spital sunt obligați să aibă program de consultații.

Consultațiile și investigațiile din ambulatoriul integrat al spitalului sunt gratuite pentru pacienți. Acestea sunt decontate integral de Casa de Asigurări de Sănătate, în baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie.

În plus, acest tip de servicii decontate de CNAS ar ajuta și spitalele, în condițiile în care multe dintre ele se zbat în subfinanțare.

„O formă de taxare imorală”

„Îndrumarea către privat exact pentru serviciul medical care se poate presta în ambulatoriul integrat al spitalului este o formă de taxare imorală, din punctul meu de vedere, lipsită de etică, de deontologie profesională, dar tolerată și considerată de mulți medici, inclusiv respectați și buni profesioniști, firească”, afirmă Adrian Wiener. El este medic la Spitalul Județean de Urgență din Arad și a ocupat, înainte de a deveni parlamentar, funcția de director medical și, ulterior, de manager al spitalului local.

Proiectul de lege își propunea să încadreze ca „abatere disciplinară” această practică și să o delimiteze clar de practica medicală firească, explică Adrian Wiener.

Adrian Wiener explică și că relația medic-pacient este, de cele mai multe ori, una verticală. Asta înseamnă că medicul își folosește, practic, autoritatea atunci când sugerează sau invită pacientul la un cabinet privat, fiind conștient de ascendentul pe care îl are asupra pacientului său: „Medicul își folosește autoritatea profesionistului medical pentru a face această îndrumare care este lipsită de etică.”

Adrian Wiener, medic și deputat USR

Proiectul a primit aviz negativ de la Guvern

În repetate rânduri, ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, a exprimat o poziție similară cu a parlamentarului Wiener. Chiar zilele trecute, într-o emisiune difuzată pe Prima TV, Rafila a criticat decizia medicilor din sistemul public care trimit pacienţi la spitalul privat. „Nu este nici moral, nici etic, nici uman. (…) Nu este tolerabil să nu prestezi serviciile pentru care eşti plătit în spitalul public şi să trimiţi pacienţii la privat că ar fi mai bine. Nu!”.

Cu mai puțin de două luni înainte de această declarație, Guvernul a dat aviz negativ pe proiectul parlamentarilor USR. Documentul semnat de premierul Ciolacu argumentează că „există o linie foarte fină de demarcație între obligația medicului de a nu trimite pacientul în privat și dreptul pacientului de a beneficia de servicii medicale optime”.

Adrian Wiener spune că, dimpotrivă, proiectul de lege nu ar îngrădi libertatea pacientului de a alege unde se tratează: „În proiectul de lege este vorba explicit despre presiunea sau constrângerea de a merge la privat, nu despre situațiile când acest lucru reprezintă o alegere. E doar o bucată de hârtie menită să dea aparență tehnică unui punct de vedere negativ la o lege, credem noi, foarte bună.”

Un alt argument din avizul negativ al Guvernului este că și furnizorii de servicii medicale private pot fi în relație contractuală cu Casa de Asigurări. Acest lucru este adevărat, însă, în practică, asta nu poate opri nicio clinică sau spital privat să presteze servicii medicale plătite în totalitate de pacienți, fără decontări de la Casă.

În ceea ce privește punctul de vedere transmis de Guvern, Wiener spune ca este „complet antagonic punctului de vedere public exprimat de ministrul Rafila, care aparent se delimitează de această practică, spune că acest lucru este imoral, că nu este corect, dar furnizează un punct de vedere negativ la proiectul care își propune să stopeze această practică”.

Ministrul Rafila pentru Hotnews.ro: „Nu mi-am schimbat poziția”

HotNews.ro l-a contactat în repetate rânduri pe ministrul Sănătății, pentru un punct de vedere legat de situația concretă a medicului Cîrstoiu, dar și cum se raportează la motivele pentru care Guvernul a respins inițiativa legislativă a grupului USR.

Domnul Rafila a răspuns, într-un mesaj pe Whatsapp, cu o singură propoziție: „Nu mi-am schimbat opinia”, referindu-se la declarațiile sale de acum câteva zile pe tema practicii de a trimite pacienții spre privat.

Citește și: