Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

În Ungaria, multe aşezări sunt ameninţate de îmbătrânire: una din cinci poate deveni depopulată

Publicat

in

Una din provocările Ungariei care trebuie gestionată este îmbătrânirea societăţii. Conform Oficiului Central de Statistică (KSH), între 2010 şi 2020, la nivelul populaţiei ţării, procentul persoanelor cu vârsta sub 18 ani a scăzut de la 18% la 16%, iar al celor cu vârsta cuprinsă între 40-59 de ani şi care cel mai probabil nu îşi vor asuma creşterea unui copil, a crescut de la 28% la 30%, în timp ce proporţia celor peste 60 de ani a ajuns de la 22% la 26%. Datele nu includ cele 350.000 de persoane care au plecat între timp în străinătate, majoritatea având vârsta sub 50 de ani, scrie Nepszava, citat de Rador.

Conform analizei Institutului de cercetare economică GKI, îmbătrânirea şi declinul populaţiei nu sunt doar o problemă naţională, deoarece multe aşezări sunt afectate nu numai de emigraţia internaţională, dar şi de cea internă. Sunt în mod special expuse riscului de depopulare acele localităţi în care procentul tinerilor este mai mic de 15%, în această situaţie fiind aproximativ o cincime dintre localităţi.

Potrivit cercetării, existenţa a 147 de aşezări este pusă în pericol din cauză că proporţia tinerilor este sub 10 la sută. În o cincime dintre aşezări, 30% din populaţia permanentă are peste 60 de ani, şi această situaţie se poate observa în partea de nord, nord-est a ţării, precum şi în partea de est a lacului Balaton. Cu toate acestea, în cea mai dificilă situaţie se află satele. Vârsta medie a locuitorilor din comune (42 de ani) variază între două extreme.

În 91 de comune, vârsta medie este sub 35 de ani (în principal în judeţele Szabolcs-Szatmár-Bereg şi Borsod-Abaúj-Zemplén), în timp ce pe cealaltă latură, în 2020 s-au aflat 42 de aşezări (în special în judeţele Vas şi Zala), unde vârsta medie era de peste 50 de ani. Potrivit Institutului de cercetare economică GKI, pe termen lung, trebuie luat în considerare impactul aşezărilor îmbătrânite asupra asistenţei medicale şi sociale.

În ultimul an, lipsa medicilor de familie a fost atât de mare încât această profesie a trebuit să fie substituită în 233 de cazuri pentru asigurarea funcţionării cabinetelor medicale. Iar pentru obţinerea unui loc în instituţiile de asistenţă socială în regim rezidenţial pentru persoanele vârstnice, trebuie să se aştepte ani de zile, în condiţiile în care solicitările cresc în cotinuare.

Această stare este un avertisment asupra faptului că în marea majoritate a localităţilor banii ar trebui cheltuiţi mai degrabă pentru susţinerea asistenţei medicale şi sociale a locuitorilor, decât pentru investiţii sportive sau pentru alte investiţii de prestigiu, scrie GKI, care mai precizează că ar fi mult mai oportun să se reabiliteze drumurile secundare într-un ritm rapid (pentru a ajunge la clinici şi spitale de specialitate), decât să se construiască noi drumuri expres sau căi ferate neutilizate.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Condiția pusă Chinei de NATO pentru normalizarea relațiilor – renunțarea la sprijinul pentru Rusia: „Nu poți să le ai pe amândouă”

Publicat

in

De

China trebuie să renunțe la a mai sprijini războiul Rusiei în Ucraina dacă vrea să aibă relații bune cu Occidentul, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Într-un discurs neașteptat de dur, Stoltenberg a avertizat Beijingul că nu poate să le aibă pe amândouă, informează Reuters.

Jens StoltenbergFoto: snapshot-photography/F Boillot / Shutterstock Editorial / Profimedia

În timpul unei vizite făcute la Berlin, Jens Stoltenberg a afirmat că sprijinul de la Beijing este vital pentru efortul de război al Moscovei din moment ce susține economia rusă prin transferul de înaltă tehnologie precum semiconductorii.

„Anul trecut, Rusia a importat din China 90% din microelectronicele folosite pentru a produce rachete, tancuri și avioane. De asemenea, China colaborează cu Rusia pentru a-i furnizat capabilități îmbunătățite pentru imagini din satelit”, a spus Stoltenberg.

„China susține că vrea relații bune cu Occidentul. În același timp, Beijing continuă să alimenteze cel mai mare conflict armat din Europa de la al doilea război mondial încoace. Nu poate să le aibă pe amândouă”, a spus secretarul general al NATO.

Mai mult, Stoltenberg a avertizat țările din NATO să nu devină la fel de dependente de China pe cât au fost de Rusia. „În trecut, am făcut greșeala de a deveni dependenți de petrolul și gazul rusești. Nu trebuie să repetăm greșeala cu China. Să depindem de banii săi, de materiile sale prime și de tehnologiiile ei. Dependențele ne fac vulnerabili”, a apreciat Jens Stoltenberg.

Comerțul ruso-chinez în creștere spectaculoasă

China și-a consolidat relațiile comerciale și militare în ultimii ani pe măsură ce Statele Unite și aliații său au impus sancțiuni contra amândurora, dar în special împotriva Moscovei ca urmare a invadării Ucrainei.

Comerțul ruso-chinez a ajuns la un record de 230,1 miliarde de dolari în 2023, în creștere cu 26,3% față de anul precedent, potrivit autorităților vamale chineze. Transporturile chineze către Rusia au crescut cu 46,9% în 2023 în timp ce importurile din Rusia au înregistrat o creștere de 13%.

Îngrijorările lui Stotenberg sunt exprimate în contextul în care Rusia a anunțat că președintele Putin va face o vizită oficială în China, în cursul lunii mai, aceasta fiind prima deplasarea externă a liderului de la Kremlin după ce a obținut un nou mandat de președinte.

La începutul lunii aprilie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a deplasat în China, iar purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, Dmitri Peskov, preciza atunci că vizita lui Lavrov la Beijing poate fi văzută drept una pregătitoare pentru „contacte viitoare la cel mai înalt nivel”.

Peskov a confirmat de altfel că Vladimir Putin este interesat de o deplasare în China. „Într-adevăr, astfel de contacte sunt plănuite şi există o înţelegere a oportunităţii şi necesităţii lor, dat fiind nivelul înalt al relaţiilor prieteneşti între Federaţia Rusă şi China” a spus el.

Citeste mai mult

NATIONAL

Un oraș istoric are începând de astăzi taxă de intrare: Turiștii trebuie să plătească ca să poată avea acces în legendara urbe

Publicat

in

De

Autoritățile din Veneția au decis să introducă o nouă măsură pentru a gestiona aglomerația din oraș: taxa de intrare pentru turiști în weekenduri. Începând cu data de 25 aprilie și până la jumătatea lunii iulie, vizitatorii vor trebui să plătească o taxă de intrare de 5 euro pentru a accesa orașul în zilele de sâmbătă și duminică.

Această inițiativă are ca scop reducerea numărului mare de turiști și, implicit, gestionarea fluxului de persoane într-un mod mai eficient.

Taxa de intrare de 5 euro trebuie achitată de către toți vizitatorii cu vârsta peste 14 ani care pășesc în Veneția între orele 8:30 și 16:00 în zilele de sâmbătă și duminică. Această taxă se aplică indiferent de mijlocul de transport folosit pentru a ajunge în oraș, fie că este vorba despre tren, feribot sau altă modalitate de transport.

Accesul în istoricul oraș lagunar al Veneției va fi taxat pentru anumite weekenduri până la jumătatea lunii iulie.

Taxa se aplică în 29 de zile specifice, între 25 aprilie și 14 iulie, inclusiv. Aceste zile includ perioadele: 25-30 aprilie, 1-5, 11, 12, 18, 19, 25 și 26 mai, 8, 9, 15, 16, 22, 23, 29, 30 iunie și 6, 7, 13 și 14 iulie.

Scutiri de la plată sunt prevăzute pentru următoarele categorii de persoane:

-Copiii sub 14 ani,

-Persoanele născute în Veneția și regiunea Veneto,

-Deținătorii cardului european pentru persoane cu dizabilități și însoțitorii acestora,

-Turiștii care înnoptează în hoteluri din Veneția.

Primăria orașului Veneția își propune să descurajeze turismul de tip „hit and run” în anumite zile, când numărul de vizitatori este cel mai mare.

Pentru cei care nu respectă regulile, autoritățile impun amenzi cuprinse între 50 și 300 de euro.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend