Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

În plin asalt al ‘progresismului’, UDMR pune accentul pe familie: ‘Este baza tuturor politicilor noastre’

Publicat

in

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, joi, în cadrul Conferinţei Aleşilor Locali ai Uniunii de la Târgu Mureş, că Programul „Împreună pentru familie”, care va fi dezbătut la cel de-al 15-lea Congres al formaţiunii, nu este o chestiune ideologică, ci este baza tuturor politicilor naţionale.

„Mă bucur că ne putem întâlni astăzi, oarecum pregătim dezbaterile pentru dezbaterile de mâine (de la Congres, n.r.). (…) Vom face propunerile de rigoare, vom pune pe masa coaliţiei, rămâne de văzut care coaliţie, dar noi ne-am angajat că vom fi elaborat toate acestea. Nu este doar o chestiune demografică, doresc să subliniez acest lucru. ‘Împreună pentru familie’ nu este o chestiune ideologică, este şi una ideologică, dar nu numai, nu este o chestiune economică. Este baza tuturor politicilor naţionale, pentru că, dacă nu se nasc copii, dacă familia nu este puternică, atunci comunitatea va slăbi. Şi dacă va slăbi comunitatea, atunci mai devreme sau mai târziu viziunea aceea pe care noi am formulat-o – ‘Să rămânem maghiari’, să rămânem o comunitate de succes, toate acestea nu se vor întâmpla. Avem nevoie de rezerve, avem nevoie de copii pentru viitor, de aceea spun că este vorba despre mult mai multe decât soluţionarea unei probleme demografice, gestionarea unei probleme sociale”, a arătat Kelemen Hunor, în cadrul dezbaterii, potrivit traducerii oficiale.
Liderul Uniunii a spus că administraţiile publice, bisericile, societatea civilă trebuie să lucreze împreună, afirmând că răspunderea UDMR a crescut, iar aceasta trebuie onorată cu multă muncă.

„Astăzi, chestiunea cea mai importantă, în afară de ce vreme va fi mâine, dacă va fi ploaie sau nu, care va fi rata infectărilor, dacă va creşte sau nu, vorbim despre guvernare. Dar ce-i cu Guvernul? Există coaliţie? Dacă da, până când? Şi bineînţeles nu putem evita această întrebare, nici nu vreau să o evit, doar că soluţia nu o pot proiecta astăzi, aici, în faţa voastră. Dacă aş cunoaşte soluţia, atunci mai mult ca sigur că această neavenită ar fi fost deja rezolvată”, a precizat liderul Uniunii.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Macron şi Erdogan vor discuta despre intrarea Finlandei şi Suediei în NATO

Publicat

in

De

Preşedintele francez Emmanuel Macron va avea joi discuţii cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, care ameninţă să se opună prin veto intrării Finlandei şi Suediei în NATO în plină criză ucraineană, transmite Le Figaro. Întâlnirea va avea loc la ora 11.30 la Paris (9.30 GMT) prin telefon, a precizat preşedinţia franceză, adăugând că Macron se află la Fort de Bregançon, una dintre reşedinţele preşedinţiei de pe Coasta de Azur, unde va sta câteva zile, joi fiind zi de sărbătoare în Franţa.

Emmanuel MacronFoto: Stephane Lemouton / Bestimage / Profimedia

Ankara a avertizat miercuri că nu va fi de acord cu aderarea Suediei şi Finlandei fără a obţine „măsuri concrete” din partea acestora în ceea ce priveşte preocupările sale de securitate, după ce a primit delegaţii de diplomaţi din cele două ţări.

Turcia a deschis o criză în cadrul NATO, din care face parte, prin faptul că s-a opus extinderii organizaţiei la aceste două ţări, care au cerut să adere la alianţă după invazia rusă în Ucraina şi au primit sprijinul majorităţii covârşitoare a statelor membre.

Finlanda, în special, are o frontieră terestră de 1300 km cu Rusia. Turcia acuză ţările nordice, în special Suedia, care are o mare comunitate de exilaţi turci, că adăpostesc militanţi kurzi din PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, pe care îl consideră o organizaţie teroristă.

De asemenea, denunţă prezenţa susţinătorilor predicatorului Fethullah Gülen, pe care îl suspectează că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.

Ankara le cere acum celor două ţări să „ia măsuri concrete” în ceea ce priveşte „prezenţa organizaţională, financiară şi mediatică a organizaţiilor teroriste”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce şi apropiat al preşedintelui Erdogan.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Încep `manevre de artilerie` la ICCJ în mega-dosarul de corupție al lui Tăriceanu – Cu probele DNA validate definitiv instanța începe, de joi, judecata

Publicat

in

De

Un complet de trei judecători al instanței supreme, începe de joi judecata în primă fază a procesului de mare corupție în care fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de anchetatorii DNA că ar fi primit 800.000 de dolari mită.

Banii, arătau anchetatorii ar fi fost primiți în mai multe tranșe de la omul de afaceri Petre Berteanu, judecat la Curtea de Apel București, pentru complicitate la luare de mită.

Instanța supremă, a respins, în 4 mai, definitiv contestația fostului premier al României, Călin Popescu Tăriceanu împotriva deciziei de cameră preliminară prin care instanța stabilea validitatea probelor DNA în dosarul său de mare coupție privind pretinsa primire a unei mite de 800.000 de dolari.

Astfel, instanța a stabilit că procesul în întregul său poate incepe la instanță iar pe parcursul procedurilor vor fi administrate de către judecători toate probele anchetatorilor dar și ale inculpatului.

„Respinge, ca nefondată contestatia formulată de inculpatul Popescu împotriva încheierii nr 504 din data de 07 octombrie 2021,pronuntată de judecătorul de camera preliminară din cadrul Înalta Curți de Casație și Justiție-Sectia penala, in dosarul nr 619/1/2021/a1 În baza art 2502 di Codul de procedura penală, menține măsurile sechestrului asigurator luate prin ordonanța nr 668/P/2019 din data de 15.01.2021 și ordonanta nr.668/P/2021 din data de 19.01.2021 ale Parchetului de pe lăngă Înalta Curte de Casatie si Justitie- Direcția Națională Anticorupție- Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, asupra bunurilor inculpatului Popescu– Tăriceanu Călin Constantin Anton.

Obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare catre stat. Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, in suma de 80 lei, rămâne în sarcina statului.

Definitivă. Pronuntată in cameră de consiliu, astăzi,04 mai 2022. Numarul solutiei: 6/2022”, se arată în decizia definitivă de miercuri a judecătorilor ICCJ.

Judecătorii ICCJ au respins, în luna februarie, contestația omului de afaceri Petre Berteanu, în dosarul în care este judecat pentru complicitate la pretinsa luare de mită de 800.000 de dolari de către fostul prim ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu.

Omul de afaceri a contestat o decizie a Curții de Apel București prin care s-au respins cererile și excepțiile preliminare judecății.

„Încheierea F/CP din 23.09.2021 – În baza art. 345 alin. 1 Cod procedură penală respinge ca neîntemeiate cererile şi excepţiile invocate de inculpatul BERTEANU PETRU.

În baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală în care s-a emis rechizitoriul nr. 532/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie – privind pe inculpatul BERTEANU PETRU – trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 ?i art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 ?i a art. 5 Cod penal. Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul BERTEANU PETRU. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 23.09.2021.”, nota magistratul Curții în decizia sa de cameră preliminară.

Decizia ICCJ este definitivă iar ea consfințește validitatea anchetei DNA în cazul complicelui lui Călin Popescu Tăriceanu precum și faptul că poate începe judecata în dosar.

Soluție similară pentru Tăriceanu

Anterior, în 7 octombrie 2021, un judecător de cameră preliminară de la instanța supremă a stabilit, nedefinitiv, începerea judecării fostului premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, pentru faptele de mare corupție de care este acuzat de anchetatorii DNA.

„Respinge, ca nefondate, cererile şi excepţiile invocate de inculpatul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton. Constată legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu rechizitoriul nr.668/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Sec?ia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Dispune începerea judecăţii.

Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.â

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de 157 lei, rămâne în sarcina statului.

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa din Camera de consiliu, astăzi, 7 octombrie 2021”, se arată în minuta deciziei în cazul fostului premier al României.

Concret, această soluție indică faptul că probele anchetatorilor DNA au fost legal obținute și administrate de către anchetatorii DNA iar cererile și pretinsele vicii invocate de apărarea fostului premier nu au fundament.

Fișă de dosar

Procurorii DNA de la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție l-au trimis în judecată pe omul de afaceri Petre Berteanu pentru complicitate la luare de mită.

În actele din dosar, notează anchetatorii, se arată că în cursul anului 2007, acesta a ajutat un înalt demnitar, respectiv Călin Popescu Tăriceanu, să pretindă, iar, în cursul anului 2008, să primească, în mai multe tranșe, foloase materiale de la reprezentanții unei companii austriece din domeniul IT, în schimbul exercitării atribuțiilor care îi reveneau în legătură cu adoptarea a patru hotărâri de guvern (ce priveau, printre altele, încheierea mai multor acte adiționale la un contract comercial derulat de companie ce avea ca obiect închirierea de către statul român a unor licențe IT).

În baza acestei înțelegeri, reprezentanții companiei au achitat un comision de 10% din valoarea sumelor încasate de la statul român, prin intermediul unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

Din foloasele respective, suma de 800.000 USD a fost folosită pentru stingerea unei datorii pe care demnitarul o avea către o firmă, reprezentând contravaloarea unor servicii de consultanță politică.

Cancelar de ministru prins în gheara DNA

La momentul trimiterii în judecată anchetatorii DNA au dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor cu privire la inculpatul Marian Marius-Dorin, la data faptei șef al cancelariei prim-ministrului, cercetat de asemenea pentru complicitate la luare de mită, întrucât nu a sosit răspunsul la comisiile rogatorii internaționale care îl vizează pe acesta.

De asemenea, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la ceilalți participanți la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, precum și cu privire la alte posibile infracțiuni prin care a fost plătită diferența până la suma datorată de demnitar către firma de consultanță.

S-a dispus clasarea cauzei cu privire la două persoane fizice cercetate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, care au denunțat fapta anterior sesizării organelor de urmărire penală.

Persoanele fizice și juridice străine participante la fapta de dare de mită fac obiectul unei cauze penale instrumentate de autoritățile judiciare din Austria, împrejurare în care dispozițiile art. 10 alin. 2 C.pen. împiedică punerea în mișcare acțiunea penală împotriva acestor persoane.

Prin rechizitoriu s-a solicitat confiscarea sumei de 830.000 euro de la inculpat, precum și a sumei de 590.000 euro de la persoana care a primit o parte din comision. În acest scop, au fost indisponibilizate cinci imobile situate în București evaluate la suma de 782.500 euro, precum și un cont bancar deschis la o bancă din Austria.

Totodată, s-a dispus instituirea de măsuri asigurătorii asupra conturilor bancare în vederea confiscării sumelor de 100.000 euro și 1.300.000 USD, respectiv a sumei de 2.600.000 euro de la două companii offshore implicate în săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Pentru stabilirea situației de fapt și pentru identificarea bunurilor sechestrate, procurorii DNA au cooperat cu autoritățile judiciare din Austria, Elveția și Israel.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend