Conecteaza-te cu noi

MONDENITATI

ILEANA COSÂNZEANA, cea mai frumoasă pământeancă, a trăit la Covasna, lângă cetatea unde a murit DECEBAL

Avatar

Publicat

in

O mare parte dintre zidurile cetăţii au ieşit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii şi a culcat pădurea la pământ. La rădăcinile copacilor seculari au apărut nu doar ziduri de piatră, ci şi alte vestigii, cum ar fi bucăţi de ceramică, monede şi obiecte de cult, pe baza cărora specialiştii au stabilit că cetatea datează din secolele II-I i.d.Hristos.

 

În urma săpăturilor făcute de arheologi au fost descoperite cinci terase fortificate cu ziduri din piatră de aproape doi metri, iar aceştia susţin că cetatea e foarte bine conservată şi poate oferi detalii importante despre modul de organizare a defensivei dacice, scrie Agerpres.

Cetatea a atras de-a lungul timpului şi căutători de comori, pentru că în jurul ei s-au ţesut nenumărate poveşti. Una dintre ele spune că undeva, printre zidurile cetăţii, dacii ar fi ascuns o comoară. Potrivit legendei, din şapte în şapte ani se deschide o poartă care arată drumul spre lada plină cu aur şi care stă deschisă o noapte întreagă până la cântatul cocoşilor. Oamenii au pierdut socoteala anilor, iar comoara dacilor a rămas în continuare îngropată în pământ.

 

Potrivit altei legende, într-un loc din apropiere, denumit de localnici ”Valea Zânelor”, ar fi trăit cândva Ileana Cosânzeana, una dintre cele mai frumoase pământence care a inspirat personajul de poveste. Comoara ei va putea fi descoperită, potrivit legendei, doar într-o noapte cu lună plină dinaintea zilei Sfântului Gheorghe şi doar de către al şaptelea copil al unei familii.

 

 

În grădina Cosânzenei au mai rămas tufele de rozmarin sălbăticit şi un loc tocmai potrivit pentru turiştii care vor să-şi petreacă vacanţa la cort sau în camping.

 

Cei care au despărţit mitul de realitate au concluzionat că adevăratele comori ale Covasnei sunt apele minerale, mofetele şi aerul puternic ionizat care ajută la vindecarea multor boli. În Valea Zânelor există, de altfel, şi singurul spital de recuperare a bolilor cardiovasculare din România.

 

An de an, în preajma Sântiliei, în Valea Zânelor are loc Nedeia mocănească, una dintre cele mai populare sărbători tradiţionale ale românilor din zonă, care readuce în actualitate obiceiurile şi tradiţiile oierilor din Covasna-Voineşti.

 

Pe vremuri, fetele de măritat aşteptau cu nerăbdare sărbătoarea pentru că atunci flăcăii coborau de la stână să îşi caute neveste. Se găteau cu cele mai bune straie şi se întâlneau în Valea Zânelor, la horă, iar, dacă se plăceau şi părinţii se înţelegeau la zestre, atunci toamna, când dealurile se albeau de oile mânate spre casă, urma nunta.

 

Obiceiurile s-au schimbat, dar voineştenii continuă tradiţiile pentru că sunt crescători de oi din tată în fiu şi nu vor să le piardă.

 

Sărbătoarea reconstituie întregul ritual al nunţii tradiţionale din zonă, cu cerutul miresei, bărbieritul mirelui, hora miresei, ruperea colacului, descălţatul naşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului şi este un prilej de a prezenta turiştilor veniţi în staţiune frumuseţea portului, dansului şi cântecului popular românesc din Covasna.

 

Un alt punct de atracţie pentru turişti este Planul înclinat dintre Covasna şi Comandău, folosit pe vremuri la transportul buştenilor din pădure prin contrabalansarea a două vagoane aflate la capete opuse. Vagonul încărcat cu lemne cobora, iar cel gol urca folosind forţa gravitaţională şi diferenţa de nivel de aproape 300 de metri dintre cele două staţii. Din păcate, Planul înclinat, construit în anul 1890, a fost distrus în 1999 într-un incendiu, dar autorităţile vor să refacă acest monument industrial unic în Europa şi să îl transforme într-o atracţie turistică. De asemenea, vor să refacă acea cale ferată îngustă dintre staţiunea Covasna şi localitatea Comandău pentru ca turiştii să se poată plimba cu mocăniţa prin pădure.

 

Autorităţile au cumpărat mai multe locomotive cu abur, vechi de peste o sută de ani, cu gândul de a le recondiţiona şi aduce în spaţiul public ca atracţii turistice. Trei din cele opt locomotive sunt deja expuse – una, fabricată în anul 1909, poate fi văzută în faţa Gării din Sfântu Gheorghe, iar alte două, ceva mai tinere, care ar fi ajuns la fier vechi dacă nu erau salvate, sunt expuse la intrarea în Valea Zânelor, mai exact în apropierea Spitalului de Cardiologie.

 

Celelalte locomotive, de fapt cele mai vechi şi valoroase, sunt ţinute deocamdată în depouri până se vor găsi bani pentru recondiţionarea lor. Printre ele şi o locomotivă Krauss, aflată pe lista obiectelor de tezaur naţional, care a fost fabricată în Germania şi a supravieţuit celor două războaie mondiale. Locomotiva aceasta a ”jucat” în filmul românesc ”Profetul, aurul şi ardelenii”, turnat în localitatea covăsneană Comandău. Pe cazanul locomotivei Krauss este scris anul 1914, iar autorităţile ar vrea ca anul acesta, când se împlinesc o sută de ani de la fabricarea ei, să poată funcţiona. De aceea au şi demarat o campanie publică de strângere de fonduri pentru refacerea locomotivei.

 

Turiştii veniţi la odihnă şi tratament în staţiunea Covasna mai pot vizita casa memorială a orientalistului maghiar Korosi Csoma Sandor (1784 – 1842) din Chiuruş, creatorul primului dicţionar englez-tibetan din lume. Mânat de dorinţa de a găsi originile poporului maghiar, acesta a plecat în lume în urmă cu mai bine de 200 de ani, ajungând în Tibet şi apoi în India, unde a rămas până la sfârşitul vieţii.

 

În Valea Zânelor mai există o vilă de vânătoare construită pentru Nicolae Ceauşescu, dar care nu este deschisă turiştilor, în ultimii ani fiind folosită ca vilă de protocol.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

BREAKING NEWS! EXISTĂ ALEPH NEWS! Canalul de știri va emite de mâine, 1 septembrie

Avatar

Publicat

in

De

  • Aleph News este primul canal de social television din seria Aleph, concepută de Adrian Sârbu.
  • Aleph, imaginat de scriitorul Jorge Luis Borges, este o sferă miraculoasă, în care, din orice punct te uiți, vezi tot universul în timp și spațiu. Adrian Sârbu vede în Aleph o ipostaziere a internetului de astăzi și o convergență a universurilor interior și exterior ale omului contemporan.
  • Aleph News este dedicat spectatorului smart, educat și suficient material. Cel care vrea să știe. Conținutul canalului oglindește sfera intereselor acestui target.

Programele de știri și de analiză sunt create după obiceiurile de consum ale Smartului.

Echipa de jurnaliști reunește atât nume cunoscute care au lucrat cu Adrian Sârbu în ultimii 25 de ani – Costi Mocanu, Felix Drăghici, Bogdan Hofbauer, Lucian Nemoiu, Răzvan Hriscu, Cristina Airabedian, Vlad Craioveanu, Lică Molan, Radu Badiu, Georgiana Dulgheru, Augustin Stochiță, Dan Pavel, Irina Ursu, Mihaela Măncilă, Monica Mihai, Oana Despa, Cătălin Condruț, Raisa Humeniuc, Ana-Maria Rus, Mădălina Bucur, Raluca Maniță, dar și colaboratori noi: Ion Cristoiu, Marius Tucă, Ioana Țigănilă, Ioana Voicu, Iulia Maria, Andreea Perminova, Angela Carp, Nadina Zisu, Tatiana Lipchin, Tora Apetrii și alții din presa locală.

Publicitate

Canalul poate fi urmărit pe rețelele de cablu și satelit: Vodafone, Telekom, Orange, INES și NextGen, cât și online: pe site-ul www.alephnews.ro, Facebook, Instagram și Youtube.

Pentru mobil, Aleph News este formatat 9:16, similar Instagram-ului.

Adrian Sârbu: “Aleph News e un proiect al secolului 21. El își va crea propria piață: consumatorii de informație și entertainment de pe mobil, cei care au abandonat sau au fost abandonați de televiziunea tradițională. Ei așteaptă să retrăiască experiența informației fuzionate cu entertainment-ul, în noua eră a social media. Pentru ei, Aleph News va fi (ne)așteptatul Breaking News.”

Link video: https://www.facebook.com/watch/?v=881811345699400&extid=hcVXxsaVi34YyMgL

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

INEDIT! Fost europarlmentar, din birourile de la Bruxelles… la cules de prune pe deal!

Avatar

Publicat

in

“Veşnicia s-a născut la sat” credea Lucian Blaga și, daca marele poet mai trăia și atăzi, probabil se felicita pentru ca, acum aproape 100 de ani, nu era convins de asta, ci doar credea acest lucru. O postare pe facebook a fostului europarlamentar PSD, argeșeanca Gabriela Zoană, ar putea reformula celebrul vers al lui Blaga: Veşnicia s-a născut la sat, s-a evaporat in meandrele tehnologiei moderne dispărând pe facebook, tablete si telefoane, dar poate renaște doar atunci cand redevenim copii în livada bunicilor…

Asta pentru ca fostul europarlamentar, avocat de meserie si om de baza al PSD, nu a mai postat pe facebook poze de la Bruxelles, din timpul activităților de partid sau de prin calatorii în țări exotice. Și-a surprins prietenii cu imagini din livada bunicilor din timpul unei activități pe cale de dispariție – culesul prunelor, la care a audăugat și parte amintirile personale din copilaria petrecută într-un sat din Argeș. Postarea Gabrielei Zoană a strâns sute de aprecieri, trădeaza o altă latură a acestia si, probabil, i-a îndemnat pe mulți cei care au văzut-o să nu mergă astazi la o terasă din centru unde să butoneze din greu telefonul, să nu plece la Mamaia doar ca sa faca un selfie de fițe, ci să dea o fugă la țară pentru a redescoperi veșnicia…

Publicitate

Iată și o parte din texul care însoțește imaginile cu frumoasa pesedista la cules de prune, in livada buncilor de la țară.

“În anii copilăriei mele mergeam mereu la cules de prune la bunicii mei, de fapt era o activitate foarte așteptată și prilej pentru noi, copiii, să ne luăm la întrecere. Îmi amintesc cum urcam în grabă scara de la butoiul unde vărsam prunele care era imens, înalt cât tot hambarul. Cu gălețile pline alergam din livadă la hambar, nerăbdătoare să le umplu din nou. Culesul prunelor era foarte important în casa copilăriei mele și principalul mijloc de venit pe timpul iernii: tătăiță era negustor de țuică și bătea țara în lung și-n lat să-și vândă marfa. Bunicii mei au fost cei mai frumoși oameni pe care i-am cunoscut vreodată, frumoși la chip, frumoși la suflet și cu o inteligență emoțională demnă să umple cărți întregi de parenting și dezvoltare personală.”, a scris, alături de fotografii, Gabriela Zoană.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend