Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

ICCJ îi mai dă o ‘palma’ lui Liviu Dragnea. Judecătorii i-au respins o cerere de revizuire a condamnării

Avatar

Publicat

in

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins, marţi, o cerere depusă de Liviu Dragnea în care fostul lider al PSD solicita revizuirea condamnării de trei ani şi jumătate închisoare primită în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

„Cu majoritate, respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Dragnea Nicolae Liviu împotriva sentinţei penale nr.377/21.06.2018 a ICCJ – Secţia Penală pronunţată în dosarul nr.2628/1/2016. Cu drept de apel în 10 zile de la comunicarea copiei minutei”, se arată în decizia instanţei.

Liviu Dragnea a depus acţiunea în luna noiembrie, în condiţiile în care Instanţa supremă i-a respins anterior alte căi extraordinare de atac împotriva condamnării – recurs în casaţie, contestaţie în anulare şi un recurs în drept intitulat „habeas corpus”.

El nu a fost prezent marţi în sala de judecată, însă a fost audiat de judecători prin videoconferinţă.

„La termenul de astăzi ne-am judecat într-o revizuire pe care a formulat-o domnul Dragnea, în speranţa, sigur, că se va admite în principiu. Suntem în prima etapă, conform dispoziţiilor Codului de procedură penală este etapa admisibilităţii în principiu. Am solicitat să fie suspendată executarea, în măsura în care instanţa va decide admiterea în principiu a cererii de revizuire (…) Domnul Dragnea a spus foarte clar că, din punctul dânsului de vedere, este în arest în baza unei decizii penale pronunţată de un complet care, aşa cum am văzut, nu a fost legal constituit şi apreciază că i se încalcă în continuare drepturile. Este singurul justiţiabil din cele peste 187 de dosare care s-au judecat la ICCJ pentru infracţiuni de corupţie căruia nu i s-a aplicat decizia CCR. Sigur, dânsul suferă foarte mult pe ideea asta şi este afectat de acest aspect”, a declarat avocata lui Dragnea, Flavia Teodosiu, la finalul procesului.

În mai 2019, Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani închisoare şi jumătate pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

El a făcut mai multe încercări de a ieşi din penitenciar, prin introducerea în instanţe a unor căi extraordinare de atac, toate respinse de judecători.

Potrivit Codului de procedură penală (art. 453), revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

* s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză;

* hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată;

* un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

* un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

* când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;

* hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate, informează agerpres.ro

Citește și:

EXCLUSIV Bătaie pe funcțiile din Guvernul Cîțu! USR-PLUS-iștii se autopropun pentru ocuparea unor poziții-cheie!

Casa Națională de Pensii Publice vine cu noi detalii! Ce se întâmplă cu pensiile

EXCLUSIV De azi, polițiștii vor da cu preponderență avertismente, în loc de amenzi! Încep acțiunile de protest împotriva Guvernului Cîțu!

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Lovitură dură pentru români: Cu cât a scăzut câștigul salarial mediu nominal în ultimele luni

Avatar

Publicat

in

De

 Situație tot mai dificilă din punct de vedere economic! Câștigul salarial mediu nominal al românilor a scăzut în luna februarie 2021, față de ianuarie, atât în serie brută, cât și netă, cu 0,9%, ajungând la 5.497 lei, respectiv 3.365 de lei. Salariații din servicii IT continuă să câștige cel mai mult, 8.047 de lei net, în timp ce angajații din HoReCa sunt la coada clasamentului, cu 1.747 de lei.

Majoritatea activităţilor din sectorul economic au înregistrat în luna februarie scăderi ale câştigului salarial mediu net, față de luna fabruarie, arată datele Institutului Național de Statisctică, date publicității luni.

Pe de o parte, precizează INS, diferența este determinată de faptul că în lunile precedente, în unele sectoare, s-au acordat prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

Pe de altă parte, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici sau de remunerarea parţială a salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice. La calcularea câştigului salarial mediu lunar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, precizează INS, conform celor de la Gândul.ro.

Media câștigului nominal net pe economie: 3.365 de lei

Astfel, la nivelul economiei, în luna februarie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.497 lei, cu 52 lei (-0,9%) mai mic decât în luna ianuarie 2021, potrivit datelor INS.

Valoarea câştigul salarial mediu nominal net a scăzut în acest interval cu 30 de lei (-0,9%) și a ajuns la 3.365 de lei.

Calculat comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,1%.

Totuși, creșterea este mai mare dacă se calculează câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum. Astfel, indicele câştigului salarial real a fost 101,9% pentru luna februarie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Iar luând în calcul evoluție prețurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost 98,7% în februarie 2021 faţă de luna precedentă.

Cele mai mari și cele mai mici câștiguri salariale în februarie

Angajații din domeniul serviciilor în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) au avut în februarie 2021 cel mai mare câştig salarial mediu nominal net, care s-a ridicat la 8.047 de lei. Acesta a scăzut ușor, totuși, de la 8.107 de lei, în ianuarie 2021 (-0,7%).).

Pe locul secund sunt angajații din domeniul fabricării produselor din tutun, cu un câștig salarial mediu nominal net de 7.446 de lei (creștere de 53,6% față de ianuarie, când a fost 4.849 de lei ) și cei din sectiunea abricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (6.314 lei, în scădere cu 0,9% față de ianuarie).

La polul opus, cel mai mic câştig salarial mediu nominal net  a fost pentru salariații din hoteluri şi restaurante, de 1.747 de lei, ceea ce a reprezentat, totuși, o creștere de 0,9% față de luna februarie, când a fost 1.732 de lei. O creștere modestă, de 1,8%, a înregistrat și domeniul apropiat HoReCa, respectiv salariații din domeniul activităţilor de spectacole, culturale şi recreative, care au avut în februarie un câștig salarial nomibal mediu net de 2.938 de lei.

Secțiunile/diviziunile economiei cu cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial nominal mediu net în februarie, față de ianuarie:

Scăderi cu 26,3% în:

  • extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile anterioare (câștigul salarial mediu nominal net a fost de 5.493 de lei în februarie 2021)

Scăderi între 6,0% şi 10,0% în:

  • fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (6.314 lei)
  • extracţia minereurilor metalifere (3.413 lei)
  • activităţi de servicii anexe extracţiei (5.589 lei)
  • depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (3.905 lei)
  • producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (4.635 lei);

Scăderi între 2,0% şi 5,0% în:

  • telecomunicaţii (6.540 lei)
  • activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ, inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe (3.903 lei)
  • extracţia cărbunelui superior şi inferior (3.733 lei)
  • fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (3.332 lei)
  • transporturi aeriene (3.999 lei)
  • activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale (5.597 lei)
  • activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (4.493 lei)
  • transporturi terestre şi transporturi prin conducte (2.860 lei), activităţi de poştă şi de curier (2.388 lei).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu nominal net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN, au fost, cu 53,6%, în fabricarea produselor din tutun (7.446 lei), cu 17,8% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (4.484 lei), respectiv cu 13,0% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (4.026 de lei), ca urmare a acordării de prime ocazionale, drepturi în natură şi sume din alte fonduri, arată datele INS.

Creșteri între 3,0% şi 6,5% în:

  • fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (3.680 lei)
  • alte activităţi extractive (3.006 lei)

activităţi de editare (5.572 lei), tranzacţii imobiliare (2.877 lei);

Creșteri între 1,0% şi 3,0% în:

  • silvicultură şi exploatare forestieră, inclusiv pescuit şi acvacultură (3.173 lei)
  • industria metalurgică (3.525 lei)
  • fabricarea echipamentelor electrice (3.070 lei)
  • fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (2.980 lei)
  • activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2.980 lei)
  • alte activităţi de servicii (2.240 lei)
  • tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (2.732 lei)
  • fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (3.246).

În ceea ce privește sectorul bugetar, în februarie 2021 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în

  • sănătate şi asistenţă socială (-2,7%), de la 4.266 de lei, la 4.150 de lei
  • învăţământ (-0,3%), de la 3.556 lei, la 3.547 lei.

În administraţia publică, câştigul salarial mediu net a crescut uşor (+0,1%) comparativ cu luna precedentă, de la 5.051 de lei, la 5.056 de lei.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Gabriela Firea, reacție după tragedia de la Victor Babeș: ‘Doamne, ce se întâmplă cu țara noastră? Incompetența ucide!’

Avatar

Publicat

in

De

Gabriela Firea, fost primar al Bucureștiului, reacționează după tragedia de la Spitalul „Victor Babeș” din Capitală, unde au murit trei pacienți după o pană de oxigen la unitatea mobilă de terapie intensivă

Doamne, ce se intampla cu tara noastra? Incompetenta ucide! Nepasarea ucide! Tacerea ucide!

ULTIMA ORĂ Trei pacienți morți la Victor Babeș, după o pană de curent.

TIR-ul cu paturile de ATI avea mai multe defecțiuni. În urmă cu 5 zile, instalația de oxigen ar fi fost schimbată, dar ea ar fi fost instalată greșit”, a scris Gabriela Firea pe Facebook.

Vezi și:

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend