Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

ICCJ dă luni `testul consecvenței` în cazul Elenei Udrea – Analizează cea mai recentă cerere a fostului demnitar, de suspendare a deciziei din Gala Bute

Publicat

in

Completul de cinci judecători care dezbate a doua cale extraordinară a de atac din dosarul Gala Bute, recursul în casație va relua în discuție, cea mai nouă cerere a apărării fostului demnitar, aceea de suspendare temporară a efectelor deciziei definitive din mega-dosarul Gala Bute, efecte din calea cărora fostul ministru a părăsit intempestiv țara, fiind capturată în Bulgaria.

Mai precis, fostul demnitar le-a cerut judecătorilor ce a cerut anterior ș i fostul șef al FRB Rudel Obreja, o decizie pozitivă fiind de natură a amâna introducerea fostului ministru în penitenciarul de femei de la Târgșor.

În 16 mai completul de cinci judecători care dezbate acest dosar, a respins cererea de suspendare temporară a efectelor deciziei definitive din dosar în cazul fostului șef al FRB, Rudel Obreja.

„Respinge cererea formulată de recurentul condamnat Obreja Rudel privind suspendarea executării deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2019, pronunţate de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 2303/1/2017. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 mai 2022. ———————————— Amână judecarea cauzei şi acordă termen la data de 23 mai 2022, ora 13:00”, se arată în minuta de luni a judecătorilor.

La rândul său apărarea Elenei Udrea  are o cerere similară dar care nu a putut fi discutată atunci, ca în cazul lui Obreja, pentru că în cazul Elenei Udrea nu s-a îndeplinit corespunzător procedura de citare.

Fiind cereri similare, iar instanța stabilind deja în cazul uneia, pe de-o parte apărarea Elenei Udrea își poate pregăti mai eficient apărarea pentru termenul din 23 mai iar pe de altă parte instanța urmează să ia o a doua decizie pe o cerere cu același obiect în cadrul recursului în casație.

Un complet de cinci judecători de la instanța supremă, a continuat, în 16 mai, dezbaterile în cazul celei de-a doua căi extraordinare de atac a Elenei Udrea și a lui Rudel Obreja, introduse la instanță imediat după condamnarea lor definitivă în dosarul Gala Bute și după ce CCR a dictat deciziile de neconstituționalitate privind componența completurilor de judecată.

La termenul de luni al procesului instanța a dezbătut o cerere recentă a fostului șef al Federației Române de Box prin care a solicitat suspendarea temporară a deciziei definitive din Gala Bute.

Aceasta a reintrat în executare după soluționarea definitivă a primei căi extraordinare introdusă în acest dosar, contestația în anulare, care nu a fost favorabilă celor judecați.

Astfel, la acest moment Rudel Obreja este încarcerat la penitenciarul Rahova și cere lăsarea temporară în libertate pe perioada judecării celei de-a doua căi extraordinare de atac, recursul în casație.

Astfel, în fața judecătorilor avocatul lui Obreja a explicat că motivele

În cazul lui Rudel Obreja vă cerem să suspendați executarea hotărârii. Fata de motivele recursului în casatie invocate, respectiv că există o decizie a instanței de apel lovita de o nulitate absoluta, lucru spus în clar de decizia CCR.

Această decizie nu a fost vreodată desființată de nimeni iar decizia CJUE nu e aplicabilă unei astfel de etape.

Deci suspendați în parte decizia de condamnare pentru clientul meu”, a explicat, luni, în fața judecătorilor avocatul lui Obreja.

Să stea la închisoare

Procurorul DNA nu a fost de acord cu eliberarea fostului șef al FRB din închisoare.

„Nu s-a făcut o temeinica motivare a cererii. Se reia motivarea din fondul recursului în casatie. Ele, motivele, trebuie sa fie distincte.

Se pune în discuție suspendarea dar nu s-a invocat temeiul și articolul în baza căruia se invocă aceasta nulitate.

Avem o exprimare larga si generică”, a explicat procurorul DNA

Obreja vrea liber

„Vreau sa spun că mă găsesc în închisoare în baza unor decizii lovite de nulitate.

Vreau sa va rog sa admiteți aceasta suspendare în baza tuturor drepturilor pe care încă sper ca le am.

Vreau sa îmi apar viața. Eu am fost mereu prezent. Nu am fugit. Nu mă joc cu asta”, a spus Rudel Obreja prin videoconferință.

Cei cinci judecători au rămas luni în pronunțare și urmează să stabilească dacă dispune lăsare temporară în libertate sau nu a fostului șef al FRB.

Concret, este vorba despre recursul în casație, cale ce a trecut de admisibilitatea de principiu, și în prezent se judecă pe fond.

Prin acest demers apărarea Elenei Udrea speră ca prin admiterea căii extraordinare să repete prima răsturnare de situație din acest caz, când un alt complet de cinci judecători, în cazul judecării pe fond a primei căi extraordinare de atac, a suspendat temporar executarea pedepselor din dosarul Gala Bute.

În prezent, decizia definitivă din dosar este în vigoare, după ce completul de judecată ce a dezbătut calea extraordinară de atac a contestației în anulare, a respins definitiv, pe fond această acțiune, a anulat suspendarea provizorie a executării pedepselor și a repus decizia definitivă din dosarul Gala Bute în puterea executării.

Recursul în casație a fost depus de apărarea Elenei Udrea la completul de cinci judecători al ICCJ în 25 ianuarie 2019 iar de atunci a suferit mai multe amânări, pe fondul unor cereri de abținere ale unora dintre magistrații din complet.

Cea mai recentă cerere de abținere a fost a magistratului Ioana Alina Ilie.

„Cu majoritate, Respinge declaraţia de abţinere formulată de doamna judecător Ioana Alina Ilie în dosarul nr. 309/1/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, P3 – 2019, având ca obiect soluţionarea recursurilor în casaţie formulate de condamnaţii Udrea Elena Gabriela şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2303/1/2017. Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 aprilie 2022. Cu opinie separată, în sensul admiterii declaraţiei de abţinere formulate doamna judecător Ioana Alina Ilie în dosarul nr. 309/1/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, P3 – 2019, având ca obiect soluţionarea recursurilor în casaţie formulate de condamnaţii Udrea Elena Gabriela şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2303/1/2017”, se arată în minuta ultimei încheieri de ședință din dosar.

„Vizitează„ arestul în țări străine…

Procesul de luni o prinde pe Elena Udrea, în arest provizoriu, prinsă în procedura extrădării din Bulgaria, țară din care încerca să treacă în Grecia, chiar în ziua în care instanța supremă, respingea definitiv contestația în anulare din dosarul Gala Bute și restabilea încarcerarea celor condamnați prin decizia definitivă din mega-procesul de corupție.

Curtea de Apel din Sofia a amânat, în 11 mai, audierea în cazul de extrădare a Elenei Udrea, fostul ministru al turismului din România, până pe 18 mai, după ce unul dintre avocaţii ei nu a reuşit să ajungă la tribunal din cauza unei probleme medicale, iar Udrea a cerut ca noi dovezi să fie luate în considerare de către instanţă, informează agenţia bulgară BTA, potrivit agerpres.

Elena Udrea, în vârstă de 48 de ani, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului din 2009 până în 2012, a fost condamnată la 6 ani de închisoare în România pentru primirea unor mite de 12 milioane de lei şi 1,1 milioane de euro de la mai multe companii în schimbul unor acţiuni menite să ducă la obţinerea unor foloase necuvenite, scrie BTA.

Ea a fost reţinută pe 7 aprilie de poliţia de frontieră din Bulgaria în timp ce încerca să treacă în Grecia cu un autoturism pe la punctul de trecere Kulata.

La mijlocul lui aprilie, tribunalul districtual din Blagoevgrad a aprobat extrădarea fostului ministru autorităţilor române pentru executarea unui mandat de arestare european emis de un tribunal din Bucureşti pe 7 aprilie 2022.

Elena Udrea a atacat cu apel acest verdict la Curtea de Apel din Sofia.

Traiectorie tumultoasă

Un complet de cinci judecători a stabilit, în 7 aprilie, definitiv, să respingă definitiv căile extraordinare de atac introduse de Elena Udrea și Rudel Obreja în mega-dosarul Gala Bute, astfel că decizia definitivă a acestora de condamnare rămâne valabilă.

`Respinge ca nefondate contestațiile în anulare ale Elenei Udrea si Rudel Obreja`, a anunțat magistratul asistent.

Constată că în dosarul adiacent s-a dispus suspendarea deciziei definitive față de Rudel Obreja”, a mai spus acesta.

Decizia este definitivă și a fost luată cu majoritate.

Opinia separată era în sensul rejudecării dosarului.

Un complet de cinci judecători de la ICCJ a ascultat, anterior deciziei, concluziile procurorului DNA și pe ale avocaților în cadrul contestației în anulare prin care pe de-o parte s-a suspendat decizia definitivă de condamnare din mega-dosarul Gala Bute, iar pe de altă parte se cere acum rejudecarea în faza apelului a cazului.

Este de amintit că pe parcursul judecării acestei căi extraordinare de atac s-a stabilit suspendarea efectelor deciziei definitive de condamnare din dosar, urmarea fiind eliberarea imediată din penitenciar a celor condamnați definitiv la pedepse cu executare între care fostul ministru al Turismului, Elena Udrea și fostul șef al FRB, Rudel Obreja.

Totodată este de amintit că pe parcursul judecării acestei căi extraordinare de atac completul de judecată a cerut CJUE să spună dacă judecătorii naționali sunt obligați să respecte decizii CCR când ele contravin dreptului fundamental al Uniunii Europene, întrebări la care CJUE a transmis o hotărâre în luna decembrie 2021.

Astfel, la termenul de luni al procesului, instanța a respins o cerere de amânare și a stabilit repunerea pe rol a cauzei după suspendarea decisă la momentul trimiterii întrebărilor către CJUE.

După repunerea pe rol a dosarului magistrații au dat cuvântul, pe rând procurorului DNA și avocaților inculpaților și a părților civile.

DNA, de acord cu rejudecarea

În depoziția sa magistratul de la DNA a explicat că procesul poate fi rejudecat în faza apelului lăsând astfel de înțeles că răspunsul CJUE nu este necesar pe linia soluționării actualei contestații în anulare.

Magistratul a explicat că în raport de natura faptelor judecate în acest dosar și de faptul că rejudecarea s-ar face doar în raport de faza apelului poate fi admisă acțiunea, menținută desființare deciziei definitive și rejudecarea cazului doar în faza de apel.

Avocații au arătat la rândul lor că răspunsurile CJUE care au aspect de hotărâre nu pot înfrânge supremația Constituției din România, care este stat suveran și care are propriul său set de legi.

Unul dintre avocați a sugerat că hotărârea CJUE poate conduce doar la înfrângerea unor legi interne care ar putea intra în contradicție cu legislația europeană dar niciodată articolele Constituției Românei.

La rândul său, unul dintre avocații fostului ministru Elena Udrea a explicat în fața judecătorilor că răspunsurile CJUE nu pot înfrânge la rândul lor drepturi fundamentale prevăzute atât de Constituție cât și de CEDO, precum dreptul la apărare sau dreptul la un proces echitabil.

Lipsa de echitate, a continuat magistratul, s-ar fi petrecut atunci când un complet nelegal constituit a pronunțat decizia definitivă din dosarul Gala Bute.

Reversul medaliei

Acțiunea DNA și a inculpaților din dosar nu îi parvine în acest caz și fostului ministru Ion Ariton, achitat în ambele faze procesuale ale mega dosarului de corupție Gala Bute.

O dată cu suspendarea deciziei definitive din acest dosar au fost puse în joc și achitările obținute pe brânci de apărătorii săi.

„Ariton Ion e singurul achitat din acest dosar în ambele cicluri procesuale. Probele au fost cenzurate de opt judecători, din care, corect, unul nu a fost ales aleatoriu.

Observați că din anul 2014 Ion Ariton a fost supus la privațiuni morale, materiale, profesionale. Este tarat pe treptele justiție din nu știu ce motive.

A fost trimis în judecată cu o ușurință și lipsa de profesionalism de neînțeles din partea anchetatorilor de la DNA.

Văzând decizia marii camere a CJUE care nu e neapărat o hotărâre tranșantă vă solicităm respectuos respingerea tuturor contestațiilor în anulare din acest dosar”, a explicat avocatul.

Instanța supremă a rămas, în pronunțare în acest dosar si ar putea stabili fie menținerea deciziei definitive din dosarul Gala Bute, fie admiterea contestațiilor în anulare și trimiterea dosarului pentru rejudecare în faza apelului la un nou complet de cinci judecători.

Anterior, în 7 februarie, Elena Udrea și avocatul său au lipsit ambii fiind suspecți de infectare cu noul coronavirus, astfel că instanța a stabilit reluarea discuțiilor.

„Având în vedere că la data de 21 decembrie 2021, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat asupra cauzelor preliminare conexate C-357/19, C-547/19, C-811/19 şi C-840/19, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (7) din Legea nr. 340/2009 Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că se impune citarea părţilor în vederea discutării repunerii pe rol a cauzei cu nr. 3089/1/2018 şi reluării judecării contestaţiilor în anulare formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție şi inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr.93 din data de 5 iunie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători în dosarul nr.2303/1/2017.

Va fixa termen, în vederea discutării repunerii pe rol a cauzei, la data de 7 februarie 2022, ora 12,30, Sala Secţiilor Unite 103. Potrivit art. 257 şi următoarele din Codul de procedură penală se vor cita contestatarii inculpaţi Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel, intimații inculpați Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria, Ariton Ion, Lungu Ștefan şi Botoroagă Drago? Marius, intimatele părți civile AUTORITEA NAŢIONALĂ PENTRU TURISM, SN NUCLEARELECTRICA SA, SNGN ROMGAZ SA, SNTGN TRANSGAZ SA, SOCIETATEA NAŢIONALĂ A APELOR MINERALE SA, SPEEH HIDROELECTRICA SA, AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, CNTEE TRANSELECTRICA SA, OIL TERMINAL SA, SC COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA şi SC IAR SA, precum și intimata parte responsabilă civilmente SC EURO BOX PROMOTION SRL. Se vor încunoștința apărătorii aleşi ai inculpaţilor şi apărătorii desemnaţi din oficiu.”, notează ICCJ în ultima încheiere de ședință din dosar.

Unda verde de la CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat, în luna decembrie 2021, răspunsul cu titlu executoriu la mai multe întrebări ale judecătorilor naționali care au ajuns în impas cu dosarele penale de mare corupție după o decizie a CCR privind nelegala compunere a completurilor de judecată.

Astfel, după decizia CJUE, judecătorii ICCJ, care au transmis întrebări CJUE pentru a se lămuri cu privire la turnura judecării în respectivele dosare, le pot repune pe rol și au posibilitatea de a își întemeia deciziile viitoare și pe baza deciziei CJUE.

Astfel, doar la instanța supremă, opt dosare de mare corupție, unele dintre ele excesiv mediatizate, au fost suspendate succesiv până la acest moment în așteptarea răspunsurilor CJUE.

Dosarul Gala Bute

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a condamnat-o definitiv, în iunie 2018, pe fostul ministru Elena Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins apelul declarat de Udrea şi de către ceilalţi inculpaţi, fiind menţinută sentinţa dată de instanţa de fond. De asemenea, instanţa a respins cererea depusă de Elena Udrea privind repunerea procesului pe rol.

În plus, judecătorii au admis în parte apelul declarat de Rudel Obreja, în cazul acestuia fiind contopită pedeapsa de la instanţa de fond cu o alta dată de Curtea de Apel Bucureşti, însă acesta a rămas cu o condamnare de cinci ani închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar sunt: Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, trei ani de închisoare cu executare; Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere; Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare, şi Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă. Astfel, Elena Udrea trebuia să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la ‘Gala Bute’, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Moment de cotitură în război: armata lui Putin a atacat Kievul din sudul Rusiei cu rachete deasupra Mării Caspice

Publicat

in

De

Noul atac al ocupanţilor ruşi asupra Kievului a fost efectuat duminică de bombardiere strategice Tu-95 şi Tu-160 cu rachete de croazieră de tipul X-101, care au o rază de acţiune de până la 5.500 km, a precizat purtătorul de cuvânt al Forţelor aeriene militare ucrainene, Iuri Ignat, citat de agenţiile de presă Unian şi Ukrinform, relatează Agerpres.

Bombardierele ruseşti au decolat de la o bază din Astrahan, sudul Rusiei, lansând rachetele de deasupra Mării Caspice.

„Au fost lansate între patru şi şase rachete de tipul respectiv, dar sistemul nostru de apărare antiaeriană a reuşit să doboare două dintre ele”, a indicat purtătorul de cuvânt citat.

Potrivit acestuia, X-101 este una dintre cele mai scumpe rachete de croazieră aflate în dotarea armatei ruse, despre ea afirmându-se că ar fi şi de înaltă precizie.

Kievul a fost trezit în zorii zilei de duminică de sirenele de alarmă care anunţau noi atacuri cu rachete, de data aceasta asupra unui cartier unde pe lângă clădiri rezidenţiale se află şi o uzină de armament, deja lovită în ultimele săptămâni, acest nou atac intervenind în ziua deschiderii summitului G7 în Bavaria.

Uzina de armament din cartier, denumită Artiom, fondată la sfârşitul secolului al XIX-lea, produce rachete de tipul aer-aer şi antitanc şi rachete de mare calibru, potrivit unui site militar specializat ucrainean.

Pe reţelele de socializare a fost postată o interceptare a discuţiilor piloţilor ruşi, despre care se bănuieşte că au comis atacul de duminică, soldat cu cel puţin un mort şi cinci răniţi în urma lovirii unui imobil de locuit cu nouă etaje în cartierul Şevcenkovski din Kiev.

„Grupul a terminat. Mulţumim pentru acoperire!”. „Înţeles. Am urmărit. Frumos! Aterizare lină!”, îşi spun între ei piloţii ruşi.

În acelaşi timp, consilierul ministrului ucrainean de interne Anton Gheraşcenko a dat publicităţii paşaportul rusesc al unei femei scoase de sub dărâmăturile blocului lovit la Kiev. Este vorba de Ekaterina Volkova, născută în 1987; din datele actului ei de identitate rezultă că ea provine din Moscova. Aceasta a fost spitalizată în stare gravă. În bombardament, a fost rănită fetiţa ei de şapte ani, iar soţul ei se pare a murit, conform Zerkalo nedeli.

În acelaşi timp, consilierul şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Oleksii Arestovici, a avertizat că forţele ruse ar putea să lovească din nou capitala Ucrainei în cursul zilei de duminică, lansând un apel la vigilenţă, potrivit Unian.

„Astăzi ar putea viza întreaga zi Kievul. Nu neglijaţi măsurile de siguranţă. Ca să nu mai vorbim de alte oraşe”, a transmis el prin Twitter.

Deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko indicase anterior că în cursul dimineţii forţele ruse au lansat aproximativ 14 rachete asupra regiunii Kievului.

Una dintre rachete a căzut pe terenul de joacă al unei grădiniţe de copii din cartierul Şevcenkovski din Kiev, unde s-a format un crater în urma impactului, a indicat consilierul Anton Gheraşcenko, adăugând că întrucât atacul a avut loc în jurul orei 06:00 în acel perimetru nu se aflau persoane.

Conform AFP, ultimele trei etaje ale imobilului de nouă etaje au fost complet distruse. Mai multe incendii s-au declanşat, degajând un fum gros brun. Pompierii s-au luptat mai multe ore pentru a stinge două focare ale incendiului.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Alertă! Scafandrii ISU caută două persoane care s-au înecat în râul Timiş

Publicat

in

De

Un bărbat de 39 de ani şi o femeie de 34 de ani, care se presupune că s-ar fi înecat în râul Timiş, duminică, în apropierea localităţii timişene Coşteiu, sunt căutaţi de echipaje ale ISU Timiş, a anunţat Biroul de presă al Poliţiei Timiş, potrivit agerpres.

„Poliţiştii din Lugoj au fost sesizaţi prin apel la SNAU 112 că în localitatea Coşteiu, un bărbat şi o femeie ar fi intrat în râul Timiş, fără a mai ieşi la suprafaţă. Ajunşi la faţa locului, poliţiştii au constatat, în urma verificărilor, că cele două persoane ar fi intrat în apele râului pentru a se răcori şi nu au mai ieşit la suprafaţă”, a transmis Poliţia Timiş.

Purtătorul de cuvânt al ISU Timiş, Elena Megherea, a informat că toate echipajele efectuează căutări pentru identificarea celor două victime.

A fost alertat Detaşamentul de Pompieri Lugoj şi au fost dislocate la locul intervenţiei o autospecială de descarcerare cu barca pneumatică, o autosanitară SMURD tip B cu şase subofiţeri. De asemenea, a fost alertat echipajul de scafandri din Detaşamentul 1 de Pompieri Timişoara, care s-a deplasat la locul intervenţiei cu o autospecială de intervenţie cu doi scafandri şi un subofiţer. Din cadrul celorlalte subunităţi de intervenţie au fost trimise la locul intervenţiei câte o autospecială de serviciu cu barcă şi doi subofiţeri.

La faţa locului se află şi un elicopter SMURD.

ISU Timiş le recomandă cetăţenilor să se scalde doar în locurile special amenajate în acest sens; dacă nu ştiu să înoate foarte bine, să nu se aventureze departe de mal; să nu se scalde în râuri, lacuri, canale de irigaţii sau alte cursuri de apă, unde malurile sunt abrupte, curenţii sunt foarte puternici, albiile nămoloase sau pline cu plante, pietre, crengi şi trunchiuri de copaci; să respecte întotdeauna recomandările administratorului locului de agrement în care se află şi să folosească de fiecare dată echipamentul de protecţie furnizat de acesta. Totodată, li se reaminteşte părinţilor să-şi supravegheze atent copiii şi să nu-i lase niciodată singuri în apă.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend