Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Hristos s-a înălţat! Înălţarea Domnului, semnificaţie, tradiţii și obiceiuri

Publicat

in

Inaltarea Domnului (Ziua Eroilor) este sarbatorita in acest an joi, 10 iunie, la 40 de zile de la Invierea Domnului (Sfintele Pasti). Din secolul al IV-lea Biserica sarbatoreste Inaltarea intr-o zi de joi, inainte de Cincizecime-Rusalii.

Despre cum S-a aratat Hristos ucenicilor si femeilor mironosite dupa Inviere si cum la 40 de zile de la acel moment a venit in mijlocul lor, pe cand ei se aflau la Ierusalim, relateaza Sfantul Evanghelist Luca. Evanghelia arata cum s-au infricosat ucenicii cand l-au vazut, crezand ca este o naluca, iar Hristos inviat i-a linistit, aratandu-le semnele cuielor si cerand sa manance, apoi: “I-a dus afara pana spre Betania si, ridicandu-Si mainile, i-a binecuvantat. Si pe cand ii binecuvanta, S-a despartit de ei si S-a inaltat la cer. Iar ei, inchinandu-se Lui, s-au intors in Ierusalim cu bucurie mare. Si erau in toata vremea in templu, laudand si binecuvantand pe Dumnezeu”. (Luca cap. 24; 50-53)

Prin Inaltare, Hristos a implinit misiunea pe care a avut-o de la Dumnezeu-Tatal: sa vina in lume, sa Se nasca, sa traiasca, sa sufere, sa moara si sa invieze. Inaltarea Domnului a fost un eveniment din istoria Bisericii care s-a petrecut in vazul oamenilor, in lumina si in plina zi.

Cel putin ucenicii Mantuitorului au fost prezenti la Inaltarea Sa, pentru ca intreaga lume sa cunoasca prin ei ca Iisus Hristos S-a Inaltat la cer cu trupul transfigurat prin Inviere.

Dupa Inaltarea la cer, Apostolii au devenit martorii Lui Hristos, propovaduind Evanghelia din Ierusalim pana in Palestina si in tarile si centrele din Marea Mediterana: Antiohia, Corint, Efes.

Cartea Faptele Apostolilor face cunoscuta calatoria Sfantului Apostol Pavel la Roma. Sfantul Pavel din prigonitor al crestinilor a ajuns cel mai activ apostol, convertit dupa intalnirea pe care a avut-o cu Hristos inviat pe drumul spre Damasc.

Inaltarea Domnului – Traditii si obiceiuri

In aceasta zi crestinii se saluta cu “Hristos s-a inaltat!” si “Adevarat s-a inaltat!”.

In popor, sarbatoarea Inaltarii Domnului se mai numeste si Ispas, dupa numele martorului ascuns, nevazut al Inaltarii. Traditia spune ca Ispas, un cioban, ascuns pe dupa pietre, a urmarit evenimentul, tacut si uimit, si mai apoi a povestit alor sai cele intamplate.

Ispasul este o sarbatoare populara, necrestina, care se suprapune sarbatorii crestine a Inaltarii Domnului. Ea este dedicata personajului mitic cu acelasi nume. Ispasul, ca personaj, este perceput ca un om vesel si din aceasta cauza oamenii care tin aceasta traditie incearca sa fie cat mai veseli in aceasta zi. De asemenea, de Ispas se presupune ca sufletele mortilor se pot rataci in drumul lor spre cer, devenind strigoi pe pamant si provocand rele oamenilor si animalelor.

Inaltarea Domnului. De Ispas, oamenii isi pun la brau frunze de nuc pentru ca se crede ca si Iisus ar fi avut cand s-a inaltat la ceruri si se bat cu leustean ca sa fie feriti de rele si de boli.

La fel si vitele sunt batute cu leustean, ca sa se ingrase, sa fie sanatoase si ferite de vrajitorii. De asemenea, la Inaltare, se taie par din varful cozilor de la vite si se ingroapa intr-un furnicar, cu urarea: “Sa dea Dumnezeu sa fie atatia miei si vitei cate furnici sunt in acest furnicar!”.

Tot in aceasta zi se sfintesc plantele de leac – leusteanul, paltinul, alunul.

Se crede ca cine moare de Ispas ajunge in Rai.

Inaltarea Domnului – Sarbatoarea nationala

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor si operelor comemorative de razboi cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Pasti, sarbatoarea Inaltarii Mantuitorului Iisus Hristos, a fost proclamata Ziua Eroilor, ca sarbatoare nationala.

“In spiritul traditiei europene, in Romania, Zilei Eroilor i s-a conferit prin lege statutul de << sarbatoare nationala a poporului roman >> si s-a stabilit a fi sarbatorita in cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Pasti, Ziua Inaltarii, potrivit traditiei romanesti”, arata Guvernul Romaniei in 3, cand s-a stabilit adoptarea acestei sarbatori la nivel oficial.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Ion Cristoiu: ‘Proclamarea victoriei lui Florin Cîțu încă de pe acum de către Ludovic Orban nu e însă expresia unui concurent care știe că nu mai are nici o șansă de câștig’

Publicat

in

De

Cu puțin înainte de 30 mai 2021, data lansării lui Florin Cîțu în cursa pentru șefia PNL, cînd lansarea era pentru marele public un simplu zvon, iar pentru jurnaliștii pe Politic, întrebat despre acest nou concurent, Ludovic Orban a răspuns cu emfază că abia așteaptă să aibă unul. Declarația sa lasă impresia unui concurent sigur că va cîștiga întrecerea dar care, pentru ca triumful să-i fie complet, are nevoie de un adversar. Pe care, evident, să-l bumbăcească. De la momentul respectiv au trecut deja trei luni și ceva. Urmărind declarațiile lui Ludovic Orban din ultimul timp, fanii domniei sale au toate motivele să fie surprinși. Între Ludovic Orban de la finele lui mai 2021 și Ludovic Orban de la mijlocul lui septembrie 2021 se așează o prăpastie. Ludovic Orban de la finele lui mai 2021 îl privea pe Florin Cîțu cu o anume condescendență. Aveai impresia că-l consideră atît de slab încît ar fi capabil să-l învețe el cum să-l înfrunte pe Ludovic Orban fără să se facă de rîs. Ludovic Orban de la mijlocul lui septembrie 2021 se uită la Florin Cîțu cu ură. La fel se uită la Alina Gorghiu, la Rareș Bogdan, la Emil Boc și la alți membri ai grupării reformiste.Gruparea reformistă și-a zis echipa cîștigătoare.
Candidatul Florin Cîțu se declară de mai mult timp cîștigător deja al întrecerii. Nu știm dacă Florin Cîțu e chiar sigur că va cîștiga. Știm însă că figurația de Cîștigător, de Învingător se numără printre mijloacele bătăliei electorale.
Ludovic Orban pare a fi luat în serios această ipostază, repet, strict electorală. Ura împotriva lui Florin Cîțu are drept izvor credința – afișată public în ultimul timp – că Florin Cîțu va cîștiga și el va pierde.Proclamarea victoriei lui Florin Cîțu încă de pe acum de către Ludovic Orban nu e însă expresia unui concurent care știe că nu mai are nici o șansă de cîștig. Dacă ar fi așa, Ludovic Orban s-ar retrage din cursă. Evident, nu luăm în calcul, pentru că ne lipsesc dovezile, ipoteza că, deși se știe învins, Ludovic Orban rămîne în cursă doar pentru a-i face lui Florin Cîțu victoria mai strălucitoare și a se putea susține că în PNL domnește democrația de tip atenian. Proclamarea victoriei e o stratagemă asumată de Ludovic Orban. Pentru că Ludovic Orban se luptă să creeze impresia că victoria lui Florin Cîțu deja sigură doar ca rezultat al unei falsificări de proporții a Congresului și a cursei. De ceva timp, Ludovic Orban se plînge că e supus la fel de fel de persecuții. Ultima plîngere se referea la diriginta băiatului său dată afară de Guvernul Cîțu pentru simplul fapt că e diriginta băiatului lui Ludovic Orban, care-l concurează pe premier. La Vrancea, unde se simte bine, pentru că e fieful său de suflet, Ludovic Orban a extins persecuțiile de la cele împotriva sa la cele împotriva susținătorilor săi:

„Nu pot să nu-mi fac cunoscut strigătul de revoltă față de ceea ce se întâmplă în PNL de vreo 2 – 3 luni încoace. Așa zisa echipă cîștigătoare calcă în picioare democrația în PNL. Și asta pentru un candidat pe care nu-l vrea aproape nimeni. S-a ajuns la amenințări la adresa susținătorilor mei. Este inadmisibil. Tot ceea ce se întîmplă acum este o bătaie de joc față de munca noastră din ultimii ani. La congresul PNL din 25 septembrie nu mai este vorba despre o alegere între Ludovic Orban și Florin Cîțu, ci alegerea între a fi sau a nu fi. Pe 25 septembrie trebuie să punem stop bătăii de joc la adresa PNL. Nu ne putem bate joc de munca noastră pentru România!”

Urmărind văicărelile lui Ludovic Orban, simți nevoia să te mai uiți o dată pe CV-ul domniei sale. Nutrești credința că Ludovic Orban e un biet membru PNL dintr-un sat pierdut în creierii munților care îl concurează pe premier la șefia PNL și, avînd șanse să-l bată pe premier, e supus unor hărțuieli de Guvern, de conducerea PNL, de Klaus Iohannis, de Servicii. CV-ul îți spune însă că Ludovic Orban e președintele PNL și președintele Camerei Deputaților. Cît de puternic poate fi concurentul Florin Cîțu ca să-i facă zile amare șefului său de la partid și totodată al treilea om în stat?E mai mult decît interesant că postura de victimă e dublată de cea de denunțător cu huiet al Guvernului și al regimului Klaus Iohannis. În nici o lună, de cînd a trecut la Cruciada împotriva celor care nu vor ca el să cîștige, Ludovic Orban a făcut Guvernului și partidului de guvernămînt mai multe pagube decît a făcut Marcel Ciolacu într-un an de zile, ca lider al Opoziției. Postura de victimă e un truc eficient în bătălia dintre partide. De regulă, în campanie, partidele de Opoziție apelează la văicăreală pentru a-și aduce susținătorii la vot, revoltați de cel li se întîmplă preferaților..În 25 septembrie 2021 vor avea loc alegeri în PNL. E greu de crezut că văicăreala atît în privința hărțuirii, cît și a falsificării votului îi poate aduce lui Ludovic Orban un spor de voturi.
Dacă nu e un truc electoral, ce e atunci ipostaza asumată de Ludovic Orban în ultima vreme?
Posibil răspuns:
Crearea condițiilor pentru ca, după Congres, dacă va pierde, să rupă PNL.Pentru a pleca din PNL cu 32 de parlamentari – pe care se bazează – Ludovic Orban are nevoie de o justificare în fața electoratului PNL.
Am plecat, deoarece întrecerea a fost măsluită.
Și cu bandiții care ne-au hăituit și ne-au înșelat nu se poate trăi.
Mai ales dacă aceștia conduc acum partidul”, a scris Ion Cristoiu pe blogul său.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Ludovic Orban, ieșire în forță: ‘Pe mine nu mă sprijină nimeni din exteriorul PNL. Președintele n-are voie să aibă o datorie față de nimeni din exteriorul PNL’

Publicat

in

De

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, subliniază că acela care este ales preşedintele PNL trebuie să fie un bun candidat la alegerile prezidenţiale, „chiar dacă nu va candida el”, amintind că, în 2014, el s-a retras din cursa pentru şefia PNL în favoarea lui Klaus Iohannis, după ce s-a asigurat că acesta va candida la preşedinţia României. Orban menţionează că, ulterior, Iohannis a susţinut-o pe Alina Gorghiu pentru şefia PNL, iar aceasta a câştigat. „(…) rezultatul l-aţi văzut. Când era de luat o decizie (…) şi nu existau argumente pentru anumite decizii era un deget arătat înspre ceruri… N-aş mai vrea să se întâmple aşa ceva în PNL”, susţine el.

„Cel care este ales preşedintele PNL trebuie să fie un bun candidat la alegerile prezidenţiale, chiar dacă nu va candida el, dar trebuie să fie un bun candidat la alegerile prezidenţiale. Şi aici vă spun că, dacă nu m-aş fi măsurat şi dacă nu aş fi făcut analize, nu aş fi candidat la preşedinţia PNL pentru că şi ăsta este un factor esenţial cu privire la anul 2024. Pentru că realitatea este că, dacă vrem să rămânem partid de primă linie, trebuie să ne fixăm ca obiectiv câştigrea alegerilor prezidenţiale. Cine dă preşedintele, practic, partidul care dă preşedintele rămâne un partid care este în jocurile puterii şi care este în prima linie şi care poate să câştige toate alegerile”, a declarat Ludovic Orban, joi seară, la prezentarea moţiunii „PNL – Forţa Dreptei” în Comitetul Director al PNL Arad.

El a explicat că nu are sprijin din afara partidului.

„Pe mine nu mă sprijină nimeni din exteriorul PNL. Şi nici nu am cerut sprijinul nimănui, pentru că eu am convingere că preşedintele PNL nu trebuie să ceară sprijinul decât colegilor săi, membrilor PNL, primari, viceprimari, consilieri judeţeni, preşedinţi de organizaţii locale, căuzaşilor PNL care duc greul bătăliei la firul ierbii pentru PNL. Preşedintele n-are voie să aibă o datorie faţă de nimeni din exteriorul PNL, preşedintele trebuie să fie dator, atunci când este ales preşedinte, doar membrilor PNL şi trebuie să acţioneze numai în conformitate cu voinţa democratică exprimată de membrii PNL”, a punctat Orban.

Liderul PNL a subliniat că doar votul membrilor de partid oferă legitimitate autentică preşedintelui formaţiunii, ceea ce nu face „o sursă externă”.

„Se vorbeşte de susţinere externă. În 2014, după alegerile pentru Parlamentul European, Crin Antonescu şi cu prim-vicepreşedintele din acea perioadă şi-au dat demisia pentru că nu şi-au atins obiectivul de 20%, pe care şi l-au stabilit ei singuri. Mi-am anunţat candidatura la preşedinţia PNL şi gândiţi-vă că era după eşecul USL şi cel mai probabil alegerea mea ca preşedinte ar fi fost făcută mai degrabă cu aplauze decât cu vot, la starea de spirit care exista în partid. Cu toate astea, când Klaus Iohannis a venit la Delegaţia permanentă a partidului şi a cerut derogare de a candida, i-am pus întrebarea dacă vrea să candideze la preşedinţia partidului.

Când a spus da, m-am retras din cursa pentru preşedinţia PNL, după ce m-am asigurat că Iohannis va candida la preşedinţia României din partea PNL. De ce, pentru că pe toate analizele Klaus Iohannis era candidatul care se situa cel mai bine, ca şi cotă de încredere, ca şi intenţie de vot (…) Deci eu am renunţat să candidez la preşedinţia PNL pentru Klaus Iohannis, ca să avem un candidat potrivit”, a povestit Orban.

El a menţionat că înţelegerea era că dacă Iohannis câştigă alegerile prezidenţiale, lui Orban îi va reveni şefia PNL.

„Am făcut campanie, aveam sprijinul a 37 de filiale şi ne-am trezit în seara dinaintea Delegaţiei permanente, după ce şi-a dat demisia Klaus Iohannis, că Klaus Iohannis o susţine pe Alina Gorghiu. Şi, evident, mi-a cerut şi mie să mă retrag. Acuma nu mi-a mai cerut să mă retrag. Atunci i-am dat următorul răspuns: un om politic trăieşte din încrederea pe care o au în el susţinătorii lui. Cea mai sigură cale spre sinucidere politică este să pierzi încrederea susţinătorilor tăi. Eu, dacă nu îmi duc până la capăt demersul de candidatură, eu îmi voi pierde încrederea susţinătorilor mei care o să spună că i-am trădat că nu m-am bătut până la capăt. Mai bine pierd decât să mă sinucid politic „, a susţinut Ludovic Orban.

Orban a adăugat că a candidat, fiind un vot în Delegaţia Permanentă, nu în Congres.

„A câştigat Alina, că preşedintele României ales a stat în sală şi a câştigat cu 48 la 29 (…) rezultatul l-aţi văzut. Când era de luat o decizie – şi Ghiţă (Gheorghe Falcă – n.r.) ştie – şi nu existau argumente pentru anumite decizii era un deget arătat înspre ceruri… N-aş mai vrea să se întâmple aşa ceva în PNL. PNL trebuie să trăiască pe propriile picioare. Deciziile în PNL trebuie să aparţină PNL şi trebuie luate în funcţie de interesele fundamentale ale PNL. Categoric că trebuie să fim într-un parteneriat cu preşedintele României, dar pe măsură ce trece timpul acest parteneriat trebuie să fie pe picior de egalitate, în care să conteze în luarea deciziilor, prioritar, interesele PNL”, a mai afirmat el, conform news.ro

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend