Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Hotelierii sunt aproape în FALIMENT! Rezultate negative RECORD în pandemie: declin de 178% față de aceeași perioadă din 2019

Avatar

Publicat

in

Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record, pe măsură ce epidemia și restricțiile au prăbușit cererea din partea turiștilor străini. Sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%. Conform unui sondaj Cushman & Wakefield, în parteneriat cu Federația Industriei Hoteliere din România, epidemia a avut un impact foarte rapid și drastic asupra sectorului hotelier din România. Conform sondajului, 64% dintre respondenții din industria hotelieră au resimțit impactul pandemiei instant, din ultima săptămână a lunii februarie, când primul caz de infectare cu COVID-19 în România a fost confirmat, relatează Mediafax.

După declararea stării de urgență, în data de 14 martie, numărul hotelierilor afectați a crescut la 98% în a treia săptămână din martie, ajungând la 100% în luna aprilie.

Publicitate

Pe măsură ce cererea din partea turiștilor străini s-a prăbușit, gradul de ocupare al hotelurilor din România a scăzut rapid, rezultând într-o scădere semnificativă a veniturilor.

Decăderea cererii a dus la pierderi în medie de 25,9 EUR pe cameră pe zi în aprilie 2020, indicând un declin de 178% față de aceeași perioadă din anul precedent.

Ca urmare a măsurilor guvernamentale de a închide temporar frontierele și de a interzice adunările, marea majoritate a hotelurilor din România au fost închise. Potrivit sondajului, 75% din hotelurile din România au fost închise la sfârșitul lunii martie. Cu reducerea restricțiilor, multe hoteluri încep să se redeschidă, dar există încă 2% din hoteluri care intenționează să se deschidă doar anul viitor.

Pentru a face față acestei crize neprevăzute, hotelierii au luat măsuri drastice pentru a-și reduce costurile, inclusiv concedierea personalului. Conform sondajului, aproximativ 29% din forța de muncă este deja concediată. Dat fiind faptul că situația nu s-a îmbunătățit în mod semnificativ, este nevoie de un ajutor urgent pentru a evita un impact mai mare asupra forței de muncă în sectorul hotelier.

Luând în considerare condițiile actuale ale pieței și sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelieri afirmă că afacerea lor nu va putea supraviețui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar. Considerând că sondajul a fost realizat între lunile aprilie și mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supraviețuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august.

Similar altor țări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să își schimbe prioritățile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaționale și costurilor de promovare și marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenți au apelat la schema de șomaj tehnic subvenționată de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. În general, hotelierii români au luat măsuri de reducere a efectivului de salariați peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparație cu o medie de 24% în CEE.

În pofida faptului că granițele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Respondenții hotelieri români au exprimat cel mai mare nivel de nemulțumire comparativ cu celelalte țări din CEE, 85% dintre aceștia considerând că informațiile comunicate de autorități au fost neclare. Deși gradul de satisfacție față de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte țări din CEE, cu 15% din hotelieri satisfăcuți, în comparație cu 10% în celelalte țări.

În săptămânile cuprinse între 24 aprilie și 25 mai, 75% dintre hotelieri au declarat că sunt pregătiți sau extrem de pregătiți pentru redeschiderea proprietăților, 87% fiind încrezători ca pot asigura siguranța clienților și a angajaților. Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis și altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii afirmă că asigurarea securității sanitare pentru oaspeți și angajați reprezintă principala prioritate a lor. În condițiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiștilor și a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenților au indicat că sunt în favoarea obținerii unei noi certificări de sănătate și securitate (Health & Safety).

Odată cu relaxarea restricțiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaționale și locale) doresc să redeschidă. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceștia se vor confrunta, de asemenea, și cu provocări cauzate de creșterea ofertei pe piață, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.

În comparație cu alte piețe hoteliere din CEE, hotelurile românești sunt mai puțin dependente de cererea internațională, aproape 80% din sosiri fiind interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranță la procesul de redresare al pieței, recuperarea lentă anticipată a turiștilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, considerând că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. Pe lângă acestea, companiile multinaționale sunt interesate de mutarea unor operațiuni în România, un factor care va determina o creștere importantă a cererii din sectorul de business.

În plus, deși este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din București, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanțelor hoteliere și să marcheze procesul de recuperare printr-o creștere sănătoasă a gradului de ocupare și a ADR-ului.

Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susținută de creșterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum și de atractivitatea continuă a țării pentru întreprinderile internaționale ce stimulează cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numărul de nopți în spațiile de cazare plătite în București este așteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 și 2024, iar mai apoi este prevăzută o creștere sănătoasă în anii următori.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

PPU (social-liberal) devine unul dintre partidele importante ale României, după victoria lui Piedone la Sectorul 5

Avatar

Publicat

in

De

Victoria umaniștilor la Sectorul 5 este dovada că PPU (social-liberal) este unul dintre partidele „semnificative” ale României, arată formațiunea politică într-un comunicat de presă.

Daniel Ionașcu, președintele executiv al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) a lăudat performanța reușită de Cristian Popescu Piedone și a anunțat că lupta umaniștilor împotriva abuzurilor va continua „cu și mai multă intensitate”.

Publicitate

Citește și: Ciolacu: ‘Nu am avut discuţii politice cu domnul Robert Negoiţă, suntem prieteni’

„Câștigând unul din cele șase sectoare ale Bucureștiului, prin performanța extraordinară a domnului Piedone, PPU (social-liberal) își ocupă locul meritat între partidele semnificative ale României. Unul dintre cele șase sectoare reprezintă 17% din speranțele și încrederea bucureștenilor acordate umaniștilor. Totodată, contribuția PPU (social-liberal) la victoria obținută în alianță cu PSD la Sectorul 4, zonă în care formațiunea noastră are un nucleu important de simpatizanți, precum și postul de viceprimar din acest sector confirmă progresul important înregistrat de umaniști. În egală măsură, rezultatele preliminare la nivel național indică un salt electoral al PPU (social-liberal) în întreaga țară. Mulțumim românilor care ne-au acordat votul și încrederea, felicit membrii și simpatizanții PPU (social-liberal) pentru uriașul efort depus. Am câștigat o bătălie, dar lupta noastră împotriva abuzurilor continuă cu și mai multă intensitate! Cu Demnitate, Onoare și Curaj putem schimba România!”, a spus Daniel Ionașcu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

STUDIU Politico.eu – Încrederea în Guvernele statelor UE SE PRĂBUȘEȘTE: Guvernul României, la VALE

Avatar

Publicat

in

De

Încrederea cetăţenilor europeni în instituţiile Uniunii Europene a crescut în timpul pandemiei de coronavirus, dar a scăzut în guvernele naţionale, situaţia fiind valabilă şi în Romania, arată un studiu citat de site-ul Politico.eu.

Pe o scală de la 1 la 10, nivelul mediu de încredere în Uniunea Europeană a crescut de la 4,6 în aprilie la 5,1 în iulie, în timp ce media încrederii în guvernele naţionale a scăzut de la 4,8 în aprilie la 4,6 în iulie, conform studiului realizat de Eurofound (Fundaţia europeană pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi muncă). Cota 1 înseamnă “lipsă de încredere”, iar 10, “încredere totală”, conform Mediafax.

Publicitate

Citește și: UDMR a dat LOVITURA: Soos Zoltan a câștigat primăria Târgu-Mureş

Studiul sugerează că există o corelaţie cu asistenţa financiară oferită de Uniunea Europeană ţărilor afectate grav de pandemie. “Gradul de încredere este semnificativ mai mare în rândul respondenţilor care au beneficiat de ajutor financiar în timpul pandemiei (…)”, precizează autorii studiului.

Încrederea în UE a crescut cel mai mult în Italia (de la 4,1 la 5,2) şi în Spania (de la 4,0 la 5,1), ţările europene cele mai afectate de pandemie. “Cetăţenii probabil au avut tendinţa de a căuta susţinere dincolo de guvernele naţionale”, subliniază autorii studiului.

Încrederea în UE a scăzut semnificativ în Danemarca, Olanda şi Suedia, care fac parte din grupul ţărilor mai austere, cele ce au pledat pentru o abordare fiscală conservatoare în alocarea stimulentelor de relansare economică.

În România, încrederea în instituţiile guvernamentale naţionale a scăzut de la 3,8, în aprilie, la 3,5, în iulie, în timp ce încrederea în UE a crescut de la 4,5, în aprilie, la 5,2, în iulie, potrivit studiului Eurofound.

În Austria, încrederea în Guvern a scăzut de la 6,5 la 5,4, iar în Finlanda de la 7,6 la 6,5. În schimb, în aceste două ţări a scăzut şi încrederea în Uniunea Europeană.

În Polonia, încrederea în UE a crescut de la 5,1 la 6,2, iar încrederea în Guvern a scăzut de la 2,6 la 2,4. În Bulgaria, încrederea în UE a crescut de la 4,0 la 4,5, iar cea în Guvern a scăzut de la 3,2 la 2,9.

Doar în trei ţări, Spania, Franţa şi Luxemburg, încrederea cetăţenilor a crescut atât în propriile guverne, cât şi în Uniunea Europeană.

Studiul Eurofound a fost efectuat în toate ţările membre UE, în perioada aprilie-iulie, pe un eşantion reprezentativ de 91.753 de persoane.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend