Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

HealthMin Tataru: COVID-19 serious cases are less and less, community transmission is low

Publicat

in

Health Minister Nelu Tataru said Tuesday evening on TVR1 that we are on a downward slope of illness with COVID -19, also noting that there are fewer and fewer serious cases, just as community transmission of the virus is low, and the number of tests carried out throughout the country has decreased.

„We are on a downward slope, with a smaller and smaller number of new cases from day to day. We’ve had about 200 cases in intensive care for four to five weeks. Serious cases are less and less, those that sit on mechanical ventilation,” Tataru said.

He added that community transmission is low in the last period, with outbreaks in the medical corps, in old people’s homes, in institutions with neuropsychic patients, among the social workers”.

„We are on a low community transmission in the last period. I’m also looking at the remaining day-to-day tests. If we used to have 2,000-3,000 tests that were left unworked, now we have 826 tests from day to day in the whole country,” minister Nelu Tataru concluded.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Județul în care nicio persoană nu se mai află în autoizolare sau în carantină

Publicat

in

De

Nicio persoană nu se mai află în autoizolare sau în carantină în judeţul Dolj, iar la ultimele testări, niciunul din cele 13 teste nu a fost pozitiv.

Potrivit Prefecturii Dolj, până în acest moment, la nivelul judeţului, 333 de persoane au fost confirmate cu noul coronavirus, iar 261 dintre acestea s-au vindecat.

ULTIMĂ ORĂ Blue Air a depus actele pentru intrarea în insolvență: compania VA CONCEDIA angajați fără să le achite salarii compensatorii

La Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Craiova sunt internate 67 de persoane, dintre care 62 sunt din Dolj. Alţi patru pacienţi sunt internaţi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, dintre care doi în secţia ATI.

În Dolj au fost testate 12.373 persoane, pentru care s-au efectuat 17.198 de teste. În toată această perioadă, 3.035 de persoane au fost în carantină şi alte 30.782 în autoizolare la domiciliu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

În plin secol digital, un tânăr român din trei se angajează în agricultură. Al doilea sector preferat e comerțul. Expert: Nu contează ce calificări ai, dacă nu poți ocupa un job care să solicite acele calificări

Publicat

in

De

Unul din trei tineri români de sub 25 de ani preferă să lucreze în agricultură. Următoarea profesie pentru care au optat e comerțul și pe locul al treilea, industria prelucrătoare, arată datele pe 2019 ale Institutului Național de Statistică, consultate de HotNews. Asta este vestea proastă. Cea și mai proastă este că, potrivit proiecțiilor Comisiei Europene, aceste activități ar putea fi cele care vor angaja cel mai mult și în următorii 10 ani. Vezi în text care sunt domeniile care vor genera noi locuri de muncă și ce spun experții pe piața muncii despre această anomalie.

”Acestea sunt domeniile care creează locuri de muncă. Nu are importanță ce calificare a obținut tânărul sau ce studii a absolvit, dacă nu poate ocupa un loc de muncă care să solicite acele abilități sau acea calificare pe care o are. Se produce o neconcordanță între cererea și oferta de muncă. Iar cifrele confirmă această neconcordanță. Există o discrepanță între logica cererii și cea a ofertei. Logica ofertei este aceea că omul încearcă să obțină cât mai multă educație. Fiecare încearcă să facă o facultate, deși s-ar putea ca să nu poată utiliza acele aptitudini în activitatea lui. Logica cererii este că structura economiei este orientată spre unele sectoare cum sunt serviciile care nu au niște cerințe extraordinare. Din păcate, structura noastră arată o creștere a cererii pentru cei necalificați”, spune Cătălin Ghinăraru, expert român pe piața muncii.

”În comerț cu siguranță va fi nevoie de angajări, pentru că acest domeniu are nevoie de foarte multă forță de muncă. E drept, agricultura sau comerțul sunt sectoare cu nivel de calificare nu printre cele mai ridicate. Asta deși agricultura nu ar trebui să fie un sector cu calificare foarte scăzută. Poate fi un mecanic pe o combină sau pe un utilaj destul de complex. Dar în comerț e vorba de acei lucrători comerciali care desfășoară o activitate care nu reclamă cunoștințe foarte stufoase, mai spune Ghinăraru.

Să știți că modificările de la un an la altul nu sunt foarte mari. Structura economiei va fi aceeași: majoritatea locurilor de muncă se vor crea în zona acestor servicii care includ și comerțul. E vorba de transport, distribuție, hotelărie, comerț…sunt activități care necesită locuri de muncă. Sunt puține locurile de muncă nou creată care pretind pregătire ridicată.

Mai jos, estimările Comisiei Europene cu privire la noile joburi care vor apărea în România următorilor 10 ani:

Ce mai spune Cătălin Ghinăraru:

  • Există o discrepanță între logica cererii și cea a ofertei. Logica ofertei este aceea că omul încearcă să obțină cât mai multă educație. Fiecare încearcă să facă o facultate, deși s-ar putea ca să nu poată utiliza acele aptitudini în activitatea lui. Logica cererii este că structura economiei este orientată spre unele sectoare cum sunt serviciile care nu au niște cerințe extraordinare. Din păcate, structura noastră arată o creștere a cererii pentru cei necalificați.
  • Ar trebui schimbată structura economiei, dar asta cere timp și alte condiționalități care trebuie îndeplinite. Nimeni nu are o baghetă magică cu care să o schimbe într-un timp scurt.
  • Mai e ceva: sectoarele care pretind calificări medii – care reprezentau osatura principală a forței de muncă- sunt acum foarte automatizate și nu mai reclamă necesar de personal uman.
  • Slaba compensare a surplusului cu deficitul de forță de muncă poate fi cauzată atât de diferențele de dezvoltare dintre regiuni, cât și de migrația internă. Astfel, regiunile dezvoltate tind să aibă locuri de munca vacante mai multe în sectoarele mai prost plătite, in timp ce regiunile mai sărace înregistrează surplusuri de forță de muncă în majoritatea segmentelor pieței muncii. E drept, regiunile mai putin dezvoltate au si o migratie ridicata a fortei de munca, ceea ce duce la o rata mai ridicata a numarului de locuri de munca vacante.
  • E o problemă legată de ocupațiile de nivel scăzut, care au ajuns să fie deficitare pentru că oamenii migrează. Pleacă în Occident, acolo unde respectivele ocupații nu mai sunt practicate de către nativi. Nativii, din cauza acumulării de avuție care s-a produs nu mai sunt interesați de asemenea munci, explica recent pentru HotNews.ro Cătălin Ghinăraru, ”Cererea de acolo e satisfacută foarte ușor de cetățeni care vin din Est. Pleacă de la noi și noi rămânem fără ei si trebuie să ni-i aducem din alta parte”, explica Ghinararu.
  • In turism ne zbatem cu una din cele mai mari nevoi de personal. Nu mai sunt femei de serviciu suficiente, se plângea un antreprenor. Solutia? Am putea aduce femei de serviciu din Ucraina. Si nu spun intamplator Ucraina, pentru amicii nostri polonezi asa si-au rezolvat aceasta problema. Si de la ei au plecat muncitori in Italia, Irlanda, tarile nordice, dar deficitele lor de pe piata muncii au fost suplimentate cu ucraineni. E drept ca exista o afinitate lingvistica uriasa. Ucrainenii pot lucra foarte usor acolo, mai ales in meserii care nu necesita foarte multa calificare. Noi putem folosi lucratori din Republica Moldova, care are insa un rezervor de forta de munca cu mult mai mic decat este Ucraina. Asta ca sa nu mai spun ca noi am dat cetatenie unor cetateni din Moldova, care au utilizat pasapoartele pentru a pleca in Vest. Ceea ce nu s-a intamplat in Polonia, unde ucrainenii au primit drept de munca in Polonia, fara a li se da si cetatenie, cu toate ca foarte multi ucraineni au radacini polone.
  • Problema principală nu e sistemul de educație ci structura economiei românești. Numărul absolvenților cu studii superioare crește foarte mult, în timp ce numărul de locuri de muncă care solicită studii superioare nu prea crește. Problema esentiala la noi, crede Catalin Ghinararu, este ca numarul de locuri de munca generate de economie, mai ales cele bine platite si cu perspective de cariera sunt reduse. La noi, numarul absolventilor cu studii superioare creste foarte mult, in timp ce numarul de locuri de munca care solicita studii superioare nu creste atat de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic intre ceea ce ofera economia reala si ceea ce vin sa ofere generatiile care intra pe

De ce e important domeniul în care lucrează tinerii de azi? Pentru că de salariile pe care aceștia le obțin (mai exact din contribuțiile pe care le plătesc din salariul respectiv) vor fi plătite mâine pensiile. Pensia noastra nu o va plăti Statul, ci cei care vor munci atunci cand ne vom pensiona noi!

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend