Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Handbal (f): CSM București a transferat o campioană mondială și olimpică

Publicat

in

CSM București a anunțat sâmbătă transferul rusoaicei Marina Sudakova. Sportiva va evolua din sezonul următor pentru campioana en-titre a României și a semnat un contract valabil pe două sezoane.

„Născută la Volgograd, Rusia, la 17 februarie 1989, Marina Vladimirovna Sudakova, născută Yartseva, evoluează pe postul de extremă dreaptă în naționala Rusiei și la ȚSKA Moscova, actuala sa echipă de club.

Campioană olimpică în 2016, campioană mondială în 2009, Marina a primit titlul de maestru emerit al sportului din Rusia în 2009.

Marina Vladimirovna s-a născut într-o familie de sportivi amatori. Mama, Iraida Veniaminovna, a jucat în tinerețe volei, în timp ce tatăl său, Vladimir Sergeevich, a cochetat cu halterele. Marina mai are două surori mai mari, Olesya (născută în 1983) și Ekaterina (născută în 1985). În 2015, Marina s-a căsătorit cu Viktor Sudakov, iar pe 12 august, același an, a născut un fiu, Daniel.

Sudakova a început handbalul în orașul natal, Volgograd, fost Țarițîn (1598–1925) și Stalingrad (1925–1961). Interesant este că, deși s-a născut dreptace, Vyakhirev Viktor Leontievich, primul ei antrenor și mentor, a ținut ca mâna stângă să devină mâna sa de bază, Marina devenind în timp una dintre cele mai valoroase jucătoare de mână stângă din lume!

În 2003, s-a mutat la Rostov-pe-Don, devenind jucătoare în echipa de rezervă a lui Rostov-Don, iar un an mai târziu a devenit extremă dreaptă în echipa principală a orașului. Ca jucătoare a echipei Rostov-Don, Marina Vladimirovna Sudakova a devenit multiplă campioană a Rusiei, multiplă câștigătoare a Cupei și Supercupei Rusiei, finalistă a Cupei EHF (2015) și finalistă a Ligii Campionilor (2018).

În 2020, Marina s-a despărțit de Rostov-Don și a semnat cu ȚSKA Moscova.

Pe lângă handbalul clasic, Marina jucat pentru o scurtă perioadă și handbal pe plajă. Ea a luat parte, și a câștigat aurul, în campionatul Rusiei de juniori în această disciplină sportivă, în 2005, reprezentând clubul Rostov-Don.

Cu naționala de tineret a Rusiei, Marina a cucerit în 2006 medalia de argint la Campionatul European. În 2008 a devenit medaliată cu bronz la Campionatul European de handbal cu prima reprezentativă a țării sale, iar anul următor a cucerit titlul mondial! Apogeul carierei la echipa a Rusiei a fost reprezentat de triumful de la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016.

În 2009 a absolvit Școala Regională de Rezervă Olimpică Rostov cu o diplomă în profesor de educație fizică. În 2012, Marina Vladimirovna Sudakova a absolvit Institutul Rostov al Universității de Stat de Comerț și Economie din Rusia, Facultatea de Economie și Management (Turism și Industria Hotelieră) – specializarea Manager-Economist”, informează CSM București.

Campioana României joacă şi în Liga Campionilor, unde ocupă locul 5 în grupa principală A.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Klaus Iohannis, mesaj la primele ore ale dimineții / VIDEO

Publicat

in

De

Preşedintele Klaus Iohannis a urat ”La mulţi ani!” României de Ziua Naţională, într-un mesaj postat pe Twitter la ora 7:00.

”La mulţi ani, România!”, a scris preşedintele pe Twitter, postând şi un filmuleţ care are ca fundal sonor imnul naţional.

De Ziua Naţională, preşedintele Klaus Iohannis va participa la parada militară organizată la Arcul de Triumv, va decora personalităţi civile şi va participa la recepţia organizată la Palatul Cotroceni.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Istoricul și semnificația zilei de 1 Decembrie: cum a devenit Ziua Națională a României

Publicat

in

De

Ziua Națională a României este sărbătorită pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, data de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.

Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.

10 mai şi 23 august, datele care au marcat anterior Ziua Naţională a României

Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.

Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.

În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend