Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Guvernul României: creșterea bugetului apărării la 2,5 la sută din PIB va oferi noi oportunități de finanțare industriei de profil

Publicat

in

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu vicepreședintele pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin, Raymond Pisseli.

În cadrul întrevederii, au fost analizate oportunitățile de a consolida componenta economică a Parteneriatului strategic cu SUA, fiind prezentate inițiativele Lockheed Martin în domeniul cooperării industriale și de cercetare-dezvoltare, alături de companiile și instituțiile românești.

Premierul a subliniat importanța sprijinului acordat de Statele Unite ale Americii din perspectiva accesului la tehnologie performantă în domeniul apărării, precum avioane multi-rol, sistemele Himars, Patriot sau bateriile anti-rachetă de la Marea Neagră. Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Economiei conlucrează strâns pentru ca industria de apărare românească să aibă capacitatea gestionării cooperării cu partenerii trans-atlantici. În acest sens, creșterea bugetului apărării la 2,5 la sută din PIB, începând cu anul viitor, va oferi noi oportunități de finanțare industriei de profil.

Compania Lockheed Martin este prezentă de 25 de ani în România, fiind implicată în mai multe proiecte care au un impact semnificativ în diverse domenii.

În contextul geo-politic actual, generat de relevanța strategică a Mării Negre și de nevoia întăririi rezilienței, inclusiv din perspectivă economică, proiectele de dezvoltare vizează o colaborare de lungă durată, cu o abordare integrată a multiplelor platforme în care se colaborează la acest moment.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Miza concretă a României la reuniunea NATO care începe azi la București. Mesajele transmise în avans de Iohannis și Aurescu

Publicat

in

De

​​Reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre NATO începe marți la București, fiind al doilea eveniment la nivel înalt organizat de țara noastră după summitul din 2008.

Jenns Stoltenberg și Klaus Iohannis, la Palatul CotroceniFoto: Presidency.ro

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care va prezida lucrările a sosit cu o zi înainte în România, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

În plin război la granițele țării noastre și ale NATO, România are ca obiectiv clar în acest context de securitate implementarea cât mai rapidă a măsurilor de întărire a Flancului Estic al Alianței, în special la Marea Neagră.

În întâlnirile cu Stoltenberg din preziua summitului, dar și în cadrul reuniunii liderilor de la Munchen, al doilea mare eveniment care se desfășoară în aceste zile la București, atât președintele Klaus Iohannis, cât și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, au transmis mesaje concrete în această direcție.

„Este nevoie de mai multă forță de apărare, de descurajare pe Flancul Estic. Acest lucru l-am spus demult, de la început, ca să fiu foarte specific, și chiar astăzi, cu domnul Secretar General, am discutat aceste chestiuni. După părerea mea, este nevoie de un număr sporit de militari aliați, dar asta nu este suficient. În plus, pentru a putea reprezenta o descurajare și apărare solidă, este nevoie de echipamente, mai exact de echipamente pre-poziționate. Despre aceste lucruri am discutat, și despre creșterea prezenței, și despre pre-poziționarea de echipamente, la Summitul de la Madrid, însă este nevoie de concretizarea acestor decizii. La Madrid, decizia a fost mai degrabă generică, toată lumea a fost de acord că asta trebuie făcut, dar acum doresc, cel puțin asta a fost partea mea, doresc să trecem la fapte. În plus, este nevoie de planuri foarte concrete, ca, în cazul unui atac, să se știe foarte exact cine, ce trupe și unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizii pentru un ultim moment și să fim atunci luați prin surprindere”, a declarat Iohannis , în conferința de presă comună cu secretarul general al NATO.

„Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră”, a transmis și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. El a precizat că reuniunea NATO de la București „este o recunoaştere a rolului strategic al României în Marea Neagră”.

Stoltenberg: O victorie a lui Putin ar fi o tragedie pentru Ucraina, iar lumea întreagă „va deveni un loc mai periculos”

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre NATO, care va avea loc marţi şi miercuri la Bucureşti, este „oportunitatea de a repeta un mesaj clar din partea aliaţilor, inclusiv România, că susţinem Ucraina, susţinem dreptul lor de a se apăra şi trebuie să continuăm să acordăm sprijin atât militar cât şi umanitar şi internaţional”, a declarat Jens Stoltenberg.

Războiul probabil se va termina la masa negocierilor, însă rezultatul negocierilor depinde în totalitate de situaţia de pe câmpul de luptă, a susținut secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg a subliniat că o victorie a preşedintelui rus, Vladimir Putin, ar reprezenta „o tragedie” pentru Ucraina, dar şi pentru lumea întreagă.

„În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, războaiele sunt greu de prevăzut. Am văzut că preşedintele Putin a făcut o mare greşeală strategică. A subestimat puterea, forţa poporului, dar şi a armatei, şi nivelului politic din Ucraina. A crezut că poate să preia controlul întregii ţări în doar câteva zile, după care trupele ruse au fost respinse din Kiev, apoi din Harkov, apoi din Herson. Sarcina noastră este să sprijinim Ucraina, pentru că ştim că singura modalitate de a obţine un rezultat pozitiv este să întărim capacitatea lor de luptă. La un moment sau altul, războiul probabil că se va termina la masa negocierilor, însă rezultatul negocierilor depinde în totalitate de situaţia de pe câmpul de luptă”, a spus el.

Jens Stoltenberg a subliniat susţinerea NATO pentru Ucraina, avertizând că în cazul unei victorii a lui Vladimir Putin lumea întreagă „va deveni un loc mai periculos”, prin mesajul transmis şi altor lideri autoritari. „Sprijinim aşadar Ucraina şi pentru că ştim că ar fi o tragedie pentru poporul ucrainean dacă ar câştiga Putin. Dar şi lumea întreagă va deveni un loc mai periculos, pentru că mesajul va fi, către toţi liderii autoritari, că prin uz de forţă, legiferat în ţara respectivă, se pot atinge nişte obiective. Vom fi deci într-o lume mai periculoasă şi vom fi mai vulnerabili. Nu putem da înapoi acum”, a mai spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Agenda ministerialei NATO de la București

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, va prezida reuniunea miniştrilor de Externe ai Alianței Nord Atlantice, care începe marți la ora 14.00, la București. De asemenea, secretarul de stat Antony J. Blinken se va afla în România, în perioada 28 – 30 noiembrie, pentru a participa la Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO.

La Reuniunea de la Bucureşti vor participa și miniştrii de Externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie.

Reuniunea de la Bucureşti se va concentra pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, punerea în aplicare a noului concept strategic al NATO, securitatea energetică, protecţia infrastructurii critice şi eforturile NATO de a construi capacitatea şi de a consolida rezilienţa în Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Miniștrii de externe ai statelor NATO vor reitera unitatea statelor aliate pentru adaptarea Alianței la noile realități în care Rusia reprezintă cel mai important risc la adresa securității euroatlantice, așa cum a fost definit în noul concept strategig adoptat la Madrid.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Sunak atacă dur regimul Xi Jinping din China: Faimoasa ‘epocă de aur’

Publicat

in

De

Premierul britanic Rishi Sunak a afirmat luni seară că „epoca de aur” dintre Marea Britanie şi China s-a încheiat, susţinând o abordare mai pragmatică a „provocării sistemice” prezentate de Beijing după arestarea la Shanghai a unui jurnalist de la BBC, comentează AFP.

Rishi SunakFoto: Ben Cawthra / Shutterstock Editorial / Profimedia

„Să fim clari, faimoasa ‘epocă de aur’ s-a încheiat, la fel ca ideea naivă că prin comerţ se va ajunge automat la reforme politice şi sociale”, a spus Rishi Sunak referitor la încălzirea relaţiilor chino-britanice din 2015 sub David Cameron.

Pentru primul său discurs major de politică externă ţinut la Guildhall, palatul City of London, prim-ministrul a estimat că China reprezintă în prezent „o provocare sistemică pentru valorile şi interesele noastre, o provocare care devine din ce în ce mai manifestă pe măsură ce ţara evoluează spre un autoritarism şi mai mare”.

Cazul reporterului BBC a înrăutățit relațiile Marea Britanie – China

Afirmaţiile sale au intervenit după arestarea şi violenţele poliţieneşti împotriva unui jurnalist de la BBC care acopere amanifestaţiile din Shanghai.

BBC a afirmat duminică seara că jurnalistul său Ed Lawrence a fost „arestat şi încătuşat în timp ce acoperea manifestaţiile de la Shanghai”. Potrivit gigantului britanic al audiovizualului, „el a fost bătut şi lovit cu piciorul de către poliţie” înainte de a fi eliberat.

Declanşată de mobilizarea împotriva lockdown-ului şi restricţiilor impuse de autorităţi pentru a lupta împotriva epidemiei de coronavirus, mânia care se intensifică în China pare fără precedent de la demonstraţiile pro-democraţie reprimate în sânge în 1989.

„În loc să asculte protestele poporului său, guvernul chinez a ales să reprime mai mult, în special agresând un jurnalist de la BBC”, a denunţat premierul britanic.

„Media – şi parlamentarii noştri – trebuie să scoată la lumină aceste probleme fără a fi pedepsiţi”, a insistat el.

BBC a informat că nu a avut „nicio explicaţie sau scuze oficiale din partea autorităţilor chineze, în afară de o afirmaţie a unor funcţionari, care l-au eliberat ulterior, că îl arestaseră pentru binele său în cazul în care ar fi luat COVID-19 în mijlocul mulţimii”. „Nu considerăm că aceasta este o explicaţie credibilă”, a adăugat BBC.

Beijingul a susţinut luni că Ed Lawrence nu s-a identificat ca jurnalist „şi nu a prezentat voluntar acreditarea de presă”, potrivit lui Zhao Lijian, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe.

Incidentul nu face decât să înrăutăţească relaţiile deja tensionate dintre Beijing şi Londra, pe fondul unor critici puternice din partea Regatului Unit, în special cu privire la preluarea Hong Kong-ului de către China şi o serie de incidente recente pe teritoriul britanic.

Rushi Sunak: China „ameninţarea numărul unu” pentru Londra

Dar, dacă prim-ministrul a afirmat că doreşte să facă „să evolueze” abordarea Regatului Unit faţă de ţara asiatică, nu trebuie „ignorat”, în opinia sa, „locul Chinei în afacerile mondiale”.

Luni, purtătorul de cuvânt al şefului guvernului a calificat arestarea jurnalistului drept „şocantă şi inacceptabilă”. „Dar asta nu înseamnă că nu vom căuta să avem relaţii constructive cu China în alte probleme”, precum lupta împotriva încălzirii globale sau economia.

Un discurs care pare să se atenuat, după ce, în timpul campaniei sale pentru Downing Street, Rishi Sunak a numit China „ameninţarea numărul unu” pentru Londra.

Regatul Unit a fost marcat recent de violenţele suportate de un activist pro-democraţie din Hong Kong la consulatul chinez din Manchester (nord) şi de informaţiile unui ONG spaniol conform cărora Beijingul a deschis secţii de poliţie clandestine în mai multe ţări occidentale, în special pe teritoriul britanic.

Reacţionând la arestarea lui Ed Lawrence, secretarul de stat britanic pentru securitate, Tom Tugendhat, a spus că acest caz este ecoul „represiunii” pe care Partidul Comunist Chinez încearcă să o implementeze „în altă parte”.

„Tentativele de represiune de stat aici în Marea Britanie ne amintesc de necesitatea urgentă de a ne apăra propriile libertăţi”, a scris el pe Twitter.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend