Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Greta Thunberg mobilizează în stradă apărătorii mediului, cu 48 de ore înaintea alegerilor legislative germane

Publicat

in

Mii de apărători ai mediului, conduşi de către Greta Thunberg, exercită presiuni asupra candidaţilor, manifestând vineri, cu două zile înaintea alegerilor legislative germane, în întreaga ţară, pentru a cere măsuri decisive împotriva modificărilor climatice, relatează AFP, potrivit news.ro.

În campania electorală, ”partidele politice nu au luat în mod suficient măsura catastrofei” climatice, a denunţat într-un interviu acordat AFP conducătoarea în Germania a mişcării ”Fridays for future”, Luisa Neubauer.

”Marea schimbare nu va fi posibilă decât dacă exercităm presiuni în stradă (…), dacă sfidăm partidele politice, spunându-le «acum nu mai există scuze»”, a adăugat ea, dând asigurări că aceste alegeri sunt ”extrem de importante”, pentru că ele ”vor stabili cursul lucrurilor” în viitoarele decenii.

”Fridays for future” – lansată în 2018 şi devenită tribuna tinerei ”generaţii climatice” – organizează vineri cea de-a opta sa ”grevă”, în peste 70 de ţări, iar în Germania sunt prevăzute 470 de mobilizări.

Citește și: ALERTĂ SURSE Falimentara City Insurance CĂLCATĂ de procurorii PICCJ – Se ridică documente ...

Suedeza Greta Thunberg, reprezentanta acestei mişcări, urmează să se exprime vineri la Reichstag, sediul Parlamentului german.

În ultima linie dreaptă înaintea alegerilor legislative, sondajele preconizează un meci strâns între Partidul Social Democrat (SPD, centru-stânga), credit pe primul loc, cu 25% dintre intenţiile de vot, şi tabăra conservatoare, Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin Socială (CSU), care s-a redresat a 23% în intenţiile de vot, potrivit unui ultim sondaj publicat joi de Civey.

Verzii (ecologişti) sunt creditaţi, în urma unei campanii considerate dezamăgitoare, cu 15% în intenţiile de vot şi s-ar clasa pe locul trei, urmaţi de Partidul Liberal (FDP), creditat cu 12%.

În timp ce activiştii ecologiştii ies în stradă, principalii trei candidaţi la Cancelarie participă la ultimele reuniuni de campanie, cu 48 de ore înainte de un scrutin decisiv, al cărui rezultat urmează  să fie scrutat de întreaga Europă.

Candidatul conservator Armin Laschet – aflat în dificultate – era aşteptat la Munchen, împreună cu cancelarul Angela Merkel, care se află pe cale să părăsească scena politică, după 16 ani de putere în prima economie europeană.

După ce s-a ţinut departe de campanie, şefa conservatorilor nu-şi menajează eforturile, de o lună, în susţinerea unui Armin Laschet puţin popular şi care şi-a multiplicat greşelile.

Merkel urmează să participe împreună cu Laschet, sâmbătă, la o ultimă adunare, în fieful acestuia, la Aachen.

La rândul său, social-democratul Olaf Scholz, ministrul Finanţelor şi vicecancelar al Guvernului în exerciţiu, urma  să se exprime vineri la Koln, înaintea unei ultime deplasări, sâmbătă, în circumscripţia Potsdam, unde candidează la un mandat de deputat.

Ecologista Annalena Baerbock urmează să efectueze o vizită la Düsseldorf.

Cei trei candidaţi au făcut din protecţia mediului, în programul lor electoral, una dintre marile lor priorităţi ale următorilor patru ani, angajându-se să limiteze încălzirea globală la 1,5°C faţă de nivelul preindustrial.

Modificările climatice sunt o provocare majoră pentru Germania – a patra putere economică mondială – care deţine industrii puternice, dar poluante.

În timpul campaniei electorale, la jumătatea lui iulie, Germania a fost afectată de inundaţii sângeroase, soldate cu peste 180 de morţi, în vestul ţării, şi legate în mod direct de modifcările climatice, potrivit unor experţi.

Greta Thunberg a relativizat, însă, importanţa alegerilor germane în lupta împotriva încălzirii globale.

”Criza climatică nu poate fi soluţionată numaide către partidele politice”, a dat ea asigurări înaintea vizitei la Berlin.

”Nu putem doar să votăm pentru schimbare. Trebuie să fim, de asemena, cetăţeni activi ai democraţiei şi să ieşim în stradă, pentru a cere o acţiune”, a subliniat ea.

ONU a conchis, într-un nou raport, că o limitare a încălzirii globale la 1.5°C este imposibilă fără o reducere – imediată şi masivă – a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Acordul de la Paris de luptăîmpotriva modificărilor climatice îndeamnă la o limitare a încălzirii planetei la un nivel de cel puţin 2°C peste nivelul din perioada preindustrială, ideal la 1,5°C.

Însă, pe baza angajamentelor actuale ale statelor membre ale acordului, ”lumea este pe drumul catastrofic al  2,7°C”, a avertizat recent secretarul general al ONU Antonio Guterres.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Victor Ponta, după ce un polițist a OMORÂT o fetiță: ‘Cumpărăm rachete, tancuri, ce-om face cu ele, în loc să învăţăm cum să fie condusă o maşină de poliţie’

Publicat

in

De

Fostul premier al României, Victor Ponta, a comentat cazul fetiței din București lovită mortal de un polițist pe trecerea de pietoni.

„Cumpărăm rachete, tancuri, ce-om face cu ele, în loc să învăţăm cum să fie condusă o maşină de poliţie sau ambulanţă. Dacă nu-i pregatim, atunci aceste tragedii se vor întampla în continuare”, a spus Victor Ponta, la România TV.

Polițistul care a comis accidentul rutier a fost pus sub control judiciar.

Vezi și: Ministrul de Interne: polițistul care a ucis o fetiță NU se afla în misiune de urgență. Nu era oricum scutit de legea penală .

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Vremurile s-au schimbat, recorduri surprinzătoare: Țara în care electricitatea s-a scumpit cu 345%

Publicat

in

De

Preţurile electricităţii din Estonia au atins noi şi surprinzătoare recorduri, relatează ERR.Potrivit companiei de transport de energie Elering din această ţară baltică, preţul mediu al electricităţii a crescut cu 345% în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020.

În urmă cu 10 ani, Estonia se putea lăuda cu autosuficienţă energetică, fiind singura ţară din lume care folosea petrolul de şist ca materie primă pentru energia consumată. Dar vremurile s-au schimbat. Petrolul de şist este considerat o sursă de energie murdară şi nu este dorit în UE, la fel şi cărbunele. Acum Estonia importă de obicei aproximativ jumătate din necesarul de energie din Finlanda, care la rândul său este dependentă de energia din Suedia. Din cauza creşterii cererii din Germania şi Danemarca, nu rămâne suficientă electricitate pentru regiune, arată Kalev Kallemets, CEO al companiei Fermi Energia.

Ţara mai importa din Belarus şi Rusia, însă importurile de acolo au scăzut. Acum, din cauza creşterii preţurilor energiei, Estonia, îm­preună cu Letonia şi Lituania, ana­lizează creşterea acestor importuri, potrivit Euractiv.

Din exportator net de electricitate, Estonia este pe cale să devină importator net, avertizau recent autorităţile antitrust ale ţării, scrie ERR. Acest lucru slăbeşte şi mai mult reţeaua de electricitate a Estoniei şi provoacă îngrijorare pe termen lung în condiţiile în care, deşi sincronizarea reţelei cu UE până în 2025 va reduce dependenţa de electricitate din Bielorusia şi Rusia, lipsa de noi capacităţi de producţie, dublată de un declin al industriei de şisturi bituminoase pe care se bazează ţara, vor face Estonia dependentă de importuri.

Estonia a început să-şi dezvolte de-abia acum primele centrale eoliene, scrie Euractiv.

Preşedintele eston a făcut recent apel pentru o creştere a trupelor NATO în ţara sa pe fondul agresiunii în creştere a Rusiei pe flancul estic al Europei, notează Politico.

Desfăşurarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina este motiv de îngrijorare, iar NATO nu ar trebui să piardă timp pentru a-şi întări apărarea, a declarat preşedintele Alar Karis.

Creşterile de preţuri nu sunt o problemă doar pentru Estonia în regiunea baltică. Ţările din această regiune care au trecut la euro se confruntă cu rate ale inflaţiei alcătuite din două cifre, relatează Bloomberg.

În timp ce în Estonia, inflaţia a atins un maxim pe două decenii de 12,5% în decembrie, nici Lituania nu o duce mai bine, creşterea preţurilor fiind peste dublul ratei record de 5% din zona euro.

„Dacă am avea propria politică monetară, am face probabil ce face Polonia şi am majora dobânzile,“ afirmă Martins Abolins, economist la Citadele Banka din Riga.

În timp ce costurile de finanţare au fost „uşor prea scăzute“ pentru regiunea baltică ani la rând fără a genera probleme economice serioase, proporţia în creştere a salariilor în PIB este motiv de îngrijorare, potrivit acestuia.

Regiunea se confruntă de asemenea cu o penurie pronunţată de forţă de muncă.

Spre deosebire de ţări ca Germania, însă, în ţările baltice nemulţumirea publică privitor la creşterea actuală a preţurilor este mai redusă, după ce mulţi cetăţeni de acolo au supravieţuit hiperinflaţiei generate de prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend