Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ghidul alegătorului român la europarlamentare și la referendum 2019, în România și în străinătate

Publicat

in

​Pe data de 26 mai 2019 alegătorii români sunt chemați la vot pentru alegerile europarlamentare și pentru referendumul convocat de președintele României privind lupta anticorupție și ordonanțele de urgență. Cine, cum, unde, ce votează – ghid practic.

Ce se votează pe 26 mai 2019?

La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 românii își vor alege reprezentanții în Parlamentul European. România are alocați 32 de europarlamentari în prezent, dar dacă Marea Britanie părăsea Uniunea Europeană ar fi fost 33 de eurodeputați români.
La referendumul din 26 mai 2019, președintele Iohannis consultă populația privind două întrebări, la care se va răspunde cu Da sau Nu:

„Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
„Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Cine are drept de vot

Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, pot vota la alegerile europarlamentare, precum și la referendumul național.
Cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România (cetățenii comunitari) şi care s-au înscris în lista electorală specială pentru alegerea europarlamentarilor români, pot vota doar la alegerile europarlamentare, nu și la referendum.
NU au drept de vot debilii şi alienații mintal puși sub interdicție şi persoanele care, în ziua alegerilor, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Când se votează

Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European și Referendumul naţional au loc simultan, în data de 26 mai 2019, între orele 7:00 – 21:00, data și ora locală din fiecare țară în care se votează. Astfel, românii din Noua Zeelandă, de exemplu, vor începe votul înainte de românii din România, datorită fusului orar. În schimb, românii din SUA vor începe votarea după românii din România.

Unde se votează

Alegătorii votează la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința, conform listelor electorale permanente.

Alegătorii arondați la o secție de votare NU își pot exercita dreptul de vot la o altă secție de votare din aceeași unitate administrativ-teritorială. Președintele biroului electoral al secției de votare va îndruma alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat.

Cetățeanul care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să își exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secție de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate.

Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și sediile acestora, vor fi aduse la cunoștința publicului de către primarii localităților și Autoritatea Electorală Permanentă.

Consultă AICI sau AICI Registrul secțiilor de votare din România, cu adresele complete.

Alegătorii care se află în străinătate în ziua votării pot vota în secțiile de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate. MAE poate organiza, cu acordul autorităților străine, secții de votare și în afara secțiilor de votare menționate mai sus.

Consultă AICI harta cu secțiile de votare din străinătate, pentru a vedea unde poți vota dacă te afli în afara României.

Ce document îți trebuie la vot

Pentru a vota pe teritoriul României, alegătorii au nevoie de un act de identitate valabil, emis de statul român. Unul dintre următoarele documente poate fi astfel folosit: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Documentul pe baza cărora se poate vota în STRĂINĂTATE poate fi unul dintre următoarele: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar.

În străinătate NU se poate vota cu titlul de călătorie.

IMPORTANT! Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot NUMAI de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.

Cum se votează

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secției de votare actul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința. Acesta va înscrie codul numeric personal ale alegătorului în sistem.

Operatorul de calculator va scana actul de identitate sau va introduce în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă cetățeanul își poate exercita dreptul la vot.

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare:

a) oprește de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana căreia i s-a interzis exercitarea dreptului de vot și alegătorul comunitar care nu este înscris în lista electorală specială;
b) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot și care figurează în Sistemul informatic că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin, numai după ce asigură verificarea cazului semnalat, precum și sesizarea organelor competente, potrivit procedurii stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, și după ce alegătorul dă o declarație potrivit căreia nu și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;
c) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul resortisant înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene numai după ce acesta dă o declarație potrivit căreia nu și-a exercitat dreptul de vot la același scrutin în alt stat membru al Uniunii Europene;
d) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care acesta este arondat la altă secție de votare din aceeași unitate administrativ-teritorială;
e) permite alegătorului înscris în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, îi încredințează buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT“;
f) permite alegătorilor prevăzuți la art. 13 din Legea nr. 33/2007, să își exercite dreptul de vot; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredințează buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT“.

Dacă aplicația SIMPV nu semnalează niciun impediment la exercitarea dreptului de vot sau nu indică necesitatea îndrumării alegătorului către o altă secție de votare, operatorul va aduce la cunoștința alegătorului faptul că SIMPV înregistrează prezența la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte și că acesta poate opta pentru a-și exercita dreptul la vot atât la alegerile europarlamentare, cât și pentru referendumul național sau doar pentru unul dintre aceste scrutine.

Operatorul va înregistra în SIMPV opțiunea alegătorului, așa cum a fost comunicată de către acesta și o va comunica președintelui biroului electoral al secției de votare, pentru ca alegătorul să primească buletinele de vot în funcție de opțiunile exprimate.

Alegătorul român care îşi exprimă dorinţa de a vota la alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi la referendumul naţional va primi 3 buletine de vot: buletinul de vot pentru alegeri şi buletinele de vot aferente celor două întrebări din cadrul referendumului naţional, după ce a semnat în ambele liste electorale.

În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.

Alegătorul care dorește să-și exercite dreptul de vot la referendumul național va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre întrebări.

Ștampila cu mențiunea „VOTAT” se înmânează alegătorilor împreună cu buletinele de vot, după ce aceștia au semnat în listele electorale corespunzătoare și se recuperează de la alegători după ce au introdus buletinele de vot în urnele de vot.

Vor exista urne de vot distincte pentru fiecare scrutin în parte. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată NU atrage nulitatea acesteia

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.

Votul propriu-zis:

  • Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea ”VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului independent pe care îl votează la alegerile europarlamentare, respectiv în unul dintre patrulaterele inscripționate cu ”DA” / ”NU” pe buletinele de vot pentru referendumul național.
  • După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul sau buletinele de vot, după caz, astfel încât pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și îl/le introduce în urnă, având grijă ca acesta/acestea să nu se deschidă.
  • La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot initial.
  • Alegătorul restituie președintelui biroului electoral ștampila cu mențiunea ”VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea ”VOTAT” și data scrutinului.
  • După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Îndoirea greșită a buletinului de vot NU atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

La ora 21:00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului secției de vot.

Alegătorii care la ora 21:00 se află în localul secției de vot pot să își exercite dreptul de vot.

În România, pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă în preziua alegerilor, între orele 18.00 și 20.00, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Solicitări privind votarea prin intermediul urnei speciale pot face și alegătorii care sunt reținuți, deținuți în baza unui mandat de arestare preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor.

La secțiile de votare din străinătate NU se vor utiliza urne mobile!

Sistemul de siguranță SIMPV

Pentru evitarea votului multiplu și a altor astfel de fraude electorale, în secțiile de votare se folosește Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. SIMPV permite evidenţierea distinctă a prezenţei la vot pentru fiecare scrutin în parte.

Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale şi Institutul Național de Statistică, asigură implementarea şi operaționalizarea Sistemului informatic.

Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

a) persoana respectivă nu a împlinit vârsta de 18 ani până la data de 26 mai a.c. inclusiv;
b) persoanei respective i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
c) persoana respectivă este arondată la altă secție de votare;
d) persoana respectivă este omisă din lista electorală permanentă;
e) persoana respectivă figurează că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;
f) persoana respectivă se regăsește în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetățenii români care își exercită dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene;

g) alegătorul comunitar nu este înscris în lista electorală specială.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Epidemiologul Molnar Geza vine cu vești bune: Al doilea vârf va fi depăşit în maxim două săptămâni şi va începe fără nicio discuţie o scădere

Publicat

in

De

Epidemiologul Molnar Geza a afirmat, sâmbătă, la Digi24, că numărul mare de cazuri din ultima vreme nu este răspândit egal în toată ţara iar în acest moment România trece printr-o “revenire” a primului val de îmbolnăviri, care va trece în maxim două săptămâni. El consideră că izolarea este un act medical, iar carantina unul administrativ, iar persoanele infectate trebuie izolate pentru a nu răspândi virusul. Epidemiologul nu consideră că starea de urgenţă se mai impune să fie folosită în acest moment, anunță news.ro.

„În momentul de faţă nu discutăm de o stare epidemică generală pe întreg teritoriu al ţării sau respectiv la întreaga populaţie a României. (…) Suntem la o redeşteptare a valului sau respectiv o revenire a valului, care, în momentul de faţă, circulă prin focare, pentru că jumătatea din cazuistica înregistrată în ultimele două săptămâni arată o creştere de 34%, după datele OMS. În cele 14 zile anterioare zilei de data de 9 iulie, am înregistrat o creştere de 38% şi indicele de reproducere este 1,1%, care nu este favorabilă. Fără nicio discuţie, ar fi ideal să fim sub 1, dar nu este nici atât de prăpăstios, încât să ne facem alte gânduri decât aceea de a respecta fiecare individual mijloacele posibile de protecţie, pentru că aici nu există niciun tratament specific, Sunt optimist. Anticiparea mea este că şi acest al doilea vârf va fi depăşit în maxim două săptămâni şi va începe fără nicio discuţie o scădere”, a declarat Molnar Geza la Digi24.

Citește și: VERDICT POLITIC cu Dana Budeanu, episodul 86: A început DICTATURA! Statul poate să-ți ia copiii

Acesta spune că cei 406 oameni infectaţi cu noul corornavirus care s-au externat ca urmare a lipsei măsurii legale de carantină ar mai putea genera încă peste 800 de cazuri în săptămâna următoare.

Epidemiologul spune că instituirea stării de urgenţă nu va scădea numărul de cazuri.

„Posibilitatea reintroducerii stării de urgenţă nu va rezolva mare lucru, în sensul evoluţiei cazuisticii şi înregistrării cazuisticii.

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat sâmbătă că au fost confirmate 698 de cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore, astfel că totalul a ajuns la 32.079. De asemenea, 24 de persoane – între care şi una cu vârsta între 30 şi 39 de ani, au decedat, bilanţul deceselor ridicându-se la 1.871. De asemene, 406 pacienţi cu test pozitiv au fost externaţi la cerere. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 838.953 de teste şi au fost testate 493.858 de persoane.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Un fost şef SIE a izbucnit la adresa Guvernului Orban: ‘M-am săturat de cei care, folosind drept pretext pandemia, ne spun că suntem proşti’

Publicat

in

De

Consultantul Silviu Predoiu afirmă că, pe timp de pandemie, guvernanţii dictează reguli şi norme pe care le încalcă primii, folosesc boala pentru a dezbina şi nu pentru a uni şi caută vinovaţi oriunde, dar nu printre ei, potrivit Mediafax.

Silviu Predoiu constată că deciziile sunt luate de guvernanţi de la înălţimea funcţiei şi rupţi de realitatea românului de rând, iar ceea ce ar trebui să fie un simplu exerciţiu de comunicare se transformă în impuneri, acuzaţii şi ameninţări.

Fostul şef adjunct al SIE remarcă nu numai lipsa de empatie, ci şi de profesionalism a celor care ne conduc, tradusă prin restrângerea unor drepturi fundamentele în numele unei îndoielnice preocupări pentru ocrotirea sănătăţii celor mulţi.

Silviu Predoiu are totuşi o minimă aşteptare de la cei ce ne conduc vremelnic: să înţeleagă că ei sunt în slujba noastră şi nu invers, noi suntem importanţi şi nu ei. „Pe scurt, RESPECT”.

Cotele la pariuri pentru Primăria Capitalei: câți bani îți pot aduce Gabriela Firea sau Nicușor Dan

Redăm integral textul publicat de Silviu Predoiu. Intertitlurile aparţin redacţiei:

„M-am săturat. M-am săturat de cei care folosind drept pretext pandemia, ne dojenesc cu degetul ca pe nişte preşcolari obraznici, ne ameninţă cu privarea de libertate (căci asta este carantina) în baza unor suspiciuni, ne anunţă confiscarea arbitrară de bunuri, ne răstesc instrucţiuni, refuzând un dialog rezonabil şi, nu în ultimul rand, ne spun că suntem proşti.

Trăim în lumea reală nu ca ei, într-una ideală, creată şi întreţinută, din banii noştri

Că suntem proşti pentru că nu suntem precauţi. Şi nu suntem precauţi nu pentru că nu am vrea, ci pentru că, spre deosebire de ei, mergem la serviciu – unii, inconştienţi, chiar şi cu transportul în comun, oricum toţi fără antemergator şi însoţitori care să nu permită nimănui să se apropie de noi, pentru că trebuie să facem cumpărături, deci să interacţionăm cu persoane şi/ sau produse pe care nu le testează/ dezinfectează nimeni înainte de a le atinge noi, pentru că locuim înghesuiţi în blocuri cu spaţii comune, pentru că mergem la tratamente sau consultaţii – dacă suntem primiţi – în clinici şi spitale aglomerate, pentru că trebuie să ne ducem copiii şi nepoţii în parcuri publice, nu în grădini închise şi atent păzite, pentru că, în esenţă, trăim în lumea reală nu ca ei, într-una ideală, creată şi întreţinută, de altfel, din banii noştri.

Nu contest, ca şi cei mai mulţi dintre dumneavoastră, existenţa ameninţării, nu îi subestimez periculozitatea, încerc să respect regulile, nu pentru că ei le dictează ci pentru că ţin la sănătatea şi viaţa mea şi le respect pe cele ale semenilor mei.

Ce contest însă este capacitatea puternicilor momentului de a ne proteja. Iar asta pentru că, în continuare, nu se văd decât bâlbe penibile, contradicţii flagrante, inepţii juridice, derogare de responsabilităţi prin poveştile despre , visteriile şi depozitele găsite goale, de parca unul a devenit preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în martie anul acesta, nu acum cinci ani, iar ceilalţi au intrat în politică mai ieri şi nu prin anii ’90 şi au ajuns la guvernare cu forţa, nu după tot felul de scenete de prost gust care au arătat că sunt dispuşi la orice pentru a-şi păstra scaunele.

Cum să îl crezi pe cel ce ne pune să alegem între statutul de prost şi cel de precaut…

Marcel Vela scoate ARMATA de angajați în stradă: ‘Toate instituţiile din zona de control şi verificare vor fi în teren’

Cum să nu înţelegi că este timpul să uneşti, nu să antagonizezi şi să divizezi? Că este timpul să comunici, să explici, nu să acuzi, să ameninţi sau să impui. Că este timpul ca zeii să coboare din Olimp şi să le arate muritorilor că şi ei au îndoieli, temeri, că este greu să iei decizii care restrâng exerciţiul drepturilor fundamentale, dar că ştiu că este şi mai greu să le accepţi, mai ales în cazul unei naţiuni care le-a câştigat cu sânge – în această generaţie, nu acum 200 de ani – însă că astăzi aceasta este unica soluţie!

Cum să le dai credit celor care ne cer sa purtăm mască şi să păstrăm distanţa `socială` dar, în spatele uşilor păzite de militari înarmaţi şi în uniformă, stau la şpriţuri ignorând orice regulă? Cum să îl crezi pe cel ce ne pune să alegem între statutul de prost şi cel de precaut când în februarie anul acesta, după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii lansase avertismente severe, tot el ne spunea că `infecţia cu acest virus provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome uşoare, dureri în gât, tuse şi febră, ca în orice răceală`. De ce să presupui că ar şti ce fac nişte autorităţi care continuă cu încăpăţânare să adopte măsuri ce nu doar pentru CCR, dar chiar şi pentru orice student la facultatea de profil, după parcurgerea cursului de Drept Constituţional din anul l de studiu, reprezintă încălcări flagrante ale legii fundamentale?

Nu vrem să îi dăm jos, vor pica oricum…

Cum să susţii la nesfârşit că acţiunea guvernamentală este foarte bună, impecabilă, de vină fiind mereu alţii – CCR, Avocatul Poporului, Parlamentul, bisericile, cluburile, terasele, oricine dar mai ales noi, cetăţenii? Şi atunci, de ce am avea încredere în ei, în condiţiile în care, după atâtea greşeli flagrante, nu au găsit resurse să recunoască măcar una, să nu mai vorbim despre a-şi cere iertare?

Nu că ar fi însemnat mare lucru pentru ei iertarea noastră. Căci ceea ce îi ţine în scaune, în ciuda tuturor păcatelor, nu este iertarea, ci uitarea noastră. Pentru că şi dacă la nivel individual poate ţinem minte, poporul, ca personaj colectiv, uită. Şi dă mereu o nouă şansă unor indivizi care nu înţeleg nimic nici din onoarea şi nici din responsabilitatea pe care o ai atunci când conduci o naţiune.

Nu vrem să îi dăm jos, vor pica oricum, nu le vrem privilegiile, nu vrem să schimbăm locurile cu ei, vrem doar să vedem că înţeleg, cel puţin câtă vreme sunt la cârma destinelor noastre, ce se întâmplă cu adevărat în jurul lor, să simţim că ştiu că sunt acolo ca să ne servească, nu să ne pună la punct de câte ori ne prind, că noi suntem importanți, nu ei şi cu atât mai puţin rezultatele lor în viitoarele alegeri. M-am săturat, vreau RESPECT”.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend