Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Germania se opune interzicerii fabricării de vehicule noi cu ardere internă din 2035

Publicat

in

Guvernul Olaf Scholz a semnalat joi că se opune proiectului aprobat de Parlamentul European privind interzicerea fabricării de maşini dotate cu motoare cu ardere internă începând din 2035, argumentând că trebuie acceptaţi combustibilii ecologici sintetici şi cerând protejarea locurilor de muncă, relatează mediafax.

„Este vorba de un pas prea dur pentru cetăţeni”, a declarat ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing, contestând decizia Parlamentului European, care nu este definitivă, şi subliniind că fabricile de motoare cu ardere internă generează multe locuri de muncă.

„Noi vrem ca şi după anul 2035 să permitem fabricarea de maşini propulsate de motoare cu ardere internă, cu noile tipuri de combustibili ecologici”, a precizat Volker Wissing, citat de agenţia DPA şi de publicaţia Die Zeit.

Parlamentul European s-a pronunţat, miercuri, în favoarea interzicerii vânzărilor de maşini noi dotate cu motoare cu ardere internă începând din anul 2035, dar decizia va trebui supusă aprobării Consiliului Uniunii Europene, unde vor apărea obiecţii. Un amendament care prevedea posibilitatea vânzărilor de motoare hibrid a fost respins.

Practic, Parlamentul European vrea aplicarea de norme stricte în materie de emisii de dioxid de carbon, astfel că nu vor mai putea fi fabricate maşini echipate cu motoare pe benzină şi motorină din 2035. Vehiculele cu ardere internă înmatriculate până atunci vor rămâne însă în circulaţie până la un termen care urmează să fie stabilit.

Însă Parlamentul European nu este for decizional unic. Consiliul Uniunii Europene, în care sunt reprezentate statele membre, se va pronunţa până la sfârşitul acestei luni asupra planului propus de Comisia Europeană şi vor apărea obiecţii, astfel că va trebui elaborat un nou proiect, care să fie agreat atât de Parlamentul European, cât şi de Consiliul Uniunii Europene.

Opoziţia germană a criticat deja iniţiativa, notând că Parlamentul European nu acceptă nici noi tipuri de carburanţi ecologici. „Partidul Verzilor, liberalii şi social-democraţii se înscriu, din păcate, pe drumul spre electromobilitate”, a reacţionat eurodeputatul german Jens Gieseke, din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU).

Fostul Guvern german, condus de fostul cancelar Angela Merkel, a refuzat în noiembrie 2021 să se alăture unei iniţiative discutate la Conferinţa ONU pe tema climei privind fixarea unui termen de renunţare la motoarele auto cu ardere internă, Berlinul semnalând intenţia de a dezvolta combustibili sintetici cu emisii extrem de reduse.

Practic, în afară de investiţiile în vehicule cu propulsii hibride şi electrice, Germania vrea să continue dezvoltarea motoarelor cu ardere internă, dar prin utilizarea combustibililor sintetici cu emisii poluante reduse, precum benzina sintetică, gazul natural comprimat sau biometan.

În ianuarie 2022, noul Guvern de la Berlin, condus de cancelarul Olaf Scholz, a avertizat că Germania se confruntă cu o sarcină „gigantică” dacă vrea să atingă obiectivele reducerii emisiilor poluante. Germania a decis să atingă neutralitatea climatică până în anul 2045. Noul Guvern a pledat, în programul anunţat la începerea mandatului, pentru politici în sensul „progreselor” tehnice, sociale şi culturale, în scopul menţinerii competitivităţii la nivel internaţional.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

„Pare inevitabil”. Ucraina începe să creadă că poate recuceri Crimeea

Publicat

in

De

N. Onofrei • HotNews.ro

Chiar dacă Rusia revendică din ce în ce mai mult teritoriu din Ucraina, ucrainenii au început să creadă din ce în ce mai mult că pot recupera Crimeea, relatează The Guardian.

​Explozii la un depozit de muniție din CrimeeaFoto: Maks Vetrov / Sputnik / Profimedia

Tamila Tasheva, cel mai înalt reprezentant al președintelui Volodimir Zelenski pentru Crimeea, și echipa ei își petrec zilele discutând despre chestiuni precum câți profesori sau polițiști ucraineni ar trebui să fie trimiși în peninsulă dacă Kievul recapătă controlul și ce altceva ar fi necesar pentru a ajuta anularea celor opt ani de conducere rusă.

Niciun analist militar serios nu sugerează că Ucraina este aproape de a fi în măsură să recâștige Crimeea, dar ideea pare mult mai puțin fantezistă decât în ​​urmă cu un an.

„Acesta este momentul X. În acest moment totul se întâmplă într-un mod în care pare inevitabil”, a spus Tasheva. „S-ar putea să nu se întâmple mâine, dar cred că va fi mult mai rapid decât credeam acum un an.”

Chiar dacă președintele rus Vladimir Putin revendică mai mult teritoriu, prin încercarea sa de anexare a patru regiuni ucrainene de vineri, Kievul crede că o victorie completă ar trebui să implice nu doar readucerea lucrurilor la situația de dinainte de februarie, ci recâştigarea întregului teritoriu al Ucrainei.

Bazele militare din Crimeea, țintele Ucrainei

Înainte, oficialii ucraineni au spus că Crimeea va fi din nou a lor mai mult din speranță decât din convingerea fermă că se va întâmpla de fapt. În privat majoritatea oficialilor și diplomaților occidentali au sugerat că există puține șanse ca Ucraina să recupereze peninsula.

Acum, în timp ce Rusia se luptă în sudul și estul Ucrainei și apar mișcări de disidență din cauza impulsului nepopular al președintelui Putin de mobilizare parțială, Kievul a prins curaj. „Totul a început cu Crimeea și totul se va sfârși cu Crimeea”, a spus Zelenski, într-un discurs din august.

Biroul din Crimeea a fost deschis de Zelenski anul trecut, ca parte a unei strategii cunoscute sub numele de Platforma Crimeea, care are ca scop planificarea lucrurilor în cazul unui eventual control ucrainean asupra teritoriului.

Oficialii ucraineni spun că Crimeea este cheia pentru oprirea mașinăriei ruse de război, motiv pentru care au și fost foarte multe atacuri în zonă, printre care amintim exploziile de la baza aeriană Saki.

Un raport din august al guvernului de la Kiev distribuit intern și care a fost consultat de CNN prin intermediul unui oficial ucrainean arăta că o serie de explozii care a zguduit bazele militare ale rușilor din Crimeea, anexată de Rusia în 2014, a fost plănuită de Ucraina.

Potrivit informațiilor din raportul consultat de CNN, o explozia din acea perioadă de la baza aeriană Saki a fost o pierdere dură, dar punctuală, pentru infrastructura militară rusă din peninsula anexată în 2014, iar exploziile care au urmat dovedesc că Ucraina are capacitatea militară de a ataca Crimeea.

Baza sa aeriană Saki din sud-vestul Crimeei, în apropiere de cartierul general al flotei de la Sevastopol, a fost devastată pe 9 august de o serie de explozii care au distrus opt avioane de război, potrivit imaginilor din satelit.

Toto atunci, mai multe explozii au fost auzite la o bază aeriană militară din satul Hvardiiske, în apropiere de Simferopol, în centrul peninsulei Crimeea, potrivit Kommersant.

„Crimeea este baza cheie pentru rezervele armatei lor. Este locul în care își au bazele pentru muniție, hardware și soldați, așa că, desigur, distrugerea acestor baze este o parte majoră a recuperării teritoriului nostru”, a spus Mikhailo Podoliak, consilier principal al lui Zelenskiy.

El a spus că atitudinea partenerilor occidentali ai Kievului, în special a SUA, s-a schimbat în timpul verii. „Până la mijlocul verii, partenerii noștri chiar aveau îndoieli că Crimeea ar putea fi o țintă legitimă. Acum ei acceptă că, având în vedere intensitatea acestui război, este o țintă absolut legitimă”, a spus Podoliak.

În curând ucrainenii vor începe să lovească ținte în Crimeea

În prezent, Kievul nu are suficiente rachete Himars pe care să le folosească în Crimeea, a spus Podoliak. „Deci, deocamdată lucrăm în principal prin grupuri de diversiune și, folosind partizanii locali, starea de spirit a partizanilor locali a crescut semnificativ în ultimele câteva luni”, a spus el.

SUA au refuzat până acum să livreze sisteme ATACMS care au o rază de acțiune chiar mai mare decât Himars, dar dacă o va face, Crimeea este probabil una dintre primele ținte.

„Cred că în curând îi vom vedea pe ucraineni împingând lansatoare de rachete cu rază lungă de acțiune în poziție pentru a începe să lovească ținte în Crimeea, iar acest lucru va crea cu adevărat o problemă pentru ruși, ar putea face Crimeea insuportabilă pentru ei”, a spus Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA în Europa.

Evaluarea stării de spirit a oamenilor din Crimeea este dificilă. Ucrainenii spun că o serie de sondaje din ultimii ani care pretind să arate că majoritatea crimeenilor sunt fericiți sub dominația rusă ar trebui luate în contextul lipsei de toleranță a disidenței din partea Kremlinului și al exodului pro-ucrainenilor după anexare. Există unele dovezi că sprijinul pentru Rusia ar putea fi în scădere.

„Desigur, există o mulțime de oameni care sunt ferm pro-ruși, dar există și mulți oameni care simt că au fost înșelați în ultimii opt ani și se simt din ce în ce mai inconfortabil cu viața sub” conducere rusă, a spus un locuitor al Crimeei, care a a fugit din peninsulă pentru a scăpa de decretul de mobilizare al lui Putin.

În 2014, Kremlinul a lansat o invazie fulger cu forțe speciale ruse. Ulterior, au închis posturile TV, au amenințat instalațiile militare ucrainene din peninsulă și au cooptat o mare parte din angajații de aplicare a legii și din alte infrastructuri.

Aceasta va fi una dintre multele probleme spinoase pentru Ucraina, dacă va recâștiga vreodată controlul asupra Crimeei. Cine ar trebui să fie pedepsit pentru că lucrează cu autoritățile ruse și cine ar trebui să primească o amnistie?

Tasheva a spus că este important să se asigure că aceste probleme au fost rezolvate din timp. „În 2014, Rusia era pregătită să-și pună în aplicare dominația în Crimeea. Trebuie să fim și noi pregătiți”, a spus ea.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Novak Djokovic a câştigat turneul ATP de la Tel Aviv

Publicat

in

De

Aceasta este a 19-a victorie obţinută de Djokovic în 21 de confruntări directe cu Cilic, ocupantul locului 16 în clasamentul ATP.
Novak Djokovic (35 de ani), principalul favorit al competiţiei din Israel, a cucerit duminică al treilea său titlu din 2022 şi al 89-lea din cariera sa, în cea de-a 127-a finală disputată în circuitul profesionist. Ultimul succes pe hard al sârbului data din noiembrie 2021, când s-a impus în turneul de la Paris.

Anul acesta, Dokovic a mai câştigat turneul ATP Masters 1.000 de la Roma, pe zgură, în luna mai, iar apoi şi-a apărat cu succes titlul de Grand Slam la Wimbledon, pe iarbă, în luna iulie, dar a pierdut şi o finală, în luna aprilie la Belgrad, în faţa propriilor suporteri.

Campionul sârb, cu 21 de trofee de Mare Şlem în palmares, a fost nevoit să renunţe în acest sezon la turneele americane, inclusiv la US Open, din cauza refuzului său de a se vaccina împotriva Covid-19 (refuz care l-a făcut să rateze şi Openul Australiei).

După Wimbledon, campionul sârb nu a mai disputat niciun un meci oficial până la competiţia Laver Cup pe echipe, între Europa şi Restul Lumii, desfăşurată săptămâna trecută la Londra.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend